Republica Democratică Moldovenească: Diferență între versiuni

De la MediaWiki
Sari la navigare Sari la căutare
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 1: Linia 1:
{{deznotă|''fostul stat Republica Democratică Moldovenească din anii [[1917]]-[[1918]]''|Republica Moldovenească}}
{{Infocaseta Foste țări
| nume_nativ = Republica Democratică Moldovenească
| nume_oficial_lung =
| nume_comun = Republica Democratică Moldovenească|
| continent = Europa
| tip_guvernământ = republică
| imn_național = „[[Deșteaptă-te, române!]]”
| an_început = 1917
| an_sfârșit = 1918
| eveniment_început = proclamarea independenței față de [[Republica Rusă]]
| dată_început = [[2 decembrie 1917]]
| eveniment_sfârșit = unirea cu [[Regatul României]]
| dată_sfârșit = [[27 martie 1918]]
| p1 = Gubernia Basarabia
| steag_p1 = Russian Empire 1914 17.svg
| s1 = Regatul României
| steag_s1 = Flag of Romania.svg
| imagine_steag = Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg
| steag = |
| imagine_stemă = COA from Flag of Sfatul Tarii.svg
| simbol = Stema Republicii Democratice Moldovenești
| simbol_tip =
| imagine_hartă = RDM in Europe 1917.svg
| imagine_hartă_text = Republica Democratică Moldovenească în Europa în 1917|
| capitala = [[Chișinău]]
| limbi_comune = [[Moldovenească]] (română)
| monedă = Rubla (Imperiul rus)
| leader1 = [[Ion Inculeț]]
| leader2 =
| leader3 =
| leader4 =
| leader5 =
| an_leader1 = [[1917]] - [[1918]]
| an_leader2 =
| an_leader3 =
| an_leader4 =
| an_leader5 =
| denumire_lider = [[Președintele Republicii Democratice Moldovenești|Președinte]]
| religie = [[Biserica Ortodoxă Rusă|ortodoxă]]
| stat_suprafață1 = 44399
| stat_pop1 = 2700000
| prezent = {{flag|Republica Moldova}}<br/>{{flag|Ucraina}}
}}
{{Istoria Moldovei}}


Republica Democratică Moldovenească (în unele documente numită Republica Populară Moldovenească) a fost un stat efemer a cărui autonomie față de Imperiul Rus a fost proclamată la 2 decembrie 1917 de către Sfatul Țării din deja fosta „Gubernia Basarabia”, organ reprezentativ al populației din republică, creat la decretul congresului ostașilor moldoveni.
'''Republica Democratică Moldovenească''' a fost un stat efemer a cărui autonomie față de [[Imperiul Rus]] a fost proclamată la [[2 decembrie]] [[1917]] de către [[Sfatul Țării]] din [[Basarabia]], organ reprezentativ al populației din regiune, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile [[Revoluția Rusă din 1917|Revoluției rusești din februarie]] a aceluiași an și cu dezintegrarea puterii politice din [[Imperiul Rus]].<ref>[http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_18.shtml Charles Upson Clark - The creation of Bessarabian Republic]</ref>
 
Inițial, ''Republica Democratică Moldovenească'' a fost declarată parte a unei viitoare ''[[Rusia|Rusii federale]]'', dar la [[24 ianuarie]] [[1918]] și-a proclamat independența. În Declarația Sfatului Țării din 2 decembrie 1917 se menționează textual: „Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea republicei federative democratice rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi.”<ref>''Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918.'' Documente. Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica -Pompilia Moisuc. Editura Hyperion Chișinău, 1995, p. 117</ref>
 
La [[27 martie]]/[[9 aprilie]] [[1918]], [[Sfatul Țării]], organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu [[România]].
 
== Istorie ==
{{Vezi|Declarația drepturilor popoarelor din Rusia}}
În condițiile de anarhie, stabilită pe întreg teritoriul Imperiului, datorită revoluției rusești, guvernatorul [[Gubernia Basarabia|Guberniei Basarabia]] a demisionat și și-a transmis atribuțiile în mod legal, lui [[Constantin Mimi]]. Proceduri similare au avut loc în toate guberniile Imperiului.
 
Un congres, ce a avut loc în octombrie 1917, a votat demiterea lui Mimi și l-a desemnat pe [[Ion Inculeț]] ca noul conducător.
 
Datorită situației grele existente pe tot teritoriul Imperiului, conducătorii Republicii Democratice Moldovenești: [[Ion C. Inculeț|Ion Inculeț]], [[Daniel Ciugureanu]], [[Pantelimon Halippa]], [[Nicolae Bosie-Codreanu]], [[Ion Pelivan]], [[Nicolae Sacară]] au cerut sprijin pentru restabilirea ordinii generalului rus [[Dmitri Șcerbaciov]], comandantul armatei ruse de pe [[Frontul român (1916-1918)|frontul român]]. Deoarece acesta nu avea ostași disponibili, armata rusă fiind și ea în stare de anarhie la acea vreme, a înaintat cererea respectivă aliaților români.
 
Ca urmare a acestei cereri, în ianuarie 1918 armata română a intrat în Basarabia. Sovietul bolșevic din [[Chișinău]], aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii (Cristi, Pelivan și Codreanu). Până la urmă însă [[bolșevic]]ii au fost nevoiți să părăsească Basarabia<ref>{{Citat web |url=http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_19.shtml#bc_19 |accessdate=2006-11-24 |titlu=Charles Upson Clark - ANARCHY IN BESSARABIA |archive-date=2011-02-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110203024630/http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_19.shtml#bc_19 |dead-url=yes }}</ref>. Pe [[13 ianuarie]] [[1918]] armata română a intrat în Chișinău.
 
== Proclamarea independenței ==
{{Vezi și|Consiliul Directorilor Generali ai Republicii Democratice Moldovenești}}
[[Fișier:Декларация о провозглашении Молдавской Народной Республики.jpg|thumb|Declarația privind proclamarea Republicii Populare Moldovenești din 1917]]
[[File:Casa-Noastră din Chișinău.jpg|thumb|Sediul din Chișinău al Consiliului de Miniștri al RDM]]
Pe [[24 ianuarie]] [[1918]], Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței ''Republicii Moldovenești''. ''Consiliul Director'' a fost redenumit în ''Consiliul de Miniștri''. Prim-ministru al noii Republici a devenit [[Daniel Ciugureanu]] (de fapt a fost o reconfirmare a funcției, prin prisma faptului că a fost ales Prim-director pe 16 ianuarie 1918), iar [[Ion Inculeț]] a fost reconfirmat ca președinte<ref>[[Ion Nistor]], ''Istoria Basarabiei'', [[Editura Humanitas]], 1991, pag.278, ISBN 973-28-0283-9, p. 285</ref>.
 
<gallery heights="140" mode="packed">
fișier:Sfatul Tarii, 10 December 1918.jpg|Membrii [[Sfatul Țării|Sfațului Țării]], 10 decembrie 1918
fișier:Sfatul Țării Palace in Chișinău.jpg|[[Sediul Sfatului Țării]] în anii '20
</gallery>
 
== Organizare administrativ-teritorială ==
Republica Democratică Moldovenească era împărțită în 9 județe. Aceste județe s-au păstrat și în componența Regatului României.
[[Fișier:RDM adm location map 1917.svg|alt=Județele Republicii Democratice Moldovenești|nu|miniatura|270x270px|Județele Republicii Democratice Moldovenești]]
{| class="wikitable sortable"
! Loc
! Unitate teritorială
! Populație,<br>mii loc.
! Suprafața,<br>km²
! Densitate,<br>loc./km²
|-
| 01. || '''[[Fișier:Interbelic Cetatea Alba County CoA.png|22px]] [[Județul Cetatea Albă]]''' || align="right" |  265,2 || align="right" | 7.595 || align="right" | 34,9
|-
| 02. || '''[[Fișier:Interbelic Balti County CoA.png|22px]] [[Județul Bălți (interbelic)|Județul Bălți]]''' || align="right" |  211,4 || align="right" | 5.260 || align="right" | 37,6
|-
| 03. || '''[[Fișier:Interbelic Cahul County CoA.png|22px]] [[Județul Cahul (interbelic)|Județul Cahul]]''' || align="right" |  --- || align="right" | 4.442 || align="right" | ---
|-
| 04. || '''--- [[Județul Chilia]]''' || align="right" |  --- || align="right" | 4.229 || align="right" | ---
|-
| 05. || '''[[Fișier:Interbelic Hotin County CoA.png|22px]] [[Județul Hotin (interbelic)|Județul Hotin]]''' || align="right" | 307,5 || align="right" | 3.782 || align="right" | 81,3
|-
| 06. || '''[[Fișier:Interbelic Lapusna County CoA.png|22px]] [[Județul Lăpușna (interbelic)|Județul Lăpușna]]''' || align="right" |  279,6 || align="right" | 4.181 || align="right" | 66,8
|-
| 07. || '''[[Fișier:Interbelic Orhei County CoA.png|22px]] [[Județul Orhei (interbelic)|Județul Orhei]]''' || align="right" |  213,4 || align="right" | 4.246 || align="right" | 50,2
|-
| 08. || '''[[Fișier:Interbelic Soroca County CoA.png|22px]] [[Județul Soroca (interbelic)|Județul Soroca]]''' || align="right" |  218,8 || align="right" | 4.331 || align="right" | 50,5
|-
| 09. || '''[[Fișier:Interbelic Tighina County CoA.png|22px]] [[Județul Tighina (interbelic)|Județul Tighina]]''' || align="right" |  194,9 || align="right" | 6.333 || align="right" | 30,7
|-
 
| colspan=2 | '''TOTAL'''
| align="right" |  '''3.555,2''' 
| align="right" | '''44.399'''
| align="right" | '''119,93'''
|}
 
== Unirea cu [[Regatul României|România]] ==
În [[27 martie]]/ [[9 aprilie]] [[1918]], [[Sfatul Țării]], organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu [[România]]. Votul de unire cu România a fost dat prin 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri.<ref>[http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_17.shtml#bc_17 Charles Upson Clark - ORGANIZATION OF THE DIET]</ref> [[Tratatul de la Paris (1920)]] a confirmat unirea Basarabiei cu România.
[[Fișier:RDM events RO.png|thumb|1000x1000px|centru|Unele evenimente cheie și contextul istoric în care a existat Republica Democratică Moldovenească. Toate datele se referă la [[calendarul gregorian]] (stil nou)]]
 
==Soarta foștilor membri ai ''Sfatului Țării'' sub regimul sovietic==
''Sfatul Țării'' a făcut din Basarabia primul teritoriu de limbă română care a proclamat unirea cu România, în martie 1918. Când [[Ultimatumul sovietic dat României în 1940|s-au întors în 1940]], sovieticii învățaseră lecțiile acestui eveniment și [[Transferuri de populație în Uniunea Sovietică|i-au deportat pe vorbitorii de limbă română]] care promovaseră bacalaureatul, mai mult de {{formatnum: 30000}} oameni care nu avuseseră timp să treacă [[Prutul]] pentru a se refugia în [[Moldova Occidentală|Moldova care a rămas românească]]. În acest „prim lot” care a fost doar începutul unei lungi serii,<ref>Nikolai Bugai, ''Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация'' (déportation des peuples d'Ukraine, Biélorussie et Moldavie), Dittmar Dahlmann et Gerhard Hirschfeld, Essen, Allemagne, 1999, {{p.|567-581}}.</ref> au fost incluși și 14 foști deputați ai ''Sfatului Țării'', inclusiv un fost ministru al Republicii Democrate Moldovenești. Dosarul nr. 824 păstrat în arhivele Serviciului de Informații și Securitate al [[Republicii Moldova]]<ref>''Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării. Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin. 15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău'', arhivele Serviciului de Informații și Securitate al [[Republicii Moldova]], Chișinău.</ref>, relatează soarta acestor deținuți, arestați de sovietici la 29 iunie 1940, după ce [[Uniunea Sovietică|URSS]], grație [[Pactul Ribbentrop-Molotov|Pactului Ribbentrop-Molotov]], anexase cu o zi înainte Basarabia.
 
La 30 iunie 1940, maiorul Sazîkin, șeful [[NKVD]] din [[Chișinău]], a trimis „''Comisarului Poporului''” (ministrul de Interne al URSS), [[Lavrenti Pavlovici Beria]], o telegramă prin care anunța capturarea acestora (de fapt, îi ridicase pe acești bătrâni de la casele lor) și cerea permisiunea de a organiza un [[Procesele de la Moscova|proces în stil sovietic]] sub acuzația de „''trădare a intereselor poporului moldovenesc''”. dar deținuții aveau să moară în detenție, fără să fi fost „judecați”.
 
