Sinonim

În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sens<ref name="bidu_457">Bidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.</ref><ref name="dobridor">Constantinescu-Dobridor 1998, articolul sinonimie.</ref><ref name="bussmann">Bussmann 1998, p. 1164-1165.</ref><ref name="crystal">Crystal 2008, p. 470.</ref><ref name="eifring">Eifring și Theil 2005, cap. 2, p. 12-13.</ref><ref name="murphy">Murphy 2006, p. 376-378.</ref>. Astfel de entități sunt cuvinte cu sens lexical, cuvinte gramaticale, locuțiuni, afixe sau construcții sintactice precum sintagme și propoziții.

Nu există unitate de vederi în tratarea cazurilor de relație acoperite de definiția de mai sus. Unii lingviști ar considera cazuri de sinonimie numai pe acelea în care sensul entităților în cauză ar fi identic din toate punctele de vedere, dar consideră că nu există asemenea cazuri, deci că nu există sinonimie<ref>De exemplu Bartos 2002.</ref>. Laurence Urdang este coordonatorul unui dicționar de sinonime, dar afirmă că nu există sinonime adevărate<ref>Urdang 1978, p. III.</ref>. După alți autori nu există sinonimie completă, ci numai parțială<ref>De exemplu Crystal 2008 (p. 470).</ref>. Iarăși alții găsesc că pe lângă cele parțiale există și sinonime complete<ref>De exemplu Bussmann 1998 (p. 1164) sau Dubois 2002 (p. 466).</ref>, dar văd unele diferențe și între acestea. În opinia unora dintre ei, sunt sinonime complete numai cele între care există diferență de frecvență în folosire<ref>De exemplu Murphy 2006 (p. 377).</ref>, alții admit existența mai multor feluri de diferențe<ref>De exemplu Szépe 2018 (p. 23-24).</ref>.

Tipuri de sinonimie

După tipul de entitate lingvistică

Sinonimie lexicală

Despre sinonimie se vorbește în primul rând în domeniul lexical. Unii autori amintesc numai acest gen de sinonimie<ref name="dobridor"/><ref name="crystal"/><ref name="eifring"/>.

Pot fi sinonime lexicale un cuvânt și alt cuvânt (ex. vorbăreț – guraliv<ref name="bidu_457"/>) sau un cuvânt și o locuțiune, ex. amintire – aducere aminte<ref>Constantinescu-Dobridor 1998, articolul locuțiune.</ref>. Condiția principală ca două entități lexicale să fie sinonime este să fie aceeași parte de vorbire<ref>Grevisse 2007, p. 215.</ref>.

O sursă importantă de sinonime lexicale este împrumutul de cuvinte. Exemple:

ro guraliv (cuvânt derivat în română dintr-un cuvânt moștenit din latină) – locvace (împrumut din franceză sau latină), a scrânti (împrumut vechi din slavă) – a luxa (împrumut relativ recent din franceză sau latină)<ref name="bidu_457"/>;

Format:Fr icon mal d'estomac „durere de stomac” – gastralgie „gastralgie” (cuvânt format din elemente de compunere din limba greacă)<ref name="dubois_393">Dubois 2002, p. 393.</ref>;

en begin (cuvânt moștenit din limba protogermanică) – commence (împrumut din franceza veche)<ref name="collinge">Collinge 2005, p. 84.</ref>;

Format:Ru icon черта (certa) (cuvânt moștenit din limba protoslavă) – линия (linia) (împrumut din latină) „linie”<ref>Iarțeva 1990, articolul Сино́нимы (Sinonimî) „Sinonime”.</ref>.

Altă sursă este formarea conștientă de cuvinte sau locuțiuni din elemente anterior integrate în limbă, pentru a se putea înlocui unele împrumuturi:

ro prefață (împrumut din franceză sau latină) – cuvânt înainte<ref>Dexonline, articolele prefață și cuvânt.</ref>;

Format:Fr icon e-mail (cuvânt englezesc) – courriel (cuvânt telescopat din cuvinte franceze)<ref>Le Robert, articolul courriel.</ref>;

en preface (împrumut din franceză) – foreword (cuvânt compus din elemente autohtone) „prefață”<ref>OLD, articolele preface și foreword.</ref>;

Format:Hu icon kurzus (împrumut din latină) – tanfolyam (cuvânt compus din elemente autohtone) „curs”<ref name="szathmari">Szathmári 2008, articolul Szinonímia.</ref>;

Format:Ru icon лингвистика (lingvistika) – языкознание (iazîkoznanie) (cuvânt compus din elemente autohtone) „lingvistică”<ref name="iarteva">Iarțeva 1990, articolul Cиноними́я (Sinonimia) „Sinonimie”.</ref>.

