Tulpină - Revizia istoricului

Serge.Mol: updated formatting

2024-08-21T09:13:19Z

updated formatting

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 august 2024 09:13
Linia 1:		Linia 1:
	'''Tulpina''' este organul vegetativ care asigură legătura morfologică şi fiziologică între principalele organe de ~~nutriţie~~ ale [[plantă\|plantei]]: [[~~rădăcina\|~~rădăcină]] şi frunze. Este un organ, preponderent, de formă cilindrică cu simetrie radială şi geotropism negativ.		'''Tulpina''' este organul vegetativ care asigură legătura morfologică și fiziologică între principalele organe de nutriție ale [[plantă\|plantei]]: [[rădăcină]] şi frunze. Este un organ, preponderent, de formă cilindrică cu simetrie radială și geotropism negativ.
	Tulpina este adaptată pentru a îndeplini două funcții principale: susținerea frunzelor, florilor, fructelor și conducerea sevei brute (sens ascendent) și elaborate (sens descendent). Funcțiile nespecifice ale tulpinii includ asimilarea (la tulpinile verzi), depozitarea, protecția și înmulțirea vegetativă. Tulpina adevărată apare doar la cormofite. În funcție de mediul în care trăiesc, tulpinile pot fi: aeriene la majoritatea cormofitelor, acvatice și subterane, acestea din urmă reprezentînd adesea modificări profunde. Tulpina derivă din tulpinița embrionului care, prin ramificare, va forma ramurile de ordinele I, II, III etc.		Tulpina este adaptată pentru a îndeplini două funcții principale: susținerea frunzelor, florilor, fructelor și conducerea sevei brute (sens ascendent) și elaborate (sens descendent). Funcțiile nespecifice ale tulpinii includ asimilarea (la tulpinile verzi), depozitarea, protecția și înmulțirea vegetativă. Tulpina adevărată apare doar la cormofite. În funcție de mediul în care trăiesc, tulpinile pot fi: aeriene la majoritatea cormofitelor, acvatice și subterane, acestea din urmă reprezentînd adesea modificări profunde. Tulpina derivă din tulpinița embrionului care, prin ramificare, va forma ramurile de ordinele I, II, III etc.

Linia 20:		Linia 20:

	==== Ramificația simpodială ====		==== Ramificația simpodială ====
	Ramificația simpodială se definește prin faptul că tulpina principală își oprește creșterea în lungime, deoarece mugurele terminal moare sau se transformă într-o floare. Creșterea este continuată de mugurele axilar imediat următor, aflat sub mugurele terminal. După un anumit timp, ramura formată își încetează creșterea, iar un nou mugure axilar de pe ramura de ordinul I se dezvoltă în același mod. Astfel, axul principal, numit și simpodiu, este alcătuit din suprapunerea mai multor ramuri de ordine diferite. Acest tip de ramificare se întîlnește la majoritatea dicotiledonatelor lemnoase, precum mesteacănul (''Betula sp''.), teiul (Tilia sp.), mărul (Malus sp.), părul (Pyrus sp.), dar și la unele dicotiledonate erbacee, precum cartoful (''Solanum tuberosum'') și scînteiuța (Anagallis arvensis).		Ramificația simpodială se definește prin faptul că tulpina principală își oprește creșterea în lungime, deoarece mugurele terminal moare sau se transformă într-o floare. Creșterea este continuată de mugurele axilar imediat următor, aflat sub mugurele terminal. După un anumit timp, ramura formată își încetează creșterea, iar un nou mugure axilar de pe ramura de ordinul I se dezvoltă în același mod. Astfel, axul principal, numit și simpodiu, este alcătuit din suprapunerea mai multor ramuri de ordine diferite. Acest tip de ramificare se întîlnește la majoritatea dicotiledonatelor lemnoase, precum mesteacănul (''Betula sp''.), teiul (''Tilia sp.''), mărul (''Malus sp.''), părul (''Pyrus sp.''), dar și la unele dicotiledonate erbacee, precum cartoful (''Solanum tuberosum'') și scînteiuța (''Anagallis arvensis'').

	==== Ramificația pseudodichotomică (dihotomie falsă) ====		==== Ramificația pseudodichotomică (dihotomie falsă) ====
	Ramificația pseudodichotomică constă în ~~următoarele~~: la un anumit punct, mugurele terminal își oprește creșterea, iar cei doi muguri axilari, localizați opus imediat sub acesta, dezvoltă două ramuri de aceeași lungime. În continuare, ramificarea se desfășoară în același mod. Această caracteristică este observată la liliac (Syringa vulgaris), vîsc (Viscum album), castan porcesc (''Aesculus hippocastanum'') și la specii de arțar (Acer sp.).		Ramificația pseudodichotomică constă în următoarele: la un anumit punct, mugurele terminal își oprește creșterea, iar cei doi muguri axilari, localizați opus imediat sub acesta, dezvoltă două ramuri de aceeași lungime. În continuare, ramificarea se desfășoară în același mod. Această caracteristică este observată la liliac (''Syringa vulgaris''), vîsc (''Viscum album''), castan porcesc (''Aesculus hippocastanum'') și la specii de arțar (''Acer sp.'').

