Referințe istorice ale glotonimului "moldovenească"
În articolul de față sunt prezentate sursele istorice care pomenesc glotonimul "moldovenească" referitor la limba vorbita de moldoveni.
| Anul | Titlu | Autor | Limba | Editura/Locatia | Citatele relevante | Surse |
|---|---|---|---|---|---|---|
| ~1481-1504 | Petru Clănău, vel spătar sub Ștefan Vodă iscălește un "act doveditor de limba ce se vorbea sub Ștefan Voda Cel Mare în Moldova": "pohtii al scripti(scri) pe Moldovenie [...] dupi latinie, si scriptulam cu mâna mea în târg în Vaslui") | [sursa] | ||||
| 1524 | "Acta Tomiciana: epistole, legationes, responsa, actiones, res geste Sigismundi I Regis Poloniae" | Volume 7, pag. 61 [tradus], [direct] | ||||
| 1532 | Nicolas Pfluger | "Despre o traducere moldovenească a Evangheliei în acea epocă (1532) avem informaţii precise… Învăţatul german la 11.03.1532 scria: "Un oarecare doctor (om învăţat) din Moldova… a venit la Wittemberg, vrînd să se îngrijească de tipărirea celor patru evanghelii și a (epistolelor) lui Pavel în limba moldovenească, polonă și germană… Se afla deci atunci în Moldova o traducere moldovenească a "evangheliei" şi a "epistolelor” (care fac parte din Apostol), subliniază P. Panaitescu (1965). | ||||
| 1582 | Petru Şchiopul | «Afară de traducerea moldovenească a Evangheliei din 1532, cărţi religioase în limba ţării au circuit liber. În biblioteca lui Petru Şchiopul, adusă cu el în Tirol, se afla şi "Psaltirea lui David", tradusă din slavonă în limba moldovenească ‒ aus den slavonischen in die moldavische Sprasche gezogen (P.Panaitescu, 1965), datate în perioada 1582‒1591 | ||||
| 1588 | Primul lexicon moldovenesc – Catastiful mănăstirii Galata | Petru Şchiopul | Moldoveneasca | Пётр Хромой, господарь Земли Молдавской, пишет первую страницу «катастих дела мэнэстире дела Галата сы штие де вешминтере бисеречей ши де аржинту, ши де ковоаре, ши де бань, ши декай, ши де кары, ши де добитокул, ши де тоате букателе кынду ау фост егумену Анастасие…» Далее следует около 500 слов (DIR. Veacul XVI. A. Moldova). | ||
| 1925 | Din trecutul comerţului moldovenesc şi mai ales al celui ieşan : productele solului; porturi, târguri şi iarmaroace; mărfuri şi negustori băştinaşi şi străini; tratate, legiuiri şi hrisoave; preţuri curente; import şi export; mijloace de comunicaţii şi poşte; vămi şi dăjdii; statistice; monede; măsuri; bresle neguţitoreşti etc. | Bogdan, N.A. (1858-1939)
Ştefăniu, N.V., prefaţator |
Moldoveneasca | „cel mai important negoț de pe Marea-Neagră să se fi făcut aici, la Cetatea Albă, între Moldoveni și Genovezi, cu toate că se mai aflau și alte porturi străine pe alte țărmuri, mai cu seamă din pricina afinității limbii moldovenească și italienească, de origine comună și chiar a obiceiurilor sau năravurilor înăscute între răstrămoșii ambelor neamuri.” | [sursa ] pag. 6 | |
| 1591 | Histoires... Historia… | Jacques-Auguste Thuanus (Thou) | Latina | Французский историк Thou уточняет в своей Historia…: «vulg nominant Ioan, nec absurde, et lingua moldavorum convenientur» = обычно неблагозвучно называют Иоан, но, с другой стороны, в соответствии с языком молдован. | Apud Евгений Паскарь. Неизвестная Молдова, XV ‒ XVI вв. | |
| 1591 | Comentarium wariarum artium | Angello Rocca | Latina | Roma | În compartimentul „Nomina popularum, qui illirica loquuntar lingua ordine alphabetico dispozita” din lucrarea sa „Comentarium wariarum artium” (Roma, 1591) italianul Angelo Rocca menţionează alături de limbile boemiană, carintiană (slovenă), dalmată, ungară, macedoniană şi moldaui (moldovenească) - «Nomina populorum qui illirica locuuntur lingua, ordine alphabetico dispozita: … carintii…, dalmatae…, istri…, moldaui…» (Angello Rocca. Commentario variarum artium. Appendix Bibliotecae Vaticanae. Roma, 1591. Pag.338) | |
| 1591 | Historiarum sui libri | Jacques-Auguste de Thou | Latina | Contele Jacques-Auguste de Thou într-un volum din operă sa "Historiarum sui libri" comentează pronunţarea numelui "Ioan": "vulg nominant Ioan, nec absurde, el lingua moldavorum convenientur" (de obicei numesc neplăcut Ioan, dar, pe de altă parte corespunde limbii moldovenesti) | ||
| 1591 | Johann Thomas Freigius | Într-un raport al lui Johann Thomas Freigius, unul dintre primii istorici străini care a studiat istoria Moldovei, el face referire la limba vorbită în această regiune ca fiind "Lingua Moldavorum": "Lingua Moldavorum, in qua literas hactenus consignarunt." | ||||
| 1585 | Despot Vodă | Scrisoarea lui Despot Vodă către Patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea. În această scrisoare, Despot Vodă, domnitorul Moldovei, se referă explicit la limba moldovenească. El îi cere Patriarhului să trimită preoți care să predice în limba moldovenească, pentru a fi înțeleși de populație. | ||||
| 1595 | Dictionarium Valachico-Latinum | Georgius Murner | "lingua Moldavica" | |||
| 1602 | Katekizmus | Primož Trubar | Primož Trubar, un lider al reformei protestante în Slovenia, a folosit termenul "moldeuška młëtwa" pentru a se referi la limba vorbită în Moldova: "Tùdij je bila po primoru mnogo moldeuška młëtwa, a po sèveru pa sve do Póleneških gor, ktera jenako dosti sa slovènsko govori." | |||
| 1628 | Catalogus recenset linguas... | I. Alschtedt | Germania | Lingua moldavorum | ||
| 1635 | Gr. Ureche | "Despre limba noastră moldovenească" | ||||
| 1641 | Elementa linguae Daco-Romanae sive Valachicae | Aron Vodă | "Limba moldovenească se numește și valahică" | |||
| 1642-1647 | Letopisețul Țării Moldovei | Grigore Ureche | "Şi au făcut unire de suflet cu fraţii lor cei moldoveni şi cu ţara Moldovei şi au învăţat limba moldovenească." | [sursa 1] | ||
| 1643 | Cazania lui Varlaam | Iasi, Moldova | "Cazania", prima carte tiparita la Iasi, Moldova, contine gramatica limbii moldovenesti si este mentionata sub aceasta denumire. În introducere, autorul descrie textul ca fiind scris în "limba moldovenească". | |||
| 1643 | Lexiconul Moldo-Valah | Grigore Ureche | "Lexiconul" contine cuvinte si expresii din limba moldoveneasca | |||
| 1645 | Viața lui Neagoe Basarab | Radu Greceanu | În "Viața lui Neagoe Basarab", Radu Greceanu, un cronicar și istoric român, se referă la limba vorbită în Moldova ca fiind "limba moldovenească" "Astfel învățău limba moldovenească și a trecut la mânăstire." | |||
| 1645 | Lexiconul moldovenesc | Miron Costin | Primul dicționar în limba moldovenească, compilat de către preotul Miron Costin. În introducere, Costin descrie limba ca fiind "moldovenească" | |||
| 1646 | "Gramatica limbei moldovenesti" | Vasile Lupu | "Gramatica" descrie structura si regulile gramaticale ale limbii moldovenesti | |||
| 1647 | Letopisețul Țării Moldovei | Grigore Ureche | "Aceasta povestirea o slobozi în grai moldovenească" | |||
| 1647 | Istoria bisericească a Moldovei | Grigore Ureche | "Istoria", scrisă în secolul al XVII-lea și publicată postum în 1647: "Noi moldovenii, care vorbim moldovenește și nicidecum românește..." | |||