Sinonimie în formarea cuvintelor

Există afixe derivaționale sinonime, de pildă:

ro sufixele diminutive -uț – -icel, ex. călduț – căldicel<ref name="bidu_457"/>;

Format:Ru icon prefixele negative не- (ne-) – без- (bez-), ex. неграмотный (negramotnîi) – безграмотный (bezgramotnîi) „analfabet”<ref name="iarteva"/>.

Există sinonimie și între elemente prime de compunere fără folosire autonomă. De pildă, în franceză se găsesc astfel de sinonime împrumutate în general din greacă și din latină, în limbaje de specialitate. Se întâlnesc mai frecvent cu elemente secunde diferite, dar există și aplicate aceluiași element secund:

bi- (din latină) – di- (din greacă): biatomique – diatomique<ref>TLFi, articolul bi-.</ref>, preluate și în română: biatomic – diatomic<ref>Dexonline, articolele biatomic și diatomic.</ref>;

micro- (din greacă) – mini- (din latină): microordinateur – miniordinateur „microcalculator”<ref>TLFi, articolul micro-.</ref>.

Sinonimie morfologică

Acest tip de sinonimie constă în echivalența funcțională a unor forme gramaticale. Astfel sunt în română formele de viitor cu verbul auxiliar a avea la indicativ prezent + verbul cu sens lexical la conjunctiv prezent și auxiliarul invariabil o + conjunctiv prezent: am să adun – o să adun<ref>Avram 1997, p. 232.</ref>.

În limbi precum engleza sau rusa, se pot exprima gradele de comparație comparativ de superioritate și superlativ relativ de superioritate atât sintactic (cu sufix), cât și analitic (în două cuvinte). În cazul unor cuvinte se pot aplica ambele procedee:

en surer – more sure „mai sigur”, the clearest – the most clear „cel mai clar”<ref>Eastwood 1994, p. 260.</ref>;

Format:Ru icon интереснее (interesnee) – более интересный (bolee interesnîi) „mai interesant”<ref>Rozental – Telenkova 1985, articolul грамматикализация (grammatikalizația).</ref>, умнейший (umneișîi) – самый умный (samîi umnîi) „cel mai inteligent”<ref name="iarteva"/>.

În limba rusă sunt și desinențe cazuale sinonime aplicate unor cuvinte, ca cea de genitiv în sintagma стакан чая (stakan ciaia) – стакан чаю (stakan ciaiu) „un pahar de ceai”<ref name="iarteva"/>.

Sinonimie sintactică

Unii autori extind noțiunea de sinonimie și la construcții sintactice<ref name="bidu_457"/><ref name="murphy"/><ref name="collinge"/>. Astfel sunt, în română, construcțiile cu<ref name="bidu_457"/>:

• subiect multiplu – complement cu prepoziție: Ion și Gheorghe se salută – Ion se salută cu Gheorghe;
• conjunctiv – infinitiv – supin: Rămâne să vedem / a vedea / de văzut;
• participiu – propoziție atributivă: caiet pierdut / care a fost pierdut;
• element predicativ suplimentar – propoziție completivă directă: Ion mă consideră corupt – Ion consideră că sunt corupt;
• complemente de tip diferit: a anunța cuiva ceva / pe cineva ceva;
• construcții diferite în ansamblu: Scapă din vedere ceva – Ceva îi scapă din vedere.

În alte limbi:

Format:Fr icon construcție activă – construcție pasivă: Le vent a cassé la branche „Vântul a rupt creanga” – La branche a été cassée par le vent „Creanga fost ruptă de vânt”<ref>Dubois 2002, p. 352.</ref>;

en construcție activă – construcție pasivă:The secretary typed the report „Secretarul/a a dactilografiat raportul” – The report was typed by the secretary „Raportul a fost dactilografiat de secretar(ă)”<ref>Eastwood 1994, p. 130.</ref>;

Format:Ru icon propoziție cu predicatul la indicativ – complement la gerunziu: Он вошёл в комнату и поздоровался со всеми (On voșiol v komnatu i pozdorovalsia so vsemi) „A intrat în cameră și s-a salutat cu toți” – Войдя в комнату, он поздоровался со всеми (Voidia v komnatu, on pozdorovalsia so vsemi) „Intrând în cameră, s-a salutat cu toți”<ref name="iarteva"/>.