	== Clasificarea tulpinilor ==		== Clasificarea tulpinilor ==
Linia 29:		Linia 29:
	===== După formă =====		===== După formă =====
	[[Fișier:Forme_tulpina.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Forme ale tulpinii''''']]		[[Fișier:Forme_tulpina.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Forme ale tulpinii''''']]
	* cilindrice - ~~configuraţia~~ în ~~secţiune~~ transversală este circulară şi se întîlneşte la majoritatea speciilor;		* cilindrice - configurația în secțiune transversală este circulară și se întîlneşte la majoritatea speciilor;
	* prismatice, care pot fi de formă triunghiulară (fam. Cyperaceue), tetragonală (fam. Lamiaceae), pentagonală (fam. ''Cucurbitaceae''), poligonală (fam. ''Valerianaceae'');		* prismatice, care pot fi de formă triunghiulară (fam. Cyperaceue), tetragonală (fam. Lamiaceae), pentagonală (fam. ''Cucurbitaceae''), poligonală (fam. ''Valerianaceae'');
	* sulcale - cu ~~multc crcstc~~ longitudinale (fain. ''Apiaceae'');		* sulcale - cu multe creste longitudinale (fain. ''Apiaceae'');
	* striate - cu multe dungi longitudinale foarte fine la specii din fam. ''Equisetaceae''. Se mai întîlnesc şi alte forme, derivate de la diferite forme geometrice de bază cum ar fi: ovală, cordată, brăzdată, aripată.		* striate - cu multe dungi longitudinale foarte fine la specii din fam. ''Equisetaceae''. Se mai întîlnesc și alte forme, derivate de la diferite forme geometrice de bază cum ar fi: ovală, cordată, brăzdată, aripată.

	===== După ~~prezenţa~~ sau lipsa perilor =====		===== După prezența sau lipsa perilor =====
	* glabre (lipsite de peri);		* glabre (lipsite de peri);
	* glabrescente (cu puţini peri);		* glabrescente (cu puţini peri);
Linia 45:		Linia 45:
	Există tulpini aeriene, subterane și acvatice, care prezintă anumite modificări morfoanatomice, apărute ca rezultat al adaptării pentru îndeplinirea unor funcții specifice, cum ar fi asimilarea, depozitarea substanțelor de rezervă, înmulțirea vegetativă și protecția.		Există tulpini aeriene, subterane și acvatice, care prezintă anumite modificări morfoanatomice, apărute ca rezultat al adaptării pentru îndeplinirea unor funcții specifice, cum ar fi asimilarea, depozitarea substanțelor de rezervă, înmulțirea vegetativă și protecția.
	Tulpinile asimilatoare sunt tulpini aeriene modificate, de culoare verde, care sunt capabile să realizeze fotosinteza. Acestea pot fi:		Tulpinile asimilatoare sunt tulpini aeriene modificate, de culoare verde, care sunt capabile să realizeze fotosinteza. Acestea pot fi:
			* Suculente, care îndeplinesc atît rolul de asimilare, cît și de depozitare a apei, avînd frunzele transformate în spini sau reduse la solzi, caracteristice plantelor de deșert, cum ar fi speciile din familiile ''Cactaceae'' și ''Euphorbiaceae'';
	* Suculente, care îndeplinesc atît rolul de asimilare, cît și de depozitare a apei, avînd frunzele transformate în spini sau reduse la solzi, caracteristice plantelor de deșert, cum ar fi speciile din familiile Cactaceae și Euphorbiaceae.		* Virgate, cilindrice, cu frunze reduse sub formă de solzi, întîlnite la specii precum ''Equisetum'' și ''Ephedra'', sau fără frunze, ca la unele specii din familia ''Cyperaceae'';
	* Virgate, cilindrice, cu frunze reduse sub formă de solzi, întîlnite la specii precum Equisetum și Ephedra, sau fără frunze, ca la unele specii din familia ''Cyperaceae''.		* Cladodii, care sunt tulpini aplatizate, aripate, ce îndeplinesc funcția de fotosinteză, cum este cazul la grozamă (''Genista sagittalis''). Acestea pot forma ramuri asimilatoare grupate în mănunchiuri la axila unei frunze reduse, solziforme, precum la specii de sparanghel (''Asparagus sp.'');
	* Cladodii, care sunt tulpini aplatizate, aripate, ce îndeplinesc funcția de fotosinteză, cum este cazul la grozamă (Genista sagittalis). Acestea pot forma ramuri asimilatoare grupate în mănunchiuri la axila unei frunze reduse, solziforme, precum la specii de sparanghel (Asparagus sp.).		* Filocladii, reprezentate prin ramuri aplatizate, verzi, asemănătoare cu frunzele, care îndeplinesc funcția de fotosinteză. Pe suprafața lor apar flori în axila frunzelor reduse, cum se observă la ghimpe (''Ruscus aculeatus'').
	* Filocladii, reprezentate prin ramuri aplatizate, verzi, asemănătoare cu frunzele, care îndeplinesc funcția de fotosinteză. Pe suprafața lor apar flori în axila frunzelor reduse, cum se observă la ghimpe (Ruscus aculeatus).