| 1672 | Alfabetul slavo-moldovenesc | Mitropolitul Varlaam | "Alfabetul", carte în care este descrisa gramatica si ortografia limbii moldovenesti si este denumita explicit "limba moldoveneasca" | |||
| 1672 | Letopisețul Țării Moldovei | Ion Neculce | "Letopisețul Țării Moldovei" (1672-1682): "De aceia s-au dus domnii la mânăstirea Putna și au înființat acolo o școală de carte în grai moldovenească, să se învețe și slugile lui Dumnezeu la carte" | |||
| 1673 | Letopisețul Cantacuzinesc | Ioan Neculce | călugărul Neculce, afirmă: "Aceste scrisori sunt scrise cu limba moldovenească ce e una cu slava" | |||
| 1677 | Despre limba moldovenească sau rumînească | Miron Costin | ||||
| 1678 | Jan Mężykowksi | "Vocabula cum interpretatione latina in Lingua Moldavica" | ||||
| 1683 | Săptămâna | mitropolitul Varlaam | "Săptămâna" - o colecție de texte religioase și morale. În introducere, autorul se referă la limba folosită în cartea sa drept "limba moldovenească". | |||
| 1689 | Șerban Cantacuzino | Într-un raport trimis de Șerban Cantacuzino, un voievod al Țării Românești, el se referă la limba vorbită în Moldova ca fiind "Dialectus Moldo-Walachicus, vel Moldavicus". | ||||
| 1689 | Mărturisirea de credință | Nicolae Milescu Spătarul | "Or, fiind că eu şi cumnata mea, născuţi în Moldova, ne învăţasem să scriem şi să citim în limba moldovenească, care este mult aproape de cea slavonă, mi-a fost mai lesne să învăţ şi să mă însuşesc scrisul şi cititul rusesc." | |||
| 1690 | Letopisețul Țării Moldovei | Miron Costin | "De unde sa tragem aceasta noima de români sau de moldoveni, nume dintr-un cu totul alt loc si neadaptate cu limba moldoveneasca?" | |||
| 1693 | Carte de învățătură la români | Dimitrie Cantemir | cartea include un capitol intitulat "Despre limba moldoveneasca sau româneasca". | |||
| 1697 | Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia) | |||||
| 1697 | "Chronologia" lui Miron Costin (1697): "Și acum încep eu să povestesc despre limba moldovenească și despre scrisul nostru moldovenesc, precum și despre cât de diferită este limba noastră de limba ungurească, poloneză, germană și turcească și de limba valahă sau românească, precum și de toate celelalte limbi ale lumii." (diferita) | |||||
| 1699 | Enciplopedistul german Schurzfleischius Conrad Samuel in cartea "Opera historica politica", editată la 1699, utilizează glotonimul "lingua moldavorum" | |||||
| 1699 | Nicolae Milescu - "Descrierea Moldovei" (cca. 1699) Nicolae Milescu, un cărturar și diplomat moldovean, utilizează termenul "limba moldovenească" pentru a se referi la limba vorbita în Moldova, fără a menționa limba "română". | |||||
| 1699 | Martinus Szent-Ivany - "Dissertatio Paralipomenica Rerum Memorabilium Hungariae". Martinus Szent-Ivany a fost un cărturar și istoric al secolului al XVII-lea, care a scris despre istoria Ungariei și a regiunilor învecinate, inclusiv Moldova. În această lucrare, el menționează "Lingua Moldavorum" în contextul descrierii limbii vorbite de moldoveni. | |||||
| 1700-1712 | Letopisețul țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 | Nicolae Costin | ediție cu o introducere de Ioan șt.Petre, București, 1942, p.463. | |||
| 1714 | Descriptio Moldaviae | Dimitrie Cantemir | "Lingua moldavica eadem est, quae et valachica, quae cum daco-rum linguae propinqua sit, ab eisdem etiam ab aliisq. Slavorum linguis nonnihil differt." | |||
| 1714 | Descrierea Moldovei | Dimitrie Cantemir | "Am scris acest mic tratat, întocmai în limba moldovenească, în care am încercat a cunoaște istoria și istoricile acestei țări", "Deoarece limba moldovenească este asemănătoare cu cea a Țării Românești, mulți îi confundă pe cei doi popoare și susțin că vorbesc aceeași limbă, dar se înșală, deoarece există unele diferențe între cele două limbi". | |||
| 1714 | Elementa linguae Moldo-Wallachicae | Dimitrie Cantemir | "Limba moldovenească este o limbă slavonă într-un fel, iar într-alt fel este o limbă latină" | |||
| 1714 | Cartea românească de învățătură | Dimitrie Cantemir | "Cu toate acestea, noi moldovenii, deși suntem mai mulți decât toți aceștia la un loc, nu suntem în stare să învățăm nici măcar limba noastră moldovenească și le ținem mai mult pe a lor, fără să băgăm de seamă cât ne răpesc din banii și din strălucirea țării noastre". | |||
| 1716 | Descriptio Moldaviae | Dimitrie Cantemir | Berlin | Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus | ||
| 1717 | Хроникул... | Dimitrie Cantemir | Petersburg | "лимба молдовеняскэ" P. 363 | ||
| 1719 | Breve vocabulario italiano-muldavo | Silvestro Amelio | Roma | "vocabulario muldavo" [sursa] | ||
| 1734 | Antioh Cantemir | Rusia | "молдавский язык" | |||
| 1737 | Principatus Moldaviae nova & accurata descriptio | Dimitrie Cantemir | [Document cartographique] / Delineante Principe Demetrio Cantemirio [sursa] | |||
| 1741 | Livre historique... | Franța | "L’idiome moldave" | |||
| 1745 | Onufrie | Lvov | Idioma moldavorum la Onufrie, misionar | |||
| 1745 | Thesaurus polono-latinus | Benedykt Chmielowski | "Thesaurus polono-latinus" include cuvinte din limba moldoveneasca (denumita "lingua Moldavica") | |||
| ~1750 | Moldaviae principatus delineante principe | Dimitrie Cantemir | Demetrio Cantemirio / [de la main de d'Anville], Anville, Jean-Baptiste Bourguignon d' (1697-1782). Cartographe [sursa 2](https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/btv1b5962821v) | |||
| 1750 | Moldaviae principatus delineante principe | Dimitrie Cantemir | Demetrio Cantemirio, Jean-Baptiste Bourguignon d’Anville, [sursa 1] | |||
| 1750 | Constantin Racoviță | „Cărți în limba grecească au apărut în Moldova și mai înainte de 1812; era nevoie de ele și de aceeași înșiși voevodii ocroteau pe editorii lor. Astfel pela 1750, Constantin Racoviță înnoește dreptul la însemnate scutiri de dăjdii lui Duca Sotiriovici din Tasos, bărbat „împodobit cu învățătură elinească și latinească și de alte, știind bine și limba moldovenească... să poată avea odihna lui și să poată lucra necontenit lucrul tipografiei. Ca să se îndestuleze țara de cărți, lipsită fiind, carii se slăvește numele lui Dumnezeu întru sfintele Biserici“. Acest bărbat, de bună samă, lucra la tipografia Mitropoliei din Iași, întemeiată dela 1679, din care însă au ieșit publicații și în limba moldovenească.” [sursa ] Arhivele Basarabiei Nr. 4 1929 pag. 38 | ||||
| 1754 | Vactiria, adicǎ Cîrja arhiereascǎ acum întǎiu tǎlmǎcitǎ dupre limba ellineascǎ pre limba moldovenească, cu osîrdia şi toatǎ cheltuiala Preosfințitului mitropolit al Moldovei , kir Iacov. Iarǎ tǎlmǎcitor al acestei cǎrți au fost cuviosul întru ieromonahi kir popa Cosma. La anii 7262 (1754) fiind şi diortositǎ de dascalul Duca dela Tasos. [sursa 1] pag. 532, pag.131 | |||||