După gradul de similitudine

Sinonimie completă și sinonimie parțială

Murphy 2006 numește „sinonimie logică” sau „sinonimie cognitivă”, conform logicii formale, relația în care două propoziții îndeplinesc exact aceleași condiții de adevăr, adică în orice situație în care una din propoziții este adevărată, cealaltă trebuie să fie de asemenea adevărată, iar dacă una este falsă, și cealaltă este falsă. Asemenea propoziții sunt, de exemplu en Tor bought a book from Ulla „Tor a cumpărat o carte de la Ulla” – Ulla sold Tor a book „Ulla i-a vândut o carte lui Tor”<ref name="murphy"/>. În cazul sinonimiei lexicale, sinonimia logică se referă la cuvinte care pot fi substituite unul cu altul în propoziții enunțiative, fără să fie afectate condițiile de adevăr ale acestora. Collinge 2005 o numește „sinonimie descriptivă”, de exemplu în cazul cuvintelor englezești begin și commence, în propozițiile The recital began ten minutes ago „Recitalul a început acum zece minute” și The recital commenced ten minutes ago „Recitalul a debutat acum zece minute”<ref name="collinge"/>. În semantica structurală numai o asemenea relație este considerată sinonimie<ref>Gyuris și Kiefer 2006, p. 485.</ref>.

Sinonimia logică se caracterizează prin identitatea referentului, altfel spus, denotatul sinonimelor este același. De exemplu sodiu și natriu denumesc același element chimic. Însă de cele mai multe ori, sinonimia logică se limitează la denotație, deci nu este totdeauna completă<ref name="dubois_465"/>. Sinonimia completă, numită și totală sau absolută, presupune ca entitățile considerate să aibă aceleași trăsături denotative și conotative, și să poată fi schimbate între ele în orice context, păstrându-și toate aceste trăsături. O asemenea sinonimie este considerată de unii autori improbabilă<ref name="crystal"/>, de către alții foarte rară<ref name="eifring"/><ref name="murphy"/><ref name="collinge"/>, cel puțin în cazul sinonimiei lexicale<ref name="bussmann"/>. Astfel de sinonime se găsesc în limbaje de specialitate, ex. ro sodiu – natriu<ref name="bidu_457"/>; en gorse – furze Format:La icon ulex (denumire științifică)<ref>Gen de arbuști din familia Fabaceae.</ref>. După Murphy 2006, de fapt limba evită sinonimia completă, pentru că este ineficace să existe entități echivalente din toate punctele de vedere. Dimpotrivă, utilizatorii limbii au nevoie de sinonimia parțială pentru a putea alege entitatea pe care o consideră cea mai adecvată în contextul situațional în care se află<ref name="murphy"/>.

Din cauza rarității sinonimiei complete, numită de Bidu-Vrănceanu „sinonimie în sens restrâns”, prin sinonimie se înțelege aproape totdeauna sinonimie parțială<ref name="bussmann"/><ref name="eifring"/>, numită și „sinonimie în sens larg”<ref name="bidu_457"/>, „parasinonimie”<ref>Bidu-Vrănceanu 1997, p. 351.</ref> „sinonimie incompletă”<ref name="dubois_465">Dubois 2002, p. 465-466.</ref> sau „cvasisinonimie”<ref name="dubois_393"/>.

Diferențe între sinonime

Între sinonime pot exista diferențe de diverse naturi, care le pot conferi grade diferite de similitudine<ref name="bidu_457"/>.

În ciuda identității referentului, unele cuvinte pot să fie sinonime în unele contexte și să nu fie în altele. De exemplu, a ridica – a sălta sunt sinonime în contexte în care înseamnă „a ridica o greutate”, dar nu și în altele, în care a ridica are sensul „a construi”<ref name="bidu_457"/>.

Alte diferențe între sinonime sunt cele de varietate de limbă, de exemplu:

• între registre de limbă: a muri (registru curent) – a deceda (limbaj administrativ) – a sucomba (registru literar livresc) – a crăpa (registru familiar sau argou)<ref name="bidu_457"/>;
• între varietatea standard și varietăți regionale: porumb – cucuruz<ref>Dexonline, articolul cucuruz.</ref>.

În cazul cuvintelor polisemice (cu mai multe sensuri), sinonimia se poate limita la un singur sens. De pildă, ceas – oră sunt sinonime numai în sensul „unitate de măsură a timpului”, nu și în cel de „obiect de măsurat timpul”<ref name="bidu_457"/>.

Unele diferențe sunt numai de grad. De pildă, teamă și frică se caracterizează prin grad nedeterminat, față de sinonimul lor spaimă, de grad maxim<ref name="bidu_457"/>.

Alte sinonime se diferențiază prin nuanțe de sens. De exemplu, podea și dușumea înseamnă ambele „acoperământul părții de jos a unei încăperi”, dar dușumea înseamnă exact „acoperământul numai din scânduri al părții de jos a unei încăperi”<ref name="bidu_457"/>.

