Belousov Vitalie
Vitalie Belousov (n. 2 mai 1930, Bălți, Basarabia – d. 4 august 2015, Iași, România)
A fost un inovator, inventator, profesor universitar și doctor inginer moldovean, recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul ingineriei mecanice și inventicii.
Biografie
Familie și primii ani
Vitalie Belousov s-a născut în orașul Bălți, în familia lui Pavel și Maria Belousov, avînd trei frați. Tatăl său, fost profesor de educație fizică, a devenit ulterior șef al Oficiului de plasare a forței de muncă din municipiul Bălți. Evenimentele din 1940, cînd Basarabia a fost alipită Uniunii Sovietice, au avut un impact devastator asupra familiei. Tatăl său a fost arestat și deportat într-un lagăr de exterminare din regiunea Kirov, iar mama sa a murit curînd după aceea, lăsînd copiii orfani.
Vitalie Belousov a urmat Școala primară nr. 2 din Bălți și a continuat studiile la Liceul de Băieți "Ion Creangă", unde a demonstrat o inteligență deosebită. După refugierea în România, și-a continuat studiile la mai multe licee din țară, printre care Liceul "Tudor Vladimirescu" din Tîrgu Jiu, Liceul "Șt. O. Iosif" din Odorhei și Liceul "Roman Vodă" din Roman, unde a absolvit.
Studii universitare și carieră academică
Între 1949 și 1953, Vitalie Belousov a fost student la Institutul Politehnic din Iași, Facultatea de Mecanică, secția Mașini de lucru. Și-a susținut examenul de stat în februarie 1954, obținînd diploma de inginer mecanic. La scurt timp după absolvire, a fost angajat ca asistent la alma mater, în cadrul catedrei de Proiectare a Sculelor Așchietoare.
A ocupat succesiv următoarele funcții didactice: asistent (1954-1958), șef de lucrări (1958-1968), conferențiar (1968-1972) și profesor (1972-2015). În 1966, a obținut titlul de doctor în inginerie cu teza "Studiul și elaborarea metodei de ascuțire cilindro-eliptice a burghielor elicoidale", sub coordonarea profesorului Toma Fărcaș.
Din 1974 pînă în 1976, a fost prodecan al Facultății de Mecanică, iar între 1984 și 1990, Șef al Catedrei de Mașini-Unelte și Scule. În februarie 1990, a fost ales rector al Universității Tehnice din Iași, funcție pe care a deținut-o pînă în 1996.
Activitate științifică și inventică
Profesorul Vitalie Belousov a fost un prolific inventator, avînd peste 150 de invenții brevetate și medaliate la saloane internaționale. Printre cele mai notabile invenții se numără:
- Frîna centrifugală autoreglabilă;
- Freza ROMASCON;
- Aparatul de zbor fără motor;
- Turbina eoliană;
- Mașina de ascuțit freze cu dantură curbilinie.
Una dintre invențiile celebre este freza frontală cu dinți demontabili, cunoscută sub numele de Freza ROMASCON. A fost autorul a peste 180 de lucrări științifice și a publicat peste 30 de monografii, tratate și cursuri universitare.
A fondat Școala de Inventică din Iași în 1967 și Institutul Național de Inventică din România în 1991, contribuind la pregătirea a peste 2.000 de ingineri ca inventatori profesioniști. În perioada 1991-2004, a fost director general al Institutului Național de Inventică.
Distincții și recunoaștere
Vitalie Belousov a fost distins cu numeroase premii naționale și internaționale, inclusiv:
- Crucea de Cavaler al ordinului "Meritul Inventiv" (Bruxelles, 1995);
- Ordinul Național "Steaua României" în grad de cavaler (2002);
- Doctor Honoris Causa al universităților din Chișinău, Bălți (Republica Moldova) și Vinnița (Ucraina).
A primit 71 de medalii de aur la saloane internaționale precum Bruxelles, Geneva, Pittsburgh și Moscova. A fost membru de onoare al Academiei Europene de Arte (Belgia) și membru corespondent al Academiei Europene de Științe și Arte din Paris.
Moștenire
Vitalie Belousov s-a stins din viață la 4 august 2015, la vîrsta de 85 de ani, și a fost într-o mare recunoștință înmormîntat la Roman, orașul care i-a marcat tinerețea și unde și-a consolidat bazele carierei academice. Moștenirea sa include o impresionantă colecție de lucrări științifice, invenții și o influență semnificativă asupra generațiilor viitoare de ingineri.
Note
Distincțiile primite sunt o recunoaștere a impactului său internațional ca inventator.