| 1762 | Dictionarului grecesc-slavon-moldovenesc-latin | Nicolae Milescu-Spatarul | "Dictionarului moldovenesc" | |||
| 1764 | Histoire universelle depuis le commencement du Monde, jusqu'à present | Amsterdam, Leipzig | "Histoire universelle..." [sursa] | |||
| 1765 | Observations historiques et géographiques, sur les peuples barbares... | Charles de Peyssonnel | [Langue] Moldave, Nation Moldave, Histoire de Moldavie [sursa] | |||
| 1766 | Domnitorul Moldovei Grigore Ghica semnează o gramotă cu privire la şcoli: Chişinăul era inclus în lista celor 23 de localităţi, în care urma să se deschidă şcoli, în care să fie «cîte un dacăl de limbă moldovenească» (A.Eşanu. Şcoala domnească la Chişinău… 1993). Господарь Молдавии Гр.Гика подписывает грамоту о школах. Кишинёв был включён в список 23 населённых пунктов, в которых должны были открываться школы, и в «каждой должен быть учитель молдавского языка» (А.Ешану. Шкоала домняскэ ла Кишинэу… 1993 г.). | |||||
| 1769 | Despre citirea evalgheliei in limba moldoveneasca [sursa 1], [sursa 2], [sursa 3], [sursa 4] | |||||
| 1770 | Gramatica mold[ovenească] : a Parintelui Macarie | preotul Macarie | "Gramatica mold[ovenească]..." pregătită pentru tipar de preotul Macarie, cu cheltuiala vistiernicului Ioan Cantacuzino [Bibi. Acad. R.P.R., cota 102] | |||
| 1771 | Descriptio Moldaviae | Dimitrie Cantemir | Berlin | "moldauischen Sprache" | ||
| 1773 | Învăţătură a însuşi stăpânitoarei măriri Ecaterinii II... | Toma II logofet | Iaşi | Învăţătură a însuşi stăpânitoarei măriri Ecaterinii II cătră orânduita epitropie preste alcătuirea arătării a unii noao Legiuitoare condică. Tălmăcită pre limba moldovenească şi tipărită... de Toma II logofet, la anii de la Hristos 1773 [sursa 1][sursa 2] | ||
| 1773 | Nǎcazul Ecaterinei a II-a | Din scrisoarea mitropolitului Gavriil Calimah cǎtre graful Petru Alexandrovici Rumeanțov. Mitropolitul Gavriil confirmat cǎ a fost tradusǎ și tiparitǎ in limba moldovenească din greceascǎ de catre logofatul Toma al II-lea , a cǎrții "Nǎcazul Ecaterinei a II-a" . [ sursa 1 ] [sursa 2] pag. 131 | ||||
| 1774 | Codicele Moldovei | "Art. 9. Pe tot acest pământ moldovenesc, vorbește și scrie poporul moldovenesc în limba sa moldovenească, care are și scriere cu litere slavonești" (juridic). | ||||
| 1777 | Histoire de la Moldavie et de la Valachie: avec une dissertation sur l'état actuel de ces deux provinces | Jean-Louis Carra | Société typographique des Deux-Ponts, Iaşi / Jassy | [page 7] "[Ovidius] avoit composé plusieurs poëmes en langue Moldave", [page 218] "langue Valaque et Moldave" | ||
| 1780 | Gramatica Moldo-Valahica | preotul Dimitrie Țichindeal | o gramatică a limbii moldovenești scrisă de către preotul Dimitrie Țichindeal. În introducere, autorul descrie limba pe care o studiază ca fiind "moldovenească". | |||
| 1780 | Gramatica românească | Ion Budai-Deleanu | "Această gramatică este pentru limba moldovenească sau românească, cum o spun unii, și se adresează tuturor oamenilor, fără deosebire" | |||
| 1783 | [Metastasio], Ahileu la ostrovul Șirului. | [Comedie tradusă - probabil de Al. Beldiman - în Moldova] „din limba grecească pe limba moldovinească”. [Manuscris din 1783, Bibi. Acad. R.P.R., cota 1818]. | ||||
| 1785 | Curioznică şi în scurt arătare celor ce iubesc a cerca vrednice învăţături din Fiziognomie | Mihai Strilbiţki | tipografie cea politicească de popa... Iaşi | Curioznică ... Tălmăcită di pe limba nemţască în cea rusască, cum şi pe limba această moldovenească. [sursa 1] | ||
| 1787 | Călătorie în Italia | I. W. Goethe | "Moldauische Sprache" la Goethe, "Călătorie în Italia", 13 ianuarie 1787 «Am fost la Propaganda. Acolo în prezenţa a trei cardihali şi a unui mare auditoriu… apărură, pe rînd, ca treizeci de seminarişti, recitind poezii scurte, fiecare după limba lui maternă (seiner Landessprache): turcă, moldovenească (moldauisch), elenă, persană, arabă, armeană…» (tradus in rusa: "А вот нынешняя пьеса совершенно другого рода! В День Богоявления, на праздник Спасения души, провозглашенный для язычников, мы посетили Дворец пропаганды веры (Palazzo di Propaganda Fide в Риме). Там в присутствии трёх кардиналов и большой аудитории была произнесена только лишь одна речь, как раз повествуя то место святого писания, когда Святая Мария встретила трех волхвов в пещере или еще где? Затем читались вслух несколько латинских стихов со схожим сюжетом и далее тридцатью учениками семинарии были изложены краткие стихотворения на определенных языках: …Турецком (Türkisch), Молдавском (Moldauisch), … Персидском (Persisch), Арабском (Arabisch), Греческом (Griechisch)...") | |||
| 1787 | GHERASIM, T. = Abatele Prau, Taina francmasonilor, care acum întăi s-au tălmăcit de pe limba franţozască pe limba moldovenească de chir Gherasim... la velet 1787, oct. 20.[Manuscris, Biblioteca Academiei Române, cota 451] | |||||
| 1789 | După moartea lui Dosoftei Herescul, ortodocșii din Bucovina au rămas „fără păstor” și n’are cine a „îndrepta spre ei” rânduielile credinței grecești. Astfel ei au căutat în Bucovina un candidat potrivit pentru postul de episcop, pe unul „den țară, de către noi cunoscuți”. Dar între preoții bucovineni puțini sunt potriviți pentru această demnitate, fiindcă după desființarea mănăstirilor „cei ce au fost destoinicii... s’au dus în partea Moldovii, unde după cinstea lor au devenit arhierei și egumeni”. În Bucovina numai unul singur este potrivit a fi episcop. E monahul Antioh, născut în Rusia Mică și crescut în Marele Schit din Galiția și în mănăstirea Sucevița, unde un timp a fost și egumen. Acest Antioh este „procopsit în învățătură cu tri limbi”, anume slovenească,moldovenească și lătinească. Știe și puțin nemțește. Acest om „de către noi toată obștea este ales și primit cu toată bucurie ca să ne fie episcop și păstor duhovnicesc în locul răpusatului părintele nostru cel duhovnicescu Dosoftei”. [sursa 1] [sursa 2] pag. 327 | |||||
| 1789 | Toader Școleriu, Lecțione, adecă cuvîntare, scoase de la întîie parte a gramaticii... Pentru învățătura limbii moldovenești și rusești. Ieși, în Tipografie cea politicească. Autor: Toader Şcoleriu (sec.18) 1789-11-08 [sursa 1] | |||||
| 1789 | "În scurta adunare a numero după capetile ce s-au așezat, în doao limbi, întru folosul celor ce vor a învăța limba rusească și moldovenească" de protopoul Mihail Strilbițchi, Iași | |||||
| 1789 | Deale casii voarbe, rusesti si moldovenesti, [sursa 1] | |||||
| 1790 | Învăţătură creştinească. Întru slava a unui Dumnezeu în Troiţă slăvitŭ. Cu porunca prea luminatului cneazŭ Grigorie Alexandroviciŭ Potemkinŭ Tavricescŭ, a marelui hatmanŭ, şi de obşte arhistratigŭ, şi a feliuri de ordine cavalerŭ. Cu blagosloveniia preaosfinţitului Arhiepiscopŭ a Ecaterinoslavii, a Tavricescului Hersonisŭ, şi ţiitoriu de loculŭ Exarhiei Moldovlahii Chiriu Chirŭ Ambrosie s-au tălmăcitŭ dinŭ limba russască, şi s-au datŭ în tipariu şi în limba moldovenească această învăţătură creştinească pentru folosulŭ de obşte, şi mai alesŭ acelorŭ ce vorŭ fi orânduiţi în vreunŭ cinŭ, dinŭ cele sfinţite şi bisericeşti slujbe. - În Iaşi : [Tip. Mitropoliei], 1790.[sursa 1] [sursa 2] | |||||
| 1794 | Nils Nystrom, Mijlociri noauă aflate păntru stingerea focului. Tălmăcit din limba șvețască în nemțască și moldovenească. Liov, Tipariu lui Pilier. | |||||
| 1794 | Critil și Andronius. Acum întîi tipărită... de pre limba grecească pre limba noastră moldovenească... Iași, Sfînta Mitropolie, 1794 [sursa 1] | |||||
| 1794 | "Leksikon slavenorossiyskiy" (Лексиконъ славено-россiйскiй) - o carte de lexicologie slavă, publicată în 1794, unde se afirmă: "Moldovenii sunt o națiune din Regatul Moldovei. Ei vorbesc o limbă moldovenească" | |||||
| 1795 | Amfilohie Hotiniul, De obște gheografiepe limba moldovenească. Scoasă de pe Gheografia lui Bufier... Acum întîi tipărită în zilele prealuminatului și preaînălțatului domnului nostru Alexandru Ioan Calimah voevod... în sfînta Mitropolie în Iași, 1795 [sursa 1][sursa 2] | |||||
| 1795 | În prefaţa la cartea "Elemente aritmetice" (Iaşi, 1795), autorul, episcopul Amfilohie Hotiniul, scrie următoarele: "Văzînd noi bunătatea şi mărirea acestei cărţi, am silit din toată prostia ştiinţei mele de am tîlcuit-o şi am aşezat-o după al nostru obicei de numerare şi în limba moldovenească, fiind atîta de trebuincioasă în toate trebile vieţii noastre" | |||||
| 1795 | "Gramatică teologhicească, scoasă în limba moldovenească, de pe bogoslovia lui Platon, arhiepiscopul de Moscova și de pe alte cărți bisericești" [sursa 1] [sursa], [sursa 2] | |||||
| 1796 | "Gramatica de la învătătura fizicii, scoasă de pre limba italienească pre limba moldovenească, întru care să cuprinde tot ceea ce omul voiește a ști și a învăța în cer și pre pământ din lucrurile cele mai cunoscute și mai trebuincioase. Anul 1796, april 10", Amfilohie Hotiniul [sursa] | |||||
| 1797 | Monografia oraşului Botoşani | Gorovei, Artur (1864-1951) | moldoveneascǎ | Ediţia Primăriei de Botoşani | La anul 1797 Iulie,
Noi Alexandru Calimah Voevod Iordachi Roset vel Vistiernic procitoh S'au trecut în condica Visteriei. Constantin Burchi Clucer, Alexandru Moruzi Voevod văzând că numărul elevilor, al «ucenicilor», se înmulțește la școala domnească din Botoșani, și veniturile nu ajung, prin hrisovul din 17 august 1806, dispune ca pe lângă cei 620 lei ce se dădea, până atunci, ajutor din veniturile școalelor obștești, să se mai deie încă 250 lei, din aceleași venituri, și în același timp dispune ca din veniturile Doamnei, pe care le trăgea din Botoșani, să se deie școalei câte 300 lei pe an. Din acest hrisov mai aflăm că în această școală se învăța limbile elinească, grecească, și moldovenească. |
sursa
pag 344 sursa 2 |
| 1800 | De la sfarsitul sec 18 si inceputul sec 19 dateaza un numar mare de traduceri ale documentelor lui Stefan cel Mare, acestea fiind in limba slavona. In finalul acestora, traducatorul semna: "De pe sirbie pe limba moldoveneascä s’au talmacit la anul 1800, Ghenarie 12, de polcovnicul Paväl ot Mitropolie." | |||||
| 1801 | De la sfarsitul sec 18 si inceputul sec 19 dateaza un numar mare de traduceri ale documentelor lui Stefan cel Mare, acestea fiind in limba slavona. In finalul acestora, traducatorul semna: - "De pe sarbie pe limba moldoveneasca s’au talmacit, Duminica Avgust 18, tocmai in vremea sosirii la Galata a Märii Sale Alexandru Nicolaie Sutul Voevod, cand au venit domn in tara Moldovei, la anul 1801, de polcovnicul Paväl Debrit ot Mitropolie" - "De pe siirbie pe limba moldoveneasca s’au tälmacit la anul 1801, Iunie 20, de polcovnicul Pavel Debrit ot Mitropolie." | |||||
| 1803 | Domnul Moldovei Al.Moruzi emite un hrisov, prin care se dispunea deschiderea la Chişinău a unei şcoli «de limba elinească şi moldovenească». Se concretiza: «Voim ca dascălul limbii moldoveneşti să fie scriitoriu bun şi cîntăret, ca ucenicii să înveţe şi acestea». Codrescu T. Uricarul. Partea III, Iaşi, 1853, p.22-30. "...Pe lângă şcoala ce este în Iaşi încă alte 4 şcoale de limba elinească şi moldovenească, adecă la târgul Focşanii i (şi) Bârlad, i (şi) Galaţi i (şi) Chişinău...". "Alexandru Moruzi-Vodă și cu Mitropolitul Veniamin, socotesc, pe la 1803, că e de mare nevoie să instituie o școală specială pentru învățătura feciorilor de preoți, „cu dascăli procopsiți în limba moldovenească, ca să învețe desăvîrșit dogmele Legii“. [sursa 1] [sursa 2] pag.254 | |||||
| 1803 | O traducere a unui suret al Domnului Ştefan Vodǎ . " De pe sarbie pe limba moldovenească tǎlmacitǎ la anul 1803 iunie 5 Polcovnicul Pavǎl Dobrovici . " [sursa 1] [sursa 2] pag.42 | |||||
| 1804 | De la sfarsitul sec 18 si inceputul sec 19 dateaza un numar mare de traduceri ale documentelor lui Stefan cel Mare, acestea fiind in limba slavona. In finalul acestora, traducatorul semna: "De pe sarbie pe limba moldoveneasca am talmacit, la anul 1804, IVIai 23, polcovnicul Paval Debrit ot Mitropolie" | |||||
| 1804 | "Nouveau dictionnaire historique, ou Histoire abrégée de tous les hommes qui se sont fait un nom... depuis le commencement du monde jusqu'à nos jours", Chaudon, Delandine, Lyon [sursa] ("histoire... écrite en langue moldave") | |||||
| 1806 | Fr. G. Ducray Duminil, Alexii sau căsuța din codru. Acum întăi tălmăcită din limba franțuzească întru ce moldovenească de cel mai gios iscălit Aleco Beldeman. [Manuscris din 1806, Bibi. Acad. R.P.R., cota 1781] | |||||
| 1806 | Fr. Th. Mărie de Baculard d’Amaud, Adelson și Salvini. Poveste englezască sau jalnică tîmplare. Tălmăcită de pe acea franțuzască pe limba moldovenească de Fotis Calafati. [Manuscris din 1806, Bibi. Acad. R.P.R., cota 558] | |||||
| 1808 | Florian, Galatia. Tragodie păstorescă a domnului... tălmăcită de pe limba grecească pe limba moldovinească de Constantin Stamate. Ieși. [Manuscris, Bibi. Acad. R.P.R., cota 3502]. | |||||
| 1808 | Orînduială pentru sfinţirea besericii. Autor: Gavriil Bănulescu-Bodoni, mitropolit (1746-1821) Această orînduială pentru sfinţirea besericii de arhimandrit, de protopop sau de alt presviter ce are blagoslovenie şi antimis sfinţit de arhiereu s-au tălmăcit acum întîiaş dată de pre limba slovenească pre limba moldovenească în zilele Marelui stăpînitor şi prea Blagocesticului Împărat Aleksandru Pavlovici a toată Rossia. Şi s-au dat în tipariu. Cu voia şi blagoslovenia preosfinţitului Părintelui Kyriu Kyr Gavriil Mitropolit şi exarh al Moldaviei, Valahiei şi al Basarabiei. – În Iaşi, 1808, iulie 10. [sursa 1] | |||||