{{hidden
|Tratamentul la care au fost supuși foștii membri ai Sfatului Țării în Uniunea Sovietică
|<br />Telegrama expediată de maiorul Sazîkin către Lavrenti Beria:<br/>
{{Citat|Strict secret<br/>
Comisarului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Sovietice, [[Comisar politic|Comisarul]] Clasa 1 de Securitate, tovarășul Beria L.P.<br />
Vă trimit spre examinare dosarul penal a 14 membri activi ai mișcării contrarevoluționare ''Sfatul Țării'':<br />
# [[Teodor Uncu]], născut în 1887, deputat în ''Sfatul Țării'', funcționar.
# [[Teodor Cojocaru|Teodor Cojuhari]], născut în 1879, colonel al armatei țariste, deputat în ''Sfatul Țării'', ministru al Apărării al așa-zisei Republici Democratice Moldovenești, apoi deputat în parlamentul monarhic român.
# [[Teodor Neaga]], născut în 1878, [[Culac|culac]].
# [[Vladimir Bodescu]], născut în 1868, fost procuror al Curții de Apel.
# [[Ion Ignatiuc]], născut în 1893, [[Culac|culac]].
# [[Pantelimon V. Sinadino|Pantelimon Sinadino]], născut în 1875, deputat în [[Duma|Duma țaristă]] din 1907 până în 1917, proprietar de pământ, până la reforma agrară din 1918 a avut 4.500 ha.
# [[Constantin Bivol]], născut în 1885, [[Culac|culac]].
# [[Ion Codreanu (membru al Sfatului Țării)|Ion Codreanu]], născut în 1879, [[Culac|culac]].
# [[Emanoil Catelli|Emanuil Cotelli]], născut în 1883, fost ofiter al armatei tariste, latifundiar.
# [[Luca Știrbeț]], născut în 1889, membru al partidului țărănesc, [[Culac|culac]].
# [[Alexandru Baltaga]], născut în 1861, deputat în ''Sfatul Țării'', are 12 medalii de la guvernul României, preot, fost [[Biserica Ortodoxă Română|Mitropolit al Basarabiei]].
# [[Nicolae Sacară]], născut în 1894, fost membru în ''Sfatul Țării'', [[Culac|culac]].
# [[Grigore Turcuman]], născut în 1890, fost ofițer în armata țaristă, [[Culac|culac]].
# [[Ștefan Botnarciuc|Ștefan Botnariuc]], născut in 1875, membru important al partidelor burgheze, latifundiar.
<br />
Ancheta noastră (NT: sovieticii ajunseseră în Basarabia cu mai puțin de 48 de ore înainte) a confirmat că toți acești oameni au comis, în 1918, separarea cu forța a Basarabiei de Uniunea Sovietică (NT: URSS a fost proclamată abia în 1922) pentru a o da României, act pentru care au primit de la guvernul român 50 ha fiecare.<br />
<br />
Pe deasupra, acești oameni au desfășurat activitate contrarevoluționară pe teritoriul Basarabiei până la sosirea Armatei Roșii. Activitatea lor infracțională împotriva poporului moldovenesc este pe deplin demonstrată, atât prin rezultatele anchetei, cât și prin documentele găsite în arhivele administrațiilor române și ale securității românești.<br />
<br />
Considerând că acest dosar ar putea avea o mare importanță politică, dar și o valoare propagandistică pentru clasa muncitoare moldovenească, vă rog să aprobați organizarea unui proces public pentru aceste cauze, pentru a condamna predarea deschisă a Basarabiei către România prin legăturile tenebroase ale asociațiilor secrete moldovenești cu guvernul român și Rada ucraineană (NT: această formulare descrie clar gradul de independență al justiției sovietice).<br />
<br />
Semnat: maior Sazîkin, șeful NKVD din Chișinău}}
<br />
În timp ce alte mii de deținuți se vor alătura celor 14 arestați aflați în închisoare, dosarul lui Sazîkin rămâne timp de 4 luni la dispoziția lui Beria, la Moscova, apoi este returnat fără nicio adnotare: procesul nu va avea loc. Fără a fi judecați, 13 dintre cei 14 deținuți vor muri în închisoare:<br />
# Teodor Uncu: †22 noiembrie 1940, Penitenciarul Chișinău;
# Teodor Cojuhari: †23 ianuarie 1941, Penitenciarul Chișinău;
# Teodor Neaga: †6 decembrie 1941, [[Gulag]], [[Penza]], [[URSS]];
# Vladimir Bodescu: †28 noiembrie 1941, Gulag, lagărul {{n°|4}} [[Chistopol]], URSS;
# Ion Ignatiuc: †26 ianuarie 1943, Gulag, tabăra {{n°|2}} Chistopol, URSS;
# Pantelimon Sinadino: †Gulag, URSS, ?;
# Constantin Bivol: †12 martie 1942, Gulag, tabăra {{n°|4}} Chistopol, URSS;
# Emanuil Cotelli: †18 februarie 1943, Gulag, tabăra {{n°|5}} [[Ekaterinburg|Sverdlovsk]], URSS;
# Luca Știrbeț: †15 martie 1942, Gulag, tabăra {{n°|4}} Chistopol, URSS;
# Alexandru Baltagă: †7 august 1941, Penitenciarul [[Kazan]], URSS;
# Nicolae Sacară: †24 februarie 1942, Gulag, Penza, URSS;
# Grigore Turcuman: †28 mai 1942, Gulag, Penza, URSS;
# Ștefan Botnariuc: †22 august 1941, Gulag, Penza, URSS.
 
