Bieşu Maria: Diferență între versiuni

De la MediaWiki
Sari la navigare Sari la căutare
Pagină nouă: == Maria Bieșu (3 august 1935 – 16 mai 2012) == A fost o soprană de operă din Republica Moldova, recunoscută pentru excelența sa artistică și pentru contribuțiile semnificative la cultura națională și internațională. === Biografie === Maria Bieșu s-a născut în satul Volintiri, într-o familie de țărani care iubeau muzica. Părinții ei, Luca și Tatiana Bieșu, au susținut pasiunea fiicei lor pentru muzică. Maria a participat la concerte am...
 
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
== Maria Bieșu (3 august [[1935]] – 16 mai [[2012]]) ==
 
A fost o soprană de operă din [[Republica Moldova]], recunoscută pentru excelența sa artistică și pentru contribuțiile semnificative la cultura națională și internațională.
== Maria Bieșu (n. 3 august [[1935]], Volintiri, raionul Ștefan Vodă, Moldova d. 16 mai [[2012]], Chișinău, Moldova) ==
[[Fișier:780c8-mbiesu0001-e1692169402661.jpg|miniatura|Bieşu Maria]]
[[Fișier:Captură de ecran din 2024-12-13 la 10.03.41.jpg|miniatura|J. Puccini. ''Madame Butterfly'']]
[[Fișier:Captură de ecran din 2024-12-13 la 10.03.21.jpg|miniatura|P. I. Ceaikovski. ''Evghenii Oneghin''. Tatiana]]
A fost o soprană de operă și lied din [[Republica Moldova]], recunoscută pe plan internațional pentru vocea sa excepțională și contribuția semnificativă la dezvoltarea artei lirice.


=== Biografie ===
=== Biografie ===


Maria Bieșu s-a născut în satul Volintiri, într-o familie de țărani care iubeau muzica. Părinții ei, Luca și Tatiana Bieșu, au susținut pasiunea fiicei lor pentru muzică. Maria a participat la concerte amatoricești încă din timpul școlii, iar în [[1955]], după ce talentul ei a fost remarcat de profesorii Conservatorului din [[Chișinău]] și de ministrul culturii, a fost trimisă să studieze la această instituție.
==== Copilăria și primii ani ([[1935]] - [[1967]]) ====
 
Maria Bieșu s-a născut la 3 august [[1935]], în comuna Volintiri, Județul Cetatea-Albă, într-o familie modestă. Pasiunea pentru muzică a fost remarcată din copilărie, cînd a debutat ca solistă în formația de muzică populară „Fluieraș”. La doar 20 de ani, a fost îndrumată să urmeze cursurile Conservatorului din [[Chișinău]], unde, deși lipsită de pregătire muzicală formală, a impresionat prin interpretarea sa plină de sensibilitate. A studiat sub îndrumarea profesoarelor Paulina Botezat și Suzana Zarifian.
 
Debutul său ca solistă de operă a avut loc în [[1962]], la Teatrul de Operă din [[Chișinău]], în rolul Floriei Tosca din opera Tosca de Puccini. Succesul a fost imediat, confirmîndu-i talentul și deschizîndu-i drumul către o carieră extraordinară. În [[1965]], a urmat un stagiu la teatrul La Scala din Milano, unde a pregătit roluri importante sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza.


=== Cariera muzicală ===
==== Ascensiunea internațională ([[1967]] - [[1990]]) ====


Maria Bieșu și-a făcut debutul ca solistă într-o orchestră populară de muzică moldovenească, "Fluieraș", interpretînd piesa "Struguraș de pe colină" la un concurs național. Debutul pe scena operei a avut loc în [[1962]], cînd a interpretat rolul principal din "Tosca" de Puccini la Teatrul Național de Operă și Balet din [[Chișinău]]. Ulterior, a interpretat roluri importante precum Tatyana ("Evgheni Oneghin"), Liza ("Dama de pică") și Cio-Cio-San ("Madame Butterfly").
În [[1967]], Maria Bieșu a cîștigat titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura Tamaki din Tokio. Acest succes i-a adus recunoaștere internațională, fiind invitată pe scene din Europa, America și Asia. A cîntat pe scena teatrului Bolșoi din Moscova, Metropolitan Opera din New York, precum și în marile teatre de operă din Paris, Sydney, Tokio și alte orașe importante.