	[[Fișier:Tulpini_metamorfizate.png\|450px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Tulpini metamorfozate''''']]		[[Fișier:Tulpini_metamorfizate.png\|450px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Tulpini metamorfozate''''']]
Linia 59:		Linia 58:

	Rizomii sunt tulpini care, deși morfologic asemănătoare cu rădăcinile, se diferențiază prin prezența nodurilor și internodurilor, precum și a mugurilor localizați în axila unor frunze reduse la forma de solzi. De la noduri, se dezvoltă rădăcini adventive. Există două tipuri principale de rizomi:		Rizomii sunt tulpini care, deși morfologic asemănătoare cu rădăcinile, se diferențiază prin prezența nodurilor și internodurilor, precum și a mugurilor localizați în axila unor frunze reduse la forma de solzi. De la noduri, se dezvoltă rădăcini adventive. Există două tipuri principale de rizomi:
	* Rizomi groși, cu internoduri scurte, întîlniți la specii precum stînjenelul (Iris sp.) și obligeana (Acorus calamus).		* Rizomi groși, cu internoduri scurte, întîlniți la specii precum stînjenelul (''Iris sp.'') și obligeana (''Acorus calamus'').
	* Rizomi subțiri, cu internoduri lungi, cum este cazul lăcrămioarei (Convallaria majalis).		* Rizomi subțiri, cu internoduri lungi, cum este cazul lăcrămioarei (''Convallaria majalis'').

	'''Stolonii subterani''' sunt ramificații subțiri ale rizomului, cu internoduri lungi și noduri puțin proeminente, de la care pornesc rădăcini adventive. Din mugurii axilari se dezvoltă lăstari aerieni cu frunze și flori, exemplu fiind pirul (Agropyron repens).		'''Stolonii subterani''' sunt ramificații subțiri ale rizomului, cu internoduri lungi și noduri puțin proeminente, de la care pornesc rădăcini adventive. Din mugurii axilari se dezvoltă lăstari aerieni cu frunze și flori, exemplu fiind pirul (''Agropyron repens'').

	'''Tuberculii''' sunt organe scurte, groase și cărnoase, formate prin dezvoltarea țesuturilor de depozitare a materiilor de rezervă. Pe suprafața lor se găsesc noduri cu frunze rudimentare sub formă de solzi, de la care se dezvoltă muguri axilari, denumiți „ochiuri”. În cazul cartofului (''Solanum tuberosum''), vîrful stolonilor subterani se tuberizează și se acoperă cu suber, format de o zonă periclicică generatoare, iar interiorul conține parenchim de depozitare bogat în amidon. La specii precum Corydalis și Cyclamen, hipocotilul subteran se tuberizează.		'''Tuberculii''' sunt organe scurte, groase și cărnoase, formate prin dezvoltarea țesuturilor de depozitare a materiilor de rezervă. Pe suprafața lor se găsesc noduri cu frunze rudimentare sub formă de solzi, de la care se dezvoltă muguri axilari, denumiți „ochiuri”. În cazul cartofului (''Solanum tuberosum''), vîrful stolonilor subterani se tuberizează și se acoperă cu suber, format de o zonă periclicică generatoare, iar interiorul conține parenchim de depozitare bogat în amidon. La specii precum Corydalis și Cyclamen, hipocotilul subteran se tuberizează.

