Limba noastră: Diferență între versiuni
Pagină nouă: Pentru sărbătoarea anuală din Republica Moldova, vedeți Limba noastră (sărbătoare). |
mFără descriere a modificării |
||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Pentru sărbătoarea anuală din Republica Moldova, vedeți Limba noastră (sărbătoare). | Pentru sărbătoarea anuală din Republica Moldova, vedeți [[Limba noastră (sărbătoare)]]. | ||
{{Infocaseta Imn | |||
|titlu = Limba Noastră | |||
|transcripție = | |||
|titlu_română = | |||
|titlu_alt = | |||
|titlu_alt_ro = | |||
|titlu_alt_2 = | |||
|titlu_alt_ro_2 = | |||
|imagine =Stamp of Moldova 247.gif | |||
|mărime_imagine = | |||
|subtitlu = | |||
|sufix = | |||
|țară =Republica Moldova | |||
|autor = Alexei Mateevici | |||
|dată_versuri = | |||
|compozitor =Alexandru Cristea | |||
|dată_muzică = | |||
|adoptat =1995 | |||
|până_în = | |||
|sunet = | |||
|titlu_sunet = | |||
|descriere_sunet = | |||
}} | |||
„'''Limba noastră'''” este o poezie scrisă de [[Alexei Mateevici]] (1888–1917), cuprinzînd 12 strofe de cîte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii moldovenești și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărît trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de [[Alexandru Cristea]] (1890-1942). | |||
== Imnul Republicii Moldova == | |||
La 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră” drept [[imn național]] și oficial al [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]. Muzica cîntecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995. | |||
Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a cîte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a cîte 4 versuri fiecare: strofele 1, 2, 5, 8 și 12. | |||
Versurile: | |||
'''Limba noastră-i o comoară''' | |||
'''în adîncuri înfundată''' | |||
'''Un șirag de piatră rară''' | |||
'''pe moșie revărsată.''' | |||
'''Limba noastră-i foc ce arde''' | |||
'''într-un neam, ce fără veste''' | |||
'''S-a trezit din somn de moarte''' | |||
'''ca viteazul din poveste.''' | |||
Limba noastră-i numai cîntec | |||
doina dorurilor noastre | |||
Roi de fulgere, ce spintec | |||
noruri negri, zări albastre. | |||
Limba noastră-i graiul pîinii | |||
cînd de vînt se mișcă vara | |||
In rostirea ei bătrînii | |||
cu sudori sfințit-au țara. | |||
'''Limba noastră-i frunză verde''' | |||
'''zbuciumul din codrii veșnici''' | |||
'''Nistrul lin, ce-n valuri pierde''' | |||
'''ai luceferilor sfeșnici.''' | |||
Limba noastră-i vechi izvoade | |||
povestiri din alte vremuri | |||
Și citindu-le ’nșirate | |||
te-nfiori adînc și tremuri. | |||
Limba noastră îi aleasă | |||
să ridice slava-n ceruri | |||
Să ne spiue-n hram și-acasă | |||
veșnicele adevăruri. | |||
'''Limba noastră-i limbă sfîntă''' | |||
'''limba vechilor cazanii''' | |||
'''Care-o plîng și care-o cîntă''' | |||
'''pe la vatra lor țăranii.''' | |||
Înviați-vă dar graiul | |||
ruginit de multă vreme | |||
Ștergeți slinul, mucegaiul | |||
al uitării ’n care geme. | |||
Strîngeți piatra lucitoare | |||
ce din soare se aprinde | |||
Și-ți avea în revărsare | |||
un potop nou de cuvinte. | |||
Nu veți plînge-atunci amarnic | |||
că vi-i limba prea săracă | |||
Și-ți vedea, cît îi de darnic | |||
graiul țării noastre dragă. | |||
'''Răsări-va o comoară''' | |||
'''în adîncuri înfundată''' | |||
'''Un șirag de piatră rară''' | |||
'''pe moșie revărsată.''' | |||
Versiunea curentă din 18 iulie 2024 13:01
Pentru sărbătoarea anuală din Republica Moldova, vedeți Limba noastră (sărbătoare). Lua error: Cannot create process: proc_open(/dev/null): Failed to open stream: Operation not permitted
„Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917), cuprinzînd 12 strofe de cîte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii moldovenești și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărît trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942).
Imnul Republicii Moldova
La 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră” drept imn național și oficial al Republicii Moldova. Muzica cîntecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995.
Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a cîte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a cîte 4 versuri fiecare: strofele 1, 2, 5, 8 și 12.
Versurile:
Limba noastră-i o comoară
în adîncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cîntec
doina dorurilor noastre
Roi de fulgere, ce spintec
noruri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pîinii
cînd de vînt se mișcă vara
In rostirea ei bătrînii
cu sudori sfințit-au țara.
Limba noastră-i frunză verde
zbuciumul din codrii veșnici
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
ai luceferilor sfeșnici.
Limba noastră-i vechi izvoade
povestiri din alte vremuri
Și citindu-le ’nșirate
te-nfiori adînc și tremuri.
Limba noastră îi aleasă
să ridice slava-n ceruri
Să ne spiue-n hram și-acasă
veșnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfîntă
limba vechilor cazanii
Care-o plîng și care-o cîntă
pe la vatra lor țăranii.
Înviați-vă dar graiul
ruginit de multă vreme
Ștergeți slinul, mucegaiul
al uitării ’n care geme.
Strîngeți piatra lucitoare
ce din soare se aprinde
Și-ți avea în revărsare
un potop nou de cuvinte.
Nu veți plînge-atunci amarnic
că vi-i limba prea săracă
Și-ți vedea, cît îi de darnic
graiul țării noastre dragă.
Răsări-va o comoară
în adîncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
pe moșie revărsată.