Republica Democratică Moldovenească
Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted
Republica Democratică Moldovenească a fost un stat efemer a cărui autonomie față de Imperiul Rus a fost proclamată la 2 decembrie 1917 de către Sfatul Țării din Basarabia, organ reprezentativ al populației din regiune, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile Revoluției rusești din februarie a aceluiași an și cu dezintegrarea puterii politice din Imperiul Rus.<ref>Charles Upson Clark - The creation of Bessarabian Republic</ref>
Inițial, Republica Democratică Moldovenească a fost declarată parte a unei viitoare Rusii federale, dar la 24 ianuarie 1918 și-a proclamat independența. În Declarația Sfatului Țării din 2 decembrie 1917 se menționează textual: „Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea republicei federative democratice rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi.”<ref>Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente. Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica -Pompilia Moisuc. Editura Hyperion Chișinău, 1995, p. 117</ref>
La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România.
Istorie
- Informații suplimentare: Declarația drepturilor popoarelor din Rusia
În condițiile de anarhie, stabilită pe întreg teritoriul Imperiului, datorită revoluției rusești, guvernatorul Guberniei Basarabia a demisionat și și-a transmis atribuțiile în mod legal, lui Constantin Mimi. Proceduri similare au avut loc în toate guberniile Imperiului.
Un congres, ce a avut loc în octombrie 1917, a votat demiterea lui Mimi și l-a desemnat pe Ion Inculeț ca noul conducător.
Datorită situației grele existente pe tot teritoriul Imperiului, conducătorii Republicii Democratice Moldovenești: Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu, Pantelimon Halippa, Nicolae Bosie-Codreanu, Ion Pelivan, Nicolae Sacară au cerut sprijin pentru restabilirea ordinii generalului rus Dmitri Șcerbaciov, comandantul armatei ruse de pe frontul român. Deoarece acesta nu avea ostași disponibili, armata rusă fiind și ea în stare de anarhie la acea vreme, a înaintat cererea respectivă aliaților români.
Ca urmare a acestei cereri, în ianuarie 1918 armata română a intrat în Basarabia. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii (Cristi, Pelivan și Codreanu). Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia<ref>Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted</ref>. Pe 13 ianuarie 1918 armata română a intrat în Chișinău.
Proclamarea independenței
Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted
Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Moldovenești. Consiliul Director a fost redenumit în Consiliul de Miniștri. Prim-ministru al noii Republici a devenit Daniel Ciugureanu (de fapt a fost o reconfirmare a funcției, prin prisma faptului că a fost ales Prim-director pe 16 ianuarie 1918), iar Ion Inculeț a fost reconfirmat ca președinte<ref>Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Humanitas, 1991, pag.278, ISBN 973-28-0283-9, p. 285</ref>.
-
Membrii Sfațului Țării, 10 decembrie 1918
-
Sediul Sfatului Țării în anii '20
Organizare administrativ-teritorială
Republica Democratică Moldovenească era împărțită în 9 județe. Aceste județe s-au păstrat și în componența Regatului României.
| Loc | Unitate teritorială | Populație, mii loc. |
Suprafața, km² |
Densitate, loc./km² |
|---|---|---|---|---|
| 01. | Fișier:Interbelic Cetatea Alba County CoA.png Județul Cetatea Albă | 265,2 | 7.595 | 34,9 |
| 02. | Fișier:Interbelic Balti County CoA.png Județul Bălți | 211,4 | 5.260 | 37,6 |
| 03. | Fișier:Interbelic Cahul County CoA.png Județul Cahul | --- | 4.442 | --- |
| 04. | --- Județul Chilia | --- | 4.229 | --- |
| 05. | Fișier:Interbelic Hotin County CoA.png Județul Hotin | 307,5 | 3.782 | 81,3 |
| 06. | Fișier:Interbelic Lapusna County CoA.png Județul Lăpușna | 279,6 | 4.181 | 66,8 |
| 07. | Fișier:Interbelic Orhei County CoA.png Județul Orhei | 213,4 | 4.246 | 50,2 |
| 08. | Fișier:Interbelic Soroca County CoA.png Județul Soroca | 218,8 | 4.331 | 50,5 |
| 09. | Fișier:Interbelic Tighina County CoA.png Județul Tighina | 194,9 | 6.333 | 30,7 |
| TOTAL | 3.555,2 | 44.399 | 119,93 | |
Unirea cu România
În 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România. Votul de unire cu România a fost dat prin 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri.<ref>Charles Upson Clark - ORGANIZATION OF THE DIET</ref> Tratatul de la Paris (1920) a confirmat unirea Basarabiei cu România.
Soarta foștilor membri ai Sfatului Țării sub regimul sovietic
Sfatul Țării a făcut din Basarabia primul teritoriu de limbă română care a proclamat unirea cu România, în martie 1918. Când s-au întors în 1940, sovieticii învățaseră lecțiile acestui eveniment și i-au deportat pe vorbitorii de limbă română care promovaseră bacalaureatul, mai mult de 30.000 oameni care nu avuseseră timp să treacă Prutul pentru a se refugia în Moldova care a rămas românească. În acest „prim lot” care a fost doar începutul unei lungi serii,<ref>Nikolai Bugai, Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация (déportation des peuples d'Ukraine, Biélorussie et Moldavie), Dittmar Dahlmann et Gerhard Hirschfeld, Essen, Allemagne, 1999, Format:P..</ref> au fost incluși și 14 foști deputați ai Sfatului Țării, inclusiv un fost ministru al Republicii Democrate Moldovenești. Dosarul nr. 824 păstrat în arhivele Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova<ref>Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării. Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin. 15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău, arhivele Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Chișinău.</ref>, relatează soarta acestor deținuți, arestați de sovietici la 29 iunie 1940, după ce URSS, grație Pactului Ribbentrop-Molotov, anexase cu o zi înainte Basarabia.
La 30 iunie 1940, maiorul Sazîkin, șeful NKVD din Chișinău, a trimis „Comisarului Poporului” (ministrul de Interne al URSS), Lavrenti Pavlovici Beria, o telegramă prin care anunța capturarea acestora (de fapt, îi ridicase pe acești bătrâni de la casele lor) și cerea permisiunea de a organiza un proces în stil sovietic sub acuzația de „trădare a intereselor poporului moldovenesc”. dar deținuții aveau să moară în detenție, fără să fi fost „judecați”.
Vezi și
Referințe
<references/>
Format:Republica Democratică Moldovenească Format:Subiecte Republica Moldova Eroare în script: Nu există modulul „Authority control”.Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted