Botezat Gheorghe
Gheorghe Alexandrovici Botezat(07 iunie 1882, Sankt Petersburg, Rusia – 01 februarie 1940, SUA)
Gheorghe Alexandrovici Botezat, personalitate marcantă a aviației mondiale, este considerat unul dintre fondatorii științei dinamica zborului și un pionier al construcției de elicoptere. De asemenea, el a intrat în istorie ca inventator al primului quadcopter controlabil.
Origini și Educație
Gheorghe Botezat s-a născut într-o familie de nobili din Basarabia, tatăl său, Alexandru Ilici Botezat, fiind diplomat în slujba Ministerului Afacerilor Externe al Imperiului Rus. Alexandru provenea dintr-o familie de moșieri basarabeni, a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității din Sankt Petersburg și a lucrat mai întîi în Ministerul de Externe la Sankt Petersburg, apoi la Paris. Mama, Nadejda Livovna Rabutovskaya, aparținea nobilimii ruse. După moartea tatălui în 1900, familia s-a întors în Rusia și s-a stabilit la Chișinău, unde prietenul familiei, Egor Ryșkan-Derojinski, un cunoscut industriaș local, a sprijinit financiar educația celor trei copii: Gheorghe și surorile sale Vera (născută în 1886) și Nina (născută în 1884).
După absolvirea Școlii de Științe Exacte din Chișinău în 1902, Gheorghe a urmat Institutul Politehnic din Harkov, iar între 1905 și 1907 a studiat la Institutul Electrotehnic Montefiore din Liège, Belgia. În 1908, a obținut diploma de inginer de la Institutul Politehnic din Harkov. Și-a continuat studiile postuniversitare între 1908 și 1909 la Universitatea din Göttingen și Universitatea Humboldt din Berlin, iar în 1911 și-a finalizat doctoratul la Universitatea Sorbona din Paris, cu o lucrare despre stabilitatea aeronavelor (Étude de la Stabilité de l`aeroplane).
Activitatea profesională în Rusia
În 1911, Botezat a fost angajat ca profesor la Facultatea de Construcții Navale a Institutului Politehnic din Sankt Petersburg, unde și-a continuat cercetările teoretice despre zbor alături de savanți precum Stephen Timoshenko, Alexei Lebedev și Alexander Vanderfleet. Treptat, interesul său științific s-a orientat de la teoria generală a aerodinamicii către studiul aplicat al elicei.
În 1914, Botezat a acceptat poziția de director al Institutului Politehnic din Novocherkask, dar începutul Primului Război Mondial l-a determinat să se întoarcă la Sankt Petersburg, unde a devenit membru al Comisiei Tehnice a Forțelor Aeriene Imperiale Ruse. În 1915, a publicat tabele standard de bombardament pentru aviație, iar în 1916 a fost numit șef al Aerodromului Principal din Sankt Petersburg, primul centru de cercetare în aviație din Rusia. Totodată, a coordonat echipa de proiectare a uzinei de avioane DEKA, contribuind la realizarea unui avion cu un singur motor testat în 1917.
Exilul și Activitatea în SUA
În mai 1918, cu patria afectată de Revoluția Rusă, Botezat a fugit de bolșevici și a emigrat în Statele Unite. În iunie 1918, a fost angajat de Comitetul Național Consultativ pentru Aeronautică. A predat la Massachusetts Institute of Technology și Universitatea Columbia.
În 1921, Forțele Aeriene ale SUA l-au angajat pentru a construi un prototip de elicopter. Elicopterul cu patru rotoare, cunoscut sub numele de „elicopterul de Bothezat”, a fost construit de Botezat și Ivan Jerome în hangarele de la Wright Field, Dayton, Ohio. Primul zbor s-a dovedit surprinzător de reușit pentru o mașinărie fără prototip. În 1922, aceastǎ „caracatiță zburătoare” a efectuat numeroase zboruri la altitudini reduse. Controlul său orizontal depindea mai mult de vînt decît de pilot.
În martie 1923, revista Time a relatat că Thomas Edison i-a trimis o scrisoare de felicitare lui Botezat pentru succesul primului zbor controlat al elicopterului său. Zborul a durat 2 minute și 45 de secunde la o înălțime de 15 picioare (4,5 metri). Totuși, proiectul a fost anulat de armata americană, care devenise mai interesată de autogiro-uri.
Activitatea ulterioară și ultimele proiecte
După ce a revenit la New York, Botezat și-a deschis propria companie, De Bothezat Impeller Company, Inc., specializată în ventilatoare industriale. Ventilatoarele axiale ale companiei sale au fost instalate pe crucișătoare ale marinei americane. În paralel, Botezat a publicat lucrări despre dinamica zborului, economie și alte subiecte, inclusiv o critică la teoria relativității a lui Albert Einstein.
În 1938, Botezat s-a întors la proiectarea elicopterelor, fondînd compania Air-Screw Research Syndicate (mai tîrziu Helicopter Corporation of America), împreună cu pilotul Boris Serghievsky. Primul elicopter coaxial, modelul SV-2, a fost construit și testat pe Roosevelt Field, urmat de SV-5. Din păcate, Botezat a murit înainte ca SV-5 să fie complet testat. Aparatul s-a dovedit instabil, iar partenerul său Serghievsky a scăpat nevătămat după un accident.
Moștenirea și Contribuțiile
Pe lîngă realizările sale în aviație, Gheorghe Botezat a fost un vizionar care a efectuat calcule complexe pentru traiectoriile de zbor în spațiu, inclusiv traiectoria cǎtre Lună, utilizată ulterior în cadrul programului Apollo. Moștenirea sa academică include lucrări fundamentale precum:
- Introducere în studiul stabilității avioanelor (1912)
- Studiul elicei de aviație (1917)
- Étude de la stabilité de l’aéroplane (1911)
- Fan engineering fundamentals (1935).
Gheorghe Botezat a murit în 1940, în urma unei operații pe cord. Arhivele sale valoroase sunt păstrate în biblioteca Academiei Forțelor Aeriene ale SUA, continuînd să inspire generații întregi de cercetători și inventatori.