| 1808 | Arhivele Basarabiei. „Al treilea: clerul, mai ales cel de la sate, n’are mai de loc cultură, deși mitropolitul Veniamin nu de multă vreme a înființat o școală în limba moldovenească pentru a învăța copiii de preoți și ai slujitorilor bisericești citirea și cîntarea bisericească, cît și tipicul, retorica, logica și teologia lui Damaschin cu cunoașterea și explicarea celor șapte taine și morala, dar această școală, de la înființarea ei n’a putut încă și nici nu va putea curînd să dea învățătura necesară clerului.” ... „Pe lîngă aceasta, am înființat protopopi, pentru orientarea cărora se traduce acum și se tipărește în limba moldovenească instrucția protopopilor, tot așa tradusă din limba rusă și un catehism pe scurt tipărit, și acum împărțit pe la preoți și slujitori bisericești pentru a-l învăța pe de rost.” [sursa 1] [sursa 2] pag. 55, pag. 56 | |||||
| 1810 | De la sfarsitul sec 18 si inceputul sec 19 dateaza un numar mare de traduceri ale documentelor lui Stefan cel Mare, acestea fiind in limba slavona. In finalul acestora, traducatorul semna: - "De pe särbie pe limba moldovenească am tälmäcit la anul 1810, Sept. 21, cliucer Paväl Debrici" - "De pe sirbie pe limba moldovenească am tálmácit la anul 1810, Noemvrie 25. Cliucer Pavel Debrit." | |||||
| 1810 | „Același protopop Malcavinschi raportează că în unele biserici din Basarabia sunt sf. antimise de pînză foarte uzate și fără însemnarea cînd anume și pentru care sat și biserică s-au dat; ele erau scrise în l. greacă și moldovenească. Și se alătură un tablou cu numele a 21 biserici, ale căror antimise vechi trebuie schimbate, adică: 3 în ținutul Acherman (sf. Ioan din oraș, Corcmaz și Căușani), 7 în ținutul Căușani (Purcari, Olănești, Cîrnățeni, Feștelița, Talmaz, Ermoclia, Apaci și Cenac), 3 în ținutul Benderului (Bulboca, Zaim, Hagimus), 3 în ținutul Tomarov (Brinza, Colebaci și Barta), 2 în orașul Ismail, 1 în Chilia veche. Eclesiarhul mitropoliei Iașilor, ieromonah Inochentie, a fost îndatorat la Octombrie 1810 să pregătească noi antimise, ce s-au semnat de exarhul Gavriil.” [sursa1] [sursa 2] pag.236 An. III. nr. 4. | |||||
| 1811 | "Lexiconul slavo-român" al lui Petru Maior (1811): "Mulți încep să folosească pentru limba noastră denumirea de 'română', fără a înțelege însă că prin aceasta nu numai că se crează o confuzie cu limba dacoromână, ci se ajunge până la urmă și la o ruinare a propriului limbaj moldovenesc." | |||||
| 1811 | „De pe sărbie pe limba moldovenească am tălmăcit la anul 1811 Decembrie 16.” cluceriul Paval Debrin. Acta Șaraga, Iași, Surete VII, 125. [sursa 1] [sursa 2] pag. 273 | |||||
| 1811 | „De pe sărbie pe limba moldovenească am tălmăcit la anul 1811 Februarie 16.” cluceriul Paval Debrin. Acta Șaraga, Iași, Surete VII, 148. [sursa 1] [sursa 2] pag. 274 | |||||
| 1812 | "Zestrea aceasta istorico-națională se găsea înșirată în sute de acte și documente, scrise în vechea limba moldovenească , păstrate în Archiva Statului din Chișinău și rămase pradă cotropitorilor bolșevici, prin grija fostului Director al acestei Arhive.” [sursa 1] [sursa 2] pag. 141 | |||||
| 1812 | Arhivele Basarabiei. "Cărțile profane desigur că încă erau necesare, întrucît cultura mai înaltă se dădea și se căuta în l. greacă, la Academii și în casele voevodului și ale boierilor. Însă nevoie, tot așa de acută, de cărți bisericești în l. greacă, nu se simțea, nu erau atît de numeroși credincioșii, cari să asculte sf. slujbe în această limbă. Dovadă e răspunsul episcopului Dimitrie: „în acest principat nu prea sunt multe biserici în care sfintele slujbe se săvîrșesc în limba greacă, ci din contră, în toate celelalte — în limba maternă moldovenească, și pentru tipărirea cărților bisericești în această limbă sunt două tipografii, una la Mitropolia din localitate și alta la mănăstirea Neamțului.“ [sursa 1] [sursa 2] pag.39 An I nr. 4 1929 (octombrie-decembrie) | |||||
| 1813 | De la sfarsitul sec 18 si inceputul sec 19 dateaza un numar mare de traduceri ale documentelor lui Stefan cel Mare, acestea fiind in limba slavona. In finalul acestora, traducatorul semna: "Din limba sirbasca pe limba moldoveneascá s’au tálmácit de Ion Stamate, biv vel pitar, la 1813, Iulie 12, In Iasi." | |||||
| 1813 | Arhivele Basarabiei. „Să se traducă în limba moldovenească, și să se poruncească, odată cu aceasta, ca după primire, să se înalțe în toate bisericile Tedeum de mulțumire către Dumnezeu, care a mișcat inima Evlaviosului Monarh spre întărirea propunerii bune și folositoare pentru biserica locală și slujitorii ei, cu cîntări de „mulți ani trăiască“. Gavriil Mitropolitul Chişinǎului şi Hotinului şi Exarh. [sursa 1] [sursa 2] pag.38 An. I. nr. 4. | |||||
| 1813 | Arhivele Basarabiei." Pe lîngă aceasta, să se dea de știre că vor învăța în afară de învățăturile trebuincioase, limbile rusească, latinească, grecească și moldovenească cu gramateca, caligrafia și ortografia. Pentru învățătură nimeni nu va fi îndatorat a plăti învățătorilor, căci ei vor primi leafă din veniturile școlilor. Gavriil Mitropolit și Exarh. 1813, Ianuarie 27.”... „Și sunt aleși de mine învățători capabili, cari în zilele și orele fixate de mine, vor preda elevilor pentru moment, pînă la pregătirea manualelor, pregătindu-i către științe înalte, limbile: rusă, latină, greacă și moldovenească, după regulile gramaticii, aritmetica și catehismul, în credința creștină ortodoxă, pentru educarea tinerilor în dragostea către Dumnezeu, Împărat, Patrie și către aproapele, asemenea și respectul către părinți și autorități, în care clase se vor primi pentru învățătură, în afară de copiii clericilor și copiii mirenilor, fără nici o plată legală pentru învățătură. Aducînd despre aceasta la cunoștința Excelenții Voastre rămîn cu profundă stimă și devotament. 29 Ghenvarii 1813.” [sursa 1] [sursa 2] pag. 23 An. I. nr. 4. | |||||
| 1814 | "de pe Sărbie pre limba Moldovineasca am lălmăcit la anul 1814 Iulie în 29", Cliucer Pavăl Debrid [sursa] | |||||
| 1815 | Slujba, la pomenirea Sfîntului slăvitului mare glăsuitoriului, [sursa 1] | |||||
| 1815 | Abatele Prévost, Istorie cavalieriului de Grie şi a iubitii sale Manon Lesco, care tălmăcindu-să de pe limba franţuzască în limba moldovenească prin osteniala şi osârdie dreptiei dumisale banului Aleco Beldiman, s-au prescris acum de mine, în anul 1815... Costachi Borş. [Manuscris, Biblioteca Academiei Române, cota 193] | |||||
| 1815 | "Constituția Imperială a lui Alexandru I din 1815" - "Art. 9. În toate documentele oficiale din guberniile aflate în subordinea direcției administrației publice din Basarabia, limba moldovenească se va folosi fără nicio împiedicare". | |||||
| 1816 | Grigore III Ghica, "Istoria românilor" (1816): "În timpul acestui război (n.r. - Războiul Ruso-Turc din 1806-1812), în Moldova s-a înființat o societate literară, care a publicat lucrări în limba moldovenească" | |||||
| 1816 | În anul 1816, Pavel Svînin, a sosit în Basarabia pentru a investiga reclamațiile boierilor conduși de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, a consemnat în raportul său că Scarlat Calimah a organizat un comitet pentru colectarea tuturor legilor și obiceiurilor Moldovei, atît civile, cît și penale, care existau de patru secole, indicînd originea și ramurile lor.