Ultimul deținut, Ion Codreanu, a fost subiectul unui schimb efectuat între URSS și România, în luna mai 1941, cu vestita ilegalistă comunistă [[Ana Pauker]], care fusese reținută de [[Siguranța]] română. A locuit cinci ani la București, fiind arestat de [[Securitate]]a română, la doi ani după ce [[Ocupația sovietică a României|Armata Roșie a intrat în București]], în septembrie 1944. A murit într-un lagăr de muncă forțată din [[Bărăgan]].
 
Cu excepția lui Ion Codreanu, nici unul nu are un loc de veci cunoscut, nici unul nu a fost înmormântat creștinește.<ref>Teza de doctorat în drept ''Mihai Tașcă'', publicat la http://www.timpul.md/article/2009/05/07/1985</ref>
|headerstyle=background:#ccccff
|style=text-align:center;
}}
 
==Vezi și==
* [[Drapelul Republicii Democratice Moldovenești]]
* [[Stema Republicii Democratice Moldovenești]]
* [[Sediul Sfatului Țării]]
* [[Alegerea Sfatului Țării, 1917]]
 
== Referințe ==
<references/>
 
{{Republica Democratică Moldovenească}}
{{Subiecte Republica Moldova}}
{{Control de autoritate}}
 
[[Categorie:Fondări în 1917]]
[[Categorie:Desființări în 1918]]
[[Categorie:State efemere]]
[[Categorie:Republica Democratică Moldovenească| ]]

Versiunea de la data 25 iulie 2024 14:43

Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted

Republica Democratică Moldovenească a fost un stat efemer a cărui autonomie față de Imperiul Rus a fost proclamată la 2 decembrie 1917 de către Sfatul Țării din Basarabia, organ reprezentativ al populației din regiune, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile Revoluției rusești din februarie a aceluiași an și cu dezintegrarea puterii politice din Imperiul Rus.<ref>Charles Upson Clark - The creation of Bessarabian Republic</ref>

Inițial, Republica Democratică Moldovenească a fost declarată parte a unei viitoare Rusii federale, dar la 24 ianuarie 1918 și-a proclamat independența. În Declarația Sfatului Țării din 2 decembrie 1917 se menționează textual: „Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea republicei federative democratice rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi.”<ref>Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România 1917-1918. Documente. Antologie de Ion Calafeteanu și Viorica -Pompilia Moisuc. Editura Hyperion Chișinău, 1995, p. 117</ref>

La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România.

Istorie

Informații suplimentare: Declarația drepturilor popoarelor din Rusia

În condițiile de anarhie, stabilită pe întreg teritoriul Imperiului, datorită revoluției rusești, guvernatorul Guberniei Basarabia a demisionat și și-a transmis atribuțiile în mod legal, lui Constantin Mimi. Proceduri similare au avut loc în toate guberniile Imperiului.

Un congres, ce a avut loc în octombrie 1917, a votat demiterea lui Mimi și l-a desemnat pe Ion Inculeț ca noul conducător.

Datorită situației grele existente pe tot teritoriul Imperiului, conducătorii Republicii Democratice Moldovenești: Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu, Pantelimon Halippa, Nicolae Bosie-Codreanu, Ion Pelivan, Nicolae Sacară au cerut sprijin pentru restabilirea ordinii generalului rus Dmitri Șcerbaciov, comandantul armatei ruse de pe frontul român. Deoarece acesta nu avea ostași disponibili, armata rusă fiind și ea în stare de anarhie la acea vreme, a înaintat cererea respectivă aliaților români.

Ca urmare a acestei cereri, în ianuarie 1918 armata română a intrat în Basarabia. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii (Cristi, Pelivan și Codreanu). Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia<ref>Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted</ref>. Pe 13 ianuarie 1918 armata română a intrat în Chișinău.