Și prin grad, și prin nuanță de sens se deosebesc, bunăoară, cald (grad nedeterminat) – fierbinte (grad mare) – clocotitor (grad maxim + atins prin fierbere)<ref name="bidu_457"/>.

Există de multe ori și diferențe conotative între sinonime. Acestea se reflectă bine între sinonimele din registre diferite. Astfel, în franceză, cheval „cal” (curent) este neutru din acest punct de vedere, destrier „bidiviu” (elevat) evocă frumusețe, noblețe, iar canasson „mârțoagă” (familiar) conotează urâțenia, slăbiciunea, caracterul neîngrijit, fiind peiorativ din punct de vedere pragmatic<ref>Dubois 2002, p. 111.</ref>. Astfel de trăsături au un caracter stilistic, fiind pe larg exploatate în vorbirea expresivă în general și în operele literare<ref name="szathmari"/>.

Chiar și între sinonime complete poate exista o diferență, cea de frecvență în folosire. Bunăoară, dintre en gorse și furze, primul este cel mai frecvent<ref name="murphy"/>.

Note

<references/>

Bibliografie

• Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
• Format:Hu icon Bartos Tibor, Magyar szótár – egymást magyarázó szavak és fordulatok tára (Dicționar maghiar explicativ), vol. I., Budapesta, Corvina, 2002, ISBN 9789631351378
• Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 11 februarie 2022)
• en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 11 februarie 2022)
• en Collinge, N. E. (coord.), An Encyclopaedia of Language (Enciclopedia limbii), ediție PDF, Londra – New York, Taylor & Francis e-Library, 2005, ISBN 0-203-71185-8
• Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline (DTL) (accesat la 11 februarie 2022)
• en Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 11 februarie 2022)
• Dicționare ale limbii române (Dexonline) (accesat la 11 februarie 2022)
• Format:Fr icon Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 (accesat la 11 februarie 2022)
• en Eastwood, John, Oxford Guide to English Grammar (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford University Press, 1994, ISBN 0-19-431351-4 (accesat la 11 februarie 2022)
• en Eifring, Halvor și Theil, Rolf, Linguistics for Students of Asian and African Languages (Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane), Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 11 februarie 2022)
• Format:Fr icon Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le Bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
• Format:Hu icon Gyuris, Beáta și Kiefer, Ferenc, 7. fejezet – Szemantika (Capitorul 7 – Semantică), Kiefer, Ferenc (coord.), A magyar nyelv (Limba maghiară), ediție Epub, Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ediție Epub, ISBN 963-05-8324-0, p. 471-594
• Format:Ru icon Iarțeva, V. N. (coord.), Лингвистический энциклопедический словарь (Dicționar enciclopedic de lingvistică), Moscova, Sovietskaia Ențiklopedia, 1990 (accesat la 11 februarie 2022)
• Format:Fr icon Le Robert, DICO EN LIGNE (accesat la 20 noiembrie 2022)
• en Murphy, M. L., Synonymy, Brown, Keith (coord.), Encyclopedia of Language and Linguistics (Enciclopedia limbii și lingvisticii), ediția a II-a, vol. 12, Boston, Elsevier, 2006 (ELL2), p. 376-378
• en Oxford Learners’s Dictionaries (OLD) (accesat la 11 februarie 2022)
• Format:Ru icon Rozental, Ditmar și Telenkova, Margarita, Словарь-справочник лингвистических терминов (Dicționar-ghid al termenilor lingvistici), ediția a III-a, Moscova, Prosveșcenie, 1985
• Format:Hu icon Szathmári, István (coord.), Alakzatlexikon. A retorikai és stilisztikai alakzatok kézikönyve (Lexiconul figurilor. Ghidul figurilor retorice și de stil), Budapesta, Tinta, 2008, ISBN 978-963-9902-02-2; online: Alakzatlexikon, PDF de descărcat (accesat la 11 februarie 2022)
• Format:Hu icon Szépe, Judit, Lexikális viszonyok II (Relații lexicale II), curs universitar, 5 martie 2018 (accesat la 11 februarie 2022)
• Format:Fr icon Trésor de la langue française informatisé (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 11 februarie 2022)
• en Urdang, Laurence (coord.), The synonym finder (Dicționar de sinonime), ediție revăzută, Emmaus (Pennsylvania), Rodale Press, 1978, ISBN 0-87857-236-8

Lectură suplimentară

• Mladin, Constantin-Ioan, Note asupra sinonimiei din terminologie (accesat la 11 februarie 2022)
• Seche, Luiza și Preda, Irina, Dicționar de sinonime, București, Meteor Press, Colecția Dicționarele Meteor Press, 2005, ISBN 9789737286819

Vezi și

• Sinonim (biologie)