Se mai precizează că partea inițială a acestui corpus legislativ a fost tipărită în greacă la Iași și că în acel moment (1816) era tradusă în limba moldovenească. Autorul raportului menționează că a fost în capitala Moldovei și era foarte bine informat despre cele descrise. [sursa 1] pag. 236 |
|||||
| 1818 | Rückert, Cristian-Albert. învățătură pentru facerea pâinii// Iași, 1818, via: Bibliografia românească veche (BRV), vol. III. 1809–1830. București: Atelierele Grafice Socec & Co., Soc. Anonimă, 1912, p. 240-241 ("ai poruncit nu numai a să tălmaci în limba moldovenească a patriei noastre"), [sursa FB] | |||||
| 1818 | Ioan Beldiman, Istorie a celor mai gingaşe amoruri a Parisului. Din ce grecească s-au tălmăcit în limba moldovenească, prin osteneala şi osârdie dreptii sale... S-au prescris de mine iscălitul la 1818, Costachi Borş. [Manuscris, Biblioteca Academiei Române, cota 126] | |||||
| 1818 | "Историческое описание Молдавии" (Istoricul Moldovei) - o carte scrisă de I. L. Pușchin în 1818, unde se afirmă: "Limba moldovenească este o limbă slavonă înrudită cu vechea limbă rusească" | |||||
| 1818 | Arhivele Basarabiei. "La 1818 se decretează că „provincia basarabeană își păstrează compunerea sa națională și de aceea capătă un mod de administrare specială“ de oblastie, se desființează scutelnicii, iar agricultorilor li se dă deosebită atenție. În frunte e un guvernator civil, un sfat suprem ia hotărîri definitive, limba moldovenească e oficială, se respectă obiceiurile pămîntului, 1/10 din venitul curat rămîne pe loc, stările sociale își păstrează drepturile, organizîndu-se starea nobilimii ca în imperiu, restricții pentru evrei „căci nu au dreptul de a stăpîni poporul de rit creștin“ și în general, localnicii majorau în conducerea oblastiei.” [sursa 1] [sursa 2] pag. 104 An. I. nr. 2. | |||||
| 1819 | Cartea liturgică "Mineiul de obște", Mitropolitul Chișinăului și Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni [sursa] | |||||
| 1819 | "Scurtă russască gramatică, cu tălmăcire în limba moldovenească pentru ucenicii Seminarei Chișinăului și ale altor scoale den Basarabia, cu adăogirea cuvintelor și a dialogurilor, ce se întrebuințază mai adesăori în limba rusască și moldovenească" Chișinău, Tipografia mitropoliei Chișinăului, 1819 [sursa] | |||||
| 1819 | Anaforaua boerilor moldoveni din 1819 tradusa in limba moldovenească . pag. 229 [sursa 1] | |||||
| 1819 | „La 1819 însă Divanul cerea traducerea românească, «fiind neapărată trebuință de a se tipări codul și a se publicași în limba moldovenească», și stăruind a se avea în vedere mai ales «obiceiurile pămîntești». [sursa 1] pag. 229 | |||||
| 1820 | Le Constitutionnel, 12 novembre 1820 (n° 317), p. 2 [sursa] | |||||
| 1821 | Le Drapeau blanc, 8 avril 1821 (n° 98), p. 4 [sursa] | |||||
| 1821 | Journal du commerce, 9 avril 1821 (n° 443), p. 2 [sursa] | |||||
| 1821 | La France chrétienne (1821-1828), 12 avril 1821 (a. 1, n° 2), p. 9 [sursa] | |||||
| 1821 | "Tipic bisericesc, adunat în scurt pentru cea mai lesne învățătură celor ce nu-l șciu și îndreptarea printr-însul ce cuprinde în sine acestea: care, după care, și cum se cuvine slujitorilor bisericești a ceti și a cînta… s-au tălmăcit moldovenește de pre cel slovenesc și s-au tipărit în duhovniceasca tipografie a Bessarabiei în Chișinău, anul 1821", "Tipicul", 1821 | |||||
| 1822 | "Bucoavnă, adică începătoare învățătură pentru cei ce voesc a învăța carte moldovenește. S-au tipărit în duhovniceasca tipografie a Basarabiei în Chișinău" | |||||
| 1822 | Învățătură Părintească. Învăţătură părintească alcătuită de Prea Fericitul Patriarh a Sfintei Cetăţi a Ierusalimului Chir Anthim spre folosul pravoslavnicilor hristiani. Iar acum tălmăcită depre cea grecească în limba moldovenească de Prea Sfinţiia sa Chirio Chir Meletie, Episcop a Sfintei Episcopii Huşului, şi vechii Sfintei Mitropolii Moldaviei. În zilele bine crediciosului şi Prea Înălţatului nostru patriot domn Ioan Sandul Sturza Voevod. Şi cu a înălţimii sale poruncă şi chieltuială s-au dat în tipariu aicea în tipografia sfintei Mitropolii în Iaşi, spre a să împărţi în dar pe la toate besearicile ţării aceştiia. Anul 1822 noemvrie. - În Iaşi : în Tipografia Sfintei Mitropolii, 1822. [sursa 1] [sursa 2] | |||||
| 1822 | GRIGORIU, E. = S. Gessner, Erast. Povestire de o tragedie păstorească. Împărţită în două părţi şi tălmăcită din limba nemţească în limba grecească..., iar acum tălmăcită în limba moldovenească de cătră dumneaei sărdăreasa Zoiţa, din îndemnul soţului său... Costachi Grigoriu. [Iaşi], 1822, | |||||
| 1823 | VÂRNAV, F. = Rollin, Frumuseţile a istoriei româneşti sau Tabla întâmplărilor cari au înveşnicit pe romani. Acum întăieşi dată tălmăcită de pe limba franţuzască pe limba moldovenească prin serdariul Vasilie Vârnav. [Manuscris din 1823, Biblioteca Academiei Române, cota 175], | |||||
| 1824 | "Pentru ca copiia aceasta, scoasa de pe talmacirea in limba moldovenească a ispisocului sarbesc di la Stefan voevod, dupa posleduire, aflandu-sa intocmai cu aceiasi, s-au incredintat di catra aceasta giudecatorie, cu iscalitura unui cilen a presudstvii si punirea pecetii imparatesti. In Chisinau, anul 1824, luna mart, 24 de zile. Secretari Barbu, Sovietnic Paval Macarescu" [sursa 1] [sursa 2] pag. 92 An. I. nr. 2. | |||||
| 1824 | Viceregele rus Voronțov ordona că „învățătură în școlile lancasteriene (din Basarabia) se va face înainte de toate și preferențial în rusă și nu învață moldovenește decât elevii care doresc să deprindă această limbă pe lângă rusă” (Ion G. Pelivan, op. cit., p. 18-19) | |||||
| 1824 | Chesar Becearia, Pentru greșele și pedepsi, politicește prăvite. De pe limba grecească vulgare în moldove[nească tăl]măcită de banul Vasilie Vîmav. [Manuscris din 1824, Bibi. Acad. R.P.R., cota 185] | |||||
| 1824 | La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris | |||||
| 1825 | Condillac, Loghica sau întăile tălmăciri meșteșugului de a să socoti cineva bine. Scrisi de... și acum întăieși dată de pe grecească pe limba moldovenească tălmăcită de banul Vasile Vîmav [Manuscris din 1825, Bibi. Acad. R.P.R., cota 425] | |||||
| 1825 | "Dicționarul limbii moldovenești" (1825) - un dicționar în limba rusă-moldovenească compilat de către preotul Mihail Maksimovici. În titlu și în prefață, autorul utilizează denumirea "limba moldovenească". | |||||
| 1827 | "Instrucțiea Bisericilor mai gios însemnate. S-au tipărit la preasfîntut Sinod la anul 1820. Iară de pre cea slavenească s-au tălmăcit pe limba moldovenească, și s-au tipărit în duhovniceasca tipografie a Bessarabiei în Chișinău, la anul 1827" | |||||
| 1827 | "Notice d’un Manuscrit de la Bibliothèque du Roi, contenant une Histoire inédite de la Moldavie, composée en moldave par Nicolas Costin, grand logothète à la cour d’Iassy, et traduite en grec moderne par Alexandre Amiras" dans : Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque du roi et autres bibliothèques, publiés par l’Institut royal de France, faisant suite aux notices et extraits lus au comité établi dans l’Académie des inscriptions et belles-lettres, Tome onzième, Paris : Imprimerie royale, 1827, p. 274-395. [sursa1] | |||||
| 1827 | Întărirea anaforalei dată de Veniamin Mitropolitul Moldovei şi alte 70 persoane bisericeşti şi mireneşti, în Iaşi 9 aprilie 1827. Autori : Veniamin Costache, Ioan Sandul Sturza Voevod al Moldovei [sursa] | |||||