În [[1965]], Maria Bieșu a urmat un stagiu la celebrul teatru La Scala din Milano, unde a studiat cu Enrico Piazza, asistentul lui Arturo Toscanini. Aici a pregătit roluri precum Cio-Cio-San, Tosca, Aida și Leonora ("Il trovatore"). În perioada [[1965]]–[[1967]], Maria a participat la competiții internaționale majore, obținînd premii prestigioase, printre care locul I la Concursul Internațional în Memoria Miura Tamaki din Tokyo, unde a fost numită "Cea mai bună Cio-Cio-San din lume".
Maria Bieșu a fost cunoscută pentru interpretările sale din operele lui Verdi (Aida, Trubadurul), Puccini (Tosca, Madame Butterfly) și Ceaikovski (Evgheni Oneghin). De asemenea, a colaborat cu dirijori renumiți și a fost apreciată pentru expresivitatea vocală și tehnica impecabilă.


După succesul din Tokyo, Maria Bieșu a devenit cunoscută internațional, evoluînd pe scenele marilor teatre de operă din Europa și Statele Unite. În [[1971]], a fost invitată să joace rolul Nedda în "Pagliacci" la Metropolitan Opera din New York, obținînd aprecieri elogioase din partea criticilor.
==== Festivalul „Invită Maria Bieșu” ([[1990]] - [[2012]]) ====


=== Repertoriu ===
În [[1990]], Maria Bieșu a fondat Festivalul Internațional de Operă și Balet Invită Maria Bieșu, visînd să transforme [[Chișinău]]l într-un centru internațional al muzicii de operă. Festivalul a atras artiști de renume mondial și a devenit unul dintre principalele simboluri culturale ale [[ Republica Moldova | Republicii Moldova]].


Repertoriul Mariei Bieșu include peste 30 de roluri diverse, de la eroinele lui Verdi (Leonora – "La Forza del destino", Elisabeth – "Don Carlos", Amelia – "Un Ballo in maschera") la roluri precum Turandot ("Turandot" de Puccini), Adriana ("Adriana Lecouvreur" de Cilea) sau Nastasya ("Vrăjitoarea" de Ceaikovski). De asemenea, Maria Bieșu a avut o activitate remarcabilă în domeniul muzicii de cameră, interpretînd lucrări de Bach, Handel, Schumann, Schubert, Liszt, Rahmaninov, și compozitori moldoveni contemporani.
=== Decesul ===


=== Contribuții la cultura moldovenească ===
Maria Bieșu a decedat pe 16 mai [[2012]], la [[Chișinău]], răpusă de o formă rară de leucemie. A fost întîmpinată cu doliu național, iar Teatrul de Operă și Balet din [[Chișinău]] poartă astăzi numele artistei. A fost într-unmită în Cimitirul Central de pe strada Armenească din [[Chișinău]].


Maria Bieșu a fost fondatoarea și președinta Festivalului Internațional de Operă și Balet "Maria Bieșu Invita", început în [[1990]]. După decesul ei, evenimentul a devenit simbol al culturii naționale, purtînd numele "Festivalul Internațional Maria Bieșu".
=== Vocea și interpretarea ===
 
Maria Bieșu a fost recunoscută pentru timbrul vocal unic, cu un registru extins și expresivitate dramatică. Criticii au lăudat capacitatea sa de a transmite emoție prin fiecare rol interpretat, de la eroine lirice la personaje dramatice. Vocea sa a fost adesea comparată cu cele ale Mariei Callas și Renatei Tebaldi.


=== Premii și distincții ===
=== Premii și distincții ===


Maria Bieșu a fost distinsă cu numeroase premii naționale și internaționale, printre care:
[[1967]]: Premiul I și Cupa de Aur la Concursul Internațional Miura Tamaki, Tokio


[[1970]]: Artistă a Poporului din URSS
[[1970]]: Artistă a Poporului din URSS
[[1974]]: Premiul de Stat al URSS


[[1982]]: Premiul Lenin
[[1982]]: Premiul Lenin


[[1990]]: Erou al Muncii Socialiste
[[1992]]: Ordinul [[Republica Moldova | Republicii Moldova]]
 
[[1992]]: Ordinul [[Republica Moldova]]
 
[[2000]]: Ordinul Steaua României


=== Activități oficiale ===
[[2000]]: Ordinul Național Steaua României în Grad de Comandor


Maria Bieșu a fost profesor la Academia de Muzică "Gavriil Musicescu" din [[Chișinău]], președinte al Uniunii Muzicienilor din [[Republica Moldova]] și vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor de la Moscova. A fost membră a juriilor multor competiții internaționale și naționale.
Membră de Onoare a Academiei de Științe a [[Republica Moldova | Republicii Moldova ]]


=== Moștenirea ===
Fondatoarea Festivalului Internațional de Operă și Balet Invită Maria Bieșu


Maria Bieșu a fost învieșnicită prin diverse inițiative culturale. Casa în care a locuit la [[Chișinău]] are o placă comemorativă, iar ea este învormîntată la Cimitirul Central (Armenesc) din [[Chișinău]], alături de alte personalități marcante.
=== Moștenire culturală ===


Festivalul Internațional de Operă și Balet "Maria Bieșu" continuă să fie un simbol al excelenței artistice și un tribut adus uneia dintre cele mai mari artiste ale [[Republica Moldova]].
Maria Bieșu este considerată un simbol al culturii moldovenești, iar contribuția sa la muzica de operă este inestimabilă. Prin talentul și dedicarea sa, [[Chișinău]]l a devenit un punct de referință pe harta muzicii de operă internaționale. Festivalul care îi poartă numele continuă să inspire generații de artiști și iubitori de operă din întreaga lume.