Proclamarea independenței

Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted

Fișier:Декларация о провозглашении Молдавской Народной Республики.jpg
Declarația privind proclamarea Republicii Populare Moldovenești din 1917
Fișier:Casa-Noastră din Chișinău.jpg
Sediul din Chișinău al Consiliului de Miniștri al RDM

Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Moldovenești. Consiliul Director a fost redenumit în Consiliul de Miniștri. Prim-ministru al noii Republici a devenit Daniel Ciugureanu (de fapt a fost o reconfirmare a funcției, prin prisma faptului că a fost ales Prim-director pe 16 ianuarie 1918), iar Ion Inculeț a fost reconfirmat ca președinte<ref>Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Humanitas, 1991, pag.278, ISBN 973-28-0283-9, p. 285</ref>.

Organizare administrativ-teritorială

Republica Democratică Moldovenească era împărțită în 9 județe. Aceste județe s-au păstrat și în componența Regatului României.

Județele Republicii Democratice Moldovenești
Județele Republicii Democratice Moldovenești
Loc Unitate teritorială Populație,
mii loc. 		Suprafața,
km² 		Densitate,
loc./km²
01. Fișier:Interbelic Cetatea Alba County CoA.png Județul Cetatea Albă 265,2 7.595 34,9
02. Fișier:Interbelic Balti County CoA.png Județul Bălți 211,4 5.260 37,6
03. Fișier:Interbelic Cahul County CoA.png Județul Cahul --- 4.442 ---
04. --- Județul Chilia --- 4.229 ---
05. Fișier:Interbelic Hotin County CoA.png Județul Hotin 307,5 3.782 81,3
06. Fișier:Interbelic Lapusna County CoA.png Județul Lăpușna 279,6 4.181 66,8
07. Fișier:Interbelic Orhei County CoA.png Județul Orhei 213,4 4.246 50,2
08. Fișier:Interbelic Soroca County CoA.png Județul Soroca 218,8 4.331 50,5
09. Fișier:Interbelic Tighina County CoA.png Județul Tighina 194,9 6.333 30,7
TOTAL 3.555,2 44.399 119,93

Unirea cu România

În 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România. Votul de unire cu România a fost dat prin 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri.<ref>Charles Upson Clark - ORGANIZATION OF THE DIET</ref> Tratatul de la Paris (1920) a confirmat unirea Basarabiei cu România.

Fișier:RDM events RO.png
Unele evenimente cheie și contextul istoric în care a existat Republica Democratică Moldovenească. Toate datele se referă la calendarul gregorian (stil nou)

Soarta foștilor membri ai Sfatului Țării sub regimul sovietic

Sfatul Țării a făcut din Basarabia primul teritoriu de limbă română care a proclamat unirea cu România, în martie 1918. Când s-au întors în 1940, sovieticii învățaseră lecțiile acestui eveniment și i-au deportat pe vorbitorii de limbă română care promovaseră bacalaureatul, mai mult de 30.000 oameni care nu avuseseră timp să treacă Prutul pentru a se refugia în Moldova care a rămas românească. În acest „prim lot” care a fost doar începutul unei lungi serii,<ref>Nikolai Bugai, Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация (déportation des peuples d'Ukraine, Biélorussie et Moldavie), Dittmar Dahlmann et Gerhard Hirschfeld, Essen, Allemagne, 1999, Format:P..</ref> au fost incluși și 14 foști deputați ai Sfatului Țării, inclusiv un fost ministru al Republicii Democrate Moldovenești. Dosarul nr. 824 păstrat în arhivele Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova<ref>Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării. Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin. 15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău, arhivele Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Chișinău.</ref>, relatează soarta acestor deținuți, arestați de sovietici la 29 iunie 1940, după ce URSS, grație Pactului Ribbentrop-Molotov, anexase cu o zi înainte Basarabia.

La 30 iunie 1940, maiorul Sazîkin, șeful NKVD din Chișinău, a trimis „Comisarului Poporului” (ministrul de Interne al URSS), Lavrenti Pavlovici Beria, o telegramă prin care anunța capturarea acestora (de fapt, îi ridicase pe acești bătrâni de la casele lor) și cerea permisiunea de a organiza un proces în stil sovietic sub acuzația de „trădare a intereselor poporului moldovenesc”. dar deținuții aveau să moară în detenție, fără să fi fost „judecați”.

Format:Hidden

Vezi și

Referințe

<references/>

Format:Republica Democratică Moldovenească Format:Subiecte Republica Moldova Eroare în script: Nu există modulul „Authority control”.Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted

Adus de la „https://enciclopedia.md/index.php?title=Republica_Democratică_Moldovenească&oldid=795”