| 1828 | Gazette nationale ou le Moniteur universel, 22 mai 1828 (n° 143), p. 1 [sursa] | |||||
| 1828 | "Așezâmîntul pentru ocîrmuirea Oblastiei dinpreună statul lui, tălmăcit pe limba moldovenească și s-au tipărit în duhovniceasca tipografie din Chișinău, 1828, Aprilie 27 zile" | |||||
| 1828 | Le Constitutionnel, 22 mai 1828 (n° 143), p. 1 | |||||
| 1828 | La Quotidienne, 22 mai 1828 (n° 143), p. 2 | |||||
| 1828 | Journal du commerce, 22 mai 1828 (n° 3063), p. 1 | |||||
| 1828 | Gazette de France, 23 mai 1828 (n° 140), p. 1 | |||||
| 1831 | "Bibliotheca Münteriana, sive catalogus librorum", quos reliquit F. Münter. Divendentur auctione publ. Hafniæ ... die I. Martii, [sursa] | |||||
| 1832 | "Moldauische Sprasche" la F.Schneidawind, Nurnberg | |||||
| 1832 | "Reglementul Organic al Moldovei", art.187 "comitetul de sănătate va alcătui în limba moldoveneasca și în alte și va publicui fără întârziere regulile" [sursa] | |||||
| 1834 | "Limba moldovenească și limba valahă", Bessarabien - Bemerkungen und Bedanken, J. G. Zucker, Frankfurt | |||||
| 1834 | Journal des débats politiques et littéraires, 1 octobre 1834, p. 1 | |||||
| 1834 | Gazette de France, 2 octobre 1834, p. 2 | |||||
| 1836 | VEISA, I. = [Dr. Tollhausen], Instrucţie în scurt de prinţipurile ighienismului sau a sistemii morizoniane şi de întrebuinţarea doftoriei universale de veghetaluri. Aduse în limba moldovenească de pe acele franţuzeşti... tălmăcite [de căminarul C. Veisa] de pe însuşi cartea dumisale Morizon, ce au ieşit în limba germană. Iaşi, Tipografia S[fintei] Mitropolii, [1836] | |||||
| 1837 | Journal des débats politiques et littéraires, 16 décembre 1837, p. 2 | |||||
| 1838 | Journal des débats politiques et littéraires, 8 décembre 1838, p. 2 | |||||
| 1838 | Gazette nationale ou le Moniteur universel, 9 décembre 1838 (n° 343), p. 2 | |||||
| 1838 | La Presse, 9 décembre 1838, p. 2 | |||||
| 1838 | Gazette de France, 10 décembre 1838, p. 4 | |||||
| 1840 | Le Constitutionnel, 12 octobre 1840 (n° 286), p. 2 | |||||
| 1840 | Gramatica și Hristomatia de limbă valaho-moldovenească a lui Iacob Hâncu | |||||
| 1840 | Verb-scrib-reguleta sau Gramatica moldov-românească. Prescrise de-al doilea. Din cărţile D[sale] d-[lui] Gheorghe Dimitriu, în Seminaria Socola. [Manuscris din jurul anului 1840, Biblioteca Academiei Române, cota 528] | |||||
| 1841 | "Spicuitorul moldo-romîn". Jurnal scientific, literar și industrial, rediguit de o soțietate de literați. Iașii, Institutul Albinei | |||||
| 1841 | "Datoriile călugărilor a unora cătră alții, în viața lor cea de obșce. S-au tipărit ruseșce la Sanct Petersburg în tipografia Preasfîntului Sinod la 1816 în luna August, iară de pre cea rusască s-au tălmăcit pe limba moldovenească și s-au tipărit în duhovniceasca tipografie a Bessarabiei în Chișinău, la anul 1841 în luna lui August" | |||||
| 1843 | Hatmanul Bucovinei semneazǎ actul din 2(14) maiu 1843 prin care declarǎ formal cǎ limba moldovenească şi cea slavǎ sunt amîndouǎ limbile poporului şi bisericii din Bucovina . [sursa 1] [sursa 2]pag. 77 | |||||
| 1844 | Theoretisch-praktische Grammatik der dacoromanischen, das ist, der moldauischen oder wallachischen Sprache, Theoktist Blazewicz [sursa] | |||||
| 1844 | "Relații de călătorie în Țările Române" de Johann Georg Kohl, publicată în 1844: "În Moldova se vorbește limba moldovenească și nu românească, deși cele două limbi sunt asemănătoare". | |||||
| 1846 | N. Iorga ( La 1846 inspectorul numit de Consistoriul din Lemberg îndrǎznea sǎ vorbeascǎ de cele trei limbi ale țǎrii ( landesprachen): limba germanǎ, limba moldovenească şi cea polonǎ.) [sursa 1] [sursa 2]pag.76 | |||||
| 1848 | Iași, în 12 Marite, traducere in franceza sistematica ca "langue moldave", a sintagmelor "limba nationala" ou limba romaneasca, [Documente privitóre la istoria românilor, Volume 6, 1895] | |||||
| 1849 | Le Constitutionnel, 29 mai 1849 (n° 149), p. 2 | |||||
| 1849 | Le Constitutionnel, 30 mai 1849 (n° 150), p. 1, 2 | |||||
| 1851 | Gazette nationale ou le Moniteur universel, 9 juin 1851 (n° 160), p. 3 | |||||
| 1851 | Gazette nationale ou le Moniteur universel, 21 septembre 1851 (n° 264), p. 4 | |||||
| 1851 | Le Constitutionnel, 21 septembre 1851 (n° 264), p. 3 | |||||
| 1851 | Journal du Cher, 23 septembre 1851 (A44, N114), p. 1 | |||||
| 1851 | "Fabule alcătuite în limba moldovinească", Ioan Sîrbu, Chișinău, tipografia lui Popov [sursa 1] | |||||
| 1852 | "Die Propaganda, ihre Provinzen und ihr Recht"; Verlag der Dieterichschen Buchhandlung, [pag. 518] - Principato di Moldavia - Lingua Moldava; Principato du Vallachia - Lingua come nella Moldavia | |||||
| 1856 | La Presse, 8 juillet 1856, p. 1 | |||||
| 1861 | "Bucoavnă 'adică Începătoare învățătură pentru cei ce voesc a învăța carte moldovenească. Sau tipărit în tipografia Casii Arhierești în Chișinău, anul 1861" | |||||
| 1863 | "Bucoavnă adică începătoare învățătură pentru cei ce voesc a învăța carte Slavoneșce și Moldoveneșce. S-au tipărit în tipografia Casii Arhiereșci în Chișinău, 1863 anul" (retiparirea celei din 1861, cu text rusesc) | |||||
| 1863 | Ziarul Progresul, 1863, An. 1, nr. 127. Testament în limba moldovenească. [sursa ] pag.2 | |||||
| 1865 | "Cursul primitiv de limbă moldovenească" de I. Doncev | |||||
| 1870 | "Romancero español" de Mihai Eminescu, Copii de pe natura: "Acest autor de caraghioslâcuri, moldoveneşte de mascarade", "Moretto c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie", "tălmăcită de pe moldovenie", [sursa] | |||||
| 1877 | Le Monde illustré, 31 mars 1877 (T40,A21,N1042), p. 6 | |||||
| 1879 | "Moldavian-Russian Grammar" de Toader Școleriu | |||||
| 1883 | La Croix, 1 janvier 1883, p. 15 | |||||
| 1888 | Elena Didia Odorica Sevastos, Cîntece moldovenești. Iași, Tipografia națională | |||||
| 1888 | Cercetări asupra Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi : (1836-1838). „ ... insi cu cîți bucurie s’au primit representațiile elevilor Conservatorului în trecutele două erni, cu atîta mîhnire se vede obștia acumă, lipsită de această lucrare, care afară de plăcuta petrecere a publicului, au fost menit și cîteva alcătuiri în limba moldovenească, ce cu vreme făgăduia o propășitoare depline. Drept aceia, pătrunși de simțiri de mulțumire pentru cinstita Direcție, care au fost adus o asemenea ispravă, iscăliții înfățișează prin aceasta a lor dorință, și poftesc să înceapă iar lucrările reprezentățiilor în limba moldovenească, pe care fieșcare patriot, după putință, va ajutora cu mijloacele sale, bine încredințați că și Înaltă Ocîrmuire va urma a ei părintească protecție asupra acestui folositor așezămînt.” [sursa 1] [sursa 2] pag. 40 | |||||
| 1891 | "Istoria Moldovei" de Alexandru D. Xenopol, publicată în 1891: "În Moldova se vorbește limba moldovenească și nu românească, deși cele două limbi sunt foarte apropiate una de cealaltă" | |||||
| 1895 | La Croix, 17 octobre 1895 (n° 3823), p. 3 | |||||
| 1896 | Paris, 28 juillet 1896, p. 2 | |||||
| 1898 | "Dicționar scurt pentru convorbiri ruso-moldovenești" (1898) | |||||
| 1899 | "Dicționar în scurt pentru convorbiri ruso-moldovenești", 1899 [sursa] | |||||
| 1905 | „PROECT DE REZOLUȚIE A GRUPULUI MOLDOVENESC DIN CHIȘINĂU din Octombrie 1905.