Versiunea curentă din 13 decembrie 2024 09:14

Maria Bieșu (n. 3 august 1935, Volintiri, raionul Ștefan Vodă, Moldova – d. 16 mai 2012, Chișinău, Moldova)

Bieşu Maria
J. Puccini. Madame Butterfly
P. I. Ceaikovski. Evghenii Oneghin. Tatiana

A fost o soprană de operă și lied din Republica Moldova, recunoscută pe plan internațional pentru vocea sa excepțională și contribuția semnificativă la dezvoltarea artei lirice.

Biografie

Copilăria și primii ani (1935 - 1967)

Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935, în comuna Volintiri, Județul Cetatea-Albă, într-o familie modestă. Pasiunea pentru muzică a fost remarcată din copilărie, cînd a debutat ca solistă în formația de muzică populară „Fluieraș”. La doar 20 de ani, a fost îndrumată să urmeze cursurile Conservatorului din Chișinău, unde, deși lipsită de pregătire muzicală formală, a impresionat prin interpretarea sa plină de sensibilitate. A studiat sub îndrumarea profesoarelor Paulina Botezat și Suzana Zarifian.

Debutul său ca solistă de operă a avut loc în 1962, la Teatrul de Operă din Chișinău, în rolul Floriei Tosca din opera Tosca de Puccini. Succesul a fost imediat, confirmîndu-i talentul și deschizîndu-i drumul către o carieră extraordinară. În 1965, a urmat un stagiu la teatrul La Scala din Milano, unde a pregătit roluri importante sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza.

Ascensiunea internațională (1967 - 1990)

În 1967, Maria Bieșu a cîștigat titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura Tamaki din Tokio. Acest succes i-a adus recunoaștere internațională, fiind invitată pe scene din Europa, America și Asia. A cîntat pe scena teatrului Bolșoi din Moscova, Metropolitan Opera din New York, precum și în marile teatre de operă din Paris, Sydney, Tokio și alte orașe importante.

Maria Bieșu a fost cunoscută pentru interpretările sale din operele lui Verdi (Aida, Trubadurul), Puccini (Tosca, Madame Butterfly) și Ceaikovski (Evgheni Oneghin). De asemenea, a colaborat cu dirijori renumiți și a fost apreciată pentru expresivitatea vocală și tehnica impecabilă.

Festivalul „Invită Maria Bieșu” (1990 - 2012)

În 1990, Maria Bieșu a fondat Festivalul Internațional de Operă și Balet Invită Maria Bieșu, visînd să transforme Chișinăul într-un centru internațional al muzicii de operă. Festivalul a atras artiști de renume mondial și a devenit unul dintre principalele simboluri culturale ale Republicii Moldova.

Decesul

Maria Bieșu a decedat pe 16 mai 2012, la Chișinău, răpusă de o formă rară de leucemie. A fost întîmpinată cu doliu național, iar Teatrul de Operă și Balet din Chișinău poartă astăzi numele artistei. A fost într-unmită în Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chișinău.

Vocea și interpretarea

Maria Bieșu a fost recunoscută pentru timbrul vocal unic, cu un registru extins și expresivitate dramatică. Criticii au lăudat capacitatea sa de a transmite emoție prin fiecare rol interpretat, de la eroine lirice la personaje dramatice. Vocea sa a fost adesea comparată cu cele ale Mariei Callas și Renatei Tebaldi.

Premii și distincții

1967: Premiul I și Cupa de Aur la Concursul Internațional Miura Tamaki, Tokio

1970: Artistă a Poporului din URSS

1982: Premiul Lenin

1992: Ordinul Republicii Moldova

2000: Ordinul Național Steaua României în Grad de Comandor

Membră de Onoare a Academiei de Științe a Republicii Moldova

Fondatoarea Festivalului Internațional de Operă și Balet Invită Maria Bieșu

Moștenire culturală

Maria Bieșu este considerată un simbol al culturii moldovenești, iar contribuția sa la muzica de operă este inestimabilă. Prin talentul și dedicarea sa, Chișinăul a devenit un punct de referință pe harta muzicii de operă internaționale. Festivalul care îi poartă numele continuă să inspire generații de artiști și iubitori de operă din întreaga lume.