|
|||||
| 1906 | "Pilde și anecdoturi, tălmăcite pe limba moldovenească", 1906 | |||||
| 1906 | "Proverbe moldovenești" (1906) | |||||
| 1906 | La Petite Gironde, 18 avril 1906 (a. 36, n° 12343), p. 1 | |||||
| 1907 | Mercure de France, 15 novembre 1907 (a. 18, n° 250), p. 84 | |||||
| 1908 | Le Siècle, 16 avril 1908 (n° 26405), p. 2 | |||||
| 1908 | "Pilde și povețe, întâia carte moldovenească de citire", Chișinău, de Rejep | |||||
| 1908 | Oameni Vechi , Gogol Nokolay Vasilievici . Traducator : EM. Grigorovitza (Tocmai limba moldoveneascǎ , atît de plasticǎ în formele sale de expresiuui speciale şi vorbe parabolice se potriveşte de minune pentru a reda cu tot farmecul ei, povestirea lui Gogol, "Oameni Vechi”) [sursa 1] [sursa 2] pag. 5 (v) | |||||
| 1908 | "Asachi dovedise că disprețuita limba moldoveneascǎ nu e bună numai pentru cîntecele poporului și pentru oftările amoroase ale boierilor tineri, ci că poate să urmărească și să atingă clasicitatea sculpturală a sonetului italian impecabil și concis ". [sursa1] pag. 3, Capitolul 1 | |||||
| 1909 | "Viețile sfinților pe limba moldoveneascǎ , întocmite pe temeiul cărților "Viețile sfinților" ale sf. Dimitrie al Rostovului, tălmăcite pe limba rusască și tipărite în tipografia sinodală din Moscova, cu depliniri, însemnări lămuritoare și cu chipurile sfinților", Cartea întîia. Ediția Sfatului Frățimii Nascerii lui Hristos din Eparhia Chișinăului. Adaos la jurnalul "Luminătorul". Chișinău, tipografia eparhială [sursa] | |||||
| 1909 | Гурие [Гросу], Архимандрит. Букоавна молдовиняскэ / алкэт. де миссионерюул Епархиал Архимандритул Гурие. — Кишинэу : Тип. Епархиалэ, 1909 [sursa] | |||||
| 1910 | Alecu Russo : Scrieri ( Asta e limba moldoveneascǎ din al 17 veac .) [sursa 1] [sursa 2] pag.122 | |||||
| 1911 | "The Peoples of Europe about 900", From The Historical Atlas by William R. Shepherd, 1911 (aici Valahia este prezenta cu "rumani", iar Moldova - maghiari, care nu sunt incluși în "romance peoples") [sursa] | |||||
| 1911 | "Agiutatorul moldovenilor în vremea învățăturei limbei russascâ. Cartea întîia pentru cetirea pe limba russască și moldovenească. Pentru moldoveni din Bassarabie, care sî sîlesc a învăța limba russască", Chișinău, 1911 [sursa] | |||||
| 1911 | Din Bucovina de altadată : schiţe istorice. " Fiecare ofițer avea o lista a opt pînǎ la zece sate, date în seama lui, vreocîțiva ostaşi cǎlǎri şi un mazil, ce vorbia limba nemțeascǎ şi moldoveneascǎ..." [sursa 1] [sursa 2] pag.10 | |||||
| 1912 | "Rusesc-moldovenesc și moldovenesc-rusesc cuvîntelenic. Au alcătuit fost învățători Gheorge Codreanu" | |||||
| 1912 | Mercure de France, 1 juillet 1912 (n° 361), p. 199 | |||||
| 1913 | La Libre Parole, 6 novembre 1913 (a. 22, n° 7869), p. 1 | |||||
| 1917 | Congresul obligă Zemstva județeană a Cetății Albe și altele care se arătau recalcitrante la naționalizare, să introducă imediat limba moldovenească în școlile a căror elevi sunt de această naționalitate. [sursa 1] [sursa 2] pag. 490 | |||||
| 1917 | „V-ați adunat aici ca să întăriți ceea ce nouă ne era oprit: învățămîntul în limba moldovenească. Mă bucur de această zi ca de sărbătoarea sărbătorilor.” [sursa 1] [sursa 2] pag.494 | |||||
| 1918 | Ziarul Cuvînt Moldovenesc No. 31, 19 Aprilie 1918). Unul dintre ostașii moldoveni, delegat la congres și totodată învățător, Ion Buzdugan, aduce o voluminoasă biblie, scrisă în limba moldovenească și arătînd-o adversarilor, îi somează să numere cîte cuvinte moldovenești sunt în aceea carte și dacă se mai poate susține cu bună credință, că limba moldovenească e săracă. [sursa 1] [sursa 2] pag. 492 | |||||
| 1920 | Le Temps, 16 février 1920 (n° 21385), p. 2 | |||||
| 1920 | "Istoria Moldovei și a Țării Românești" de Nicolae Iorga, publicată în 1920: "În Moldova se vorbește limba moldoveneascǎ , iar în Țara Românească se vorbește limba românească. Deși cele două limbi sunt asemănătoare, există unele diferențe între ele". | |||||
| 1924 | La Dépêche de l'Aube, 7 septembre 1924 (a. 5, n° 1229), p. 1 | |||||
| 1924 | Journal des débats politiques et littéraires, 10 novembre 1924 (n° 313), p. 1 | |||||
| 1926 | Monografia oraşului Botoşani. (Din acest hrisov mai aflǎm cǎ in aceastǎ şcoalǎ se invațǎ limbile elineascǎ, greceascǎ, şi moldoveneascǎ...), (La acest sfat s-au arǎtat D-Iui Anton Gheorghiu profesor şcoalelor in limba moldoveneascǎ din acest tîrg a Botosanilor...)[sursa 1],[sursa 2] | |||||
| 1928 | "Viețile sfinților, în limba moldoveneascǎ ", cu sprijinul lui Arhiepiscopul Gurie, Tipografia Eparhiala "Cartea Româneasca", Chișinău, 1928, [sursa] | |||||
| 1929 | Arhivele Basarabiei „Membri 4, secretar 1, ajutor de secretar 1, traducător, șefi de birou 2, cancelariști 2, scriitori pentru limba rusă 2, scriitori pentru limba moldovenească 2, contabil 1, păzitori sau pristavi 4." [sursa 1] [sursa 2] pag. 33 An. I. nr. 1. | |||||
| 1929 | Arhivele Basarabiei. „Acatiste în limba moldovenească, ediție nouă: | |||||
| 1931 | Fișe de teren din campania monografică de la Cornova (1931) „Era și atuncea moldoveni cari nu știa rusește ,vorbea moldovenește ,cu totul altă vorbă atunci, moldoveneasca era altă vorbă nu cum i acu. Nu se știa de vorbele aistea care se vorbesc acu de cînd suntem la un loc cu romînii. " [sursa1 ] [sursa 2] pag.156 | |||||
| 1934 | L'Humanité, 30 mars 1934 (n° 12889), p. 4 | |||||
| 1934 | L'Humanité, 23 octobre 1934 (n° 13094), p. 4 | |||||
| 1935 | Din trecutul nostru: Revistă istorica dedicata memoriei mult regretatei Sofia Bezveconnaia.- Chisinau: Tipografia Uniunii Clericilor Ortodocsi din Basarabia, 1935.- An. 3, Nr. 17-20.- Febr. - Mai.- 147 p. / pag.40 - "parintii vorbeau moldoveneste", "fata rupea moldoveneste" [sursa] | |||||
| 1951 | Paris-presse, L'Intransigeant, 12 décembre 1951 (E8), p. 4 | |||||
| 1982 | Le saint-siège et la Roumanie moderne. 1866-1914, Volume 1, Ion Dumitriu-Snagov, Roma, 1982, Università Gregoriana Editrice, [sursa 1], [sursa 2] | |||||
| 1989 | Limba moldovenească cum să o cunoaștem, [sursa] | |||||
| 1989 | Parlamentul R.Moldova, legea Nr. 3464 din 31.08.1989 cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldovenești: "În scopul lichidării deformărilor survenite în construcția lingvistică din RSS Moldovenească, al luării sub protecția statului a limbii moldovenești - una dintre premizele fundamentale ale existenței națiunii moldovenești în cadrul formației sale național-statale suverane[...] hotărăște a completa Constituția [...] RSSM cu Art.701: "Limba de stat a RSSM este limba moldovenească. Limba de stat este folosită în viața politică, economică, socială și culturală și funcționează pe baza grafiei latine" | |||||
| 1994 | "Constituția Republicii Moldova", art.13(1) "Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționînd pe baza grafiei latine", [sursa] | |||||
| 2000 | Analele Acedemei Române, Editura Academiei Române, diverși autori [sursa 1], [sursa 2], [sursa 3] | |||||
| 2014 | Limba vorbită în raioanele Moldovei (Recensămînt 2014), [sursa] | |||||
| 2018 | Abecedar, Limba Moldovenească, Odessa [sursa] |