	'''Bulbii''' sunt microblaste subterane, cu tulpina reprezentată de un disc de la care pornesc rădăcinile adventive în jos, iar în partea superioară se dezvoltă un mugure ce va forma ulterior tulpina floriferă. Mugurele este protejat de frunze cărnoase care funcționează ca depozite de substanțe de rezervă, în timp ce frunzele externe sunt subțiri, brune și solzoase, avînd rol de apărare, cunoscute sub numele de catafile. Există două tipuri de bulbi: trunchinați, cu frunze solzoase exterioare ce se suprapun complet (de exemplu, ceapa Allium cepa, usturoiul A. sativum, laleaua Tulipa sp.), și solzoși, cu frunze membranoase solzoase ce se suprapun parțial (de exemplu, specii din genul Lilium).		'''Bulbii''' sunt microblaste subterane, cu tulpina reprezentată de un disc de la care pornesc rădăcinile adventive în jos, iar în partea superioară se dezvoltă un mugure ce va forma ulterior tulpina floriferă. Mugurele este protejat de frunze cărnoase care funcționează ca depozite de substanțe de rezervă, în timp ce frunzele externe sunt subțiri, brune și solzoase, avînd rol de apărare, cunoscute sub numele de catafile. Există două tipuri de bulbi: trunchinați, cu frunze solzoase exterioare ce se suprapun complet (de exemplu, ceapa ''Allium cepa'', usturoiul ''A. sativum'', laleaua ''Tulipa sp.''), și solzoși, cu frunze membranoase solzoase ce se suprapun parțial (de exemplu, specii din genul Lilium).

	'''Bulbo-tuberculii''' sunt forme intermediare între bulbi și tuberculi, avînd interiorul cărnos alcătuit din parenchim de depozitare, similar cu tuberculii, și exteriorul acoperit cu frunze uscate ce servesc drept apărare, ca în cazul bulbililor (brîndușa de toamnă Colchicum autumnale, șofranul Crocus sativus).		'''Bulbo-tuberculii''' sunt forme intermediare între bulbi și tuberculi, avînd interiorul cărnos alcătuit din parenchim de depozitare, similar cu tuberculii, și exteriorul acoperit cu frunze uscate ce servesc drept apărare, ca în cazul bulbililor (brîndușa de toamnă ''Colchicum autumnale'', șofranul ''Crocus sativus'').

	'''Tulpinile care contribuie la înmulțirea vegetativă''' sunt tulpini modificate precum stolonii aerieni (de exemplu, fragi de pădure Fragaria vesca) și subterani (pir Agropyron repens), rizomii (lăcrămioară Convallaria majalis), tuberculii (cartof Solanum tuberosum), bulbi (ceapă Allium cepa) și bulbo-tuberculii (șofran Crocus sativus). Acestea funcționează ca organe de înmulțire vegetativă naturală și sunt utilizate cu succes și în înmulțirea vegetativă artificială.		'''Tulpinile care contribuie la înmulțirea vegetativă''' sunt tulpini modificate precum stolonii aerieni (de exemplu, fragi de pădure Fragaria vesca) și subterani (pir ''Agropyron repens''), rizomii (lăcrămioară ''Convallaria majalis''), tuberculii (cartof ''Solanum tuberosum''), bulbi (ceapă ''Allium cepa'') și bulbo-tuberculii (șofran ''Crocus sativus''). Acestea funcționează ca organe de înmulțire vegetativă naturală și sunt utilizate cu succes și în înmulțirea vegetativă artificială.

	'''Tulpinile cu rol de apărare''' sunt ramuri transformate în spini sau țepi, exemplificate de glădiță (Gleditschia triacanthos), porumbar (Prunus spinosa) și păducel (Crataegus monogyna).		'''Tulpinile cu rol de apărare''' sunt ramuri transformate în spini sau țepi, exemplificate de glădiță (''Gleditschia triacanthos''), porumbar (''Prunus spinosa'') și păducel (''Crataegus monogyna'').

	==Bibliografie==		==Bibliografie==
	* '' Calalb T., Bodrug M. Botanica Farmaceutică. Chişinău, 2009 ''		* '' Calalb T., Bodrug M. Botanica Farmaceutică. Chişinău, 2009 ''
	* '' Zaicicova S.G., Balabanov E.I. Botanica. 2013 ''		* '' Zaicicova S.G., Balabanov E.I. Botanica. 2013 ''

Serge.Mol: /* După formă */

2024-08-20T22:32:47Z

După formă

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 august 2024 22:32
Linia 32:		Linia 32:
	* prismatice, care pot fi de formă triunghiulară (fam. Cyperaceue), tetragonală (fam. Lamiaceae), pentagonală (fam. ''Cucurbitaceae''), poligonală (fam. ''Valerianaceae'');		* prismatice, care pot fi de formă triunghiulară (fam. Cyperaceue), tetragonală (fam. Lamiaceae), pentagonală (fam. ''Cucurbitaceae''), poligonală (fam. ''Valerianaceae'');
	* sulcale - cu multc crcstc longitudinale (fain. ''Apiaceae'');		* sulcale - cu multc crcstc longitudinale (fain. ''Apiaceae'');
	* striate - cu multe dungi longitudinale foarte fine la specii din fam. ''Equisetaceae''. Se mai întîlnesc şi alte forme, derivate de la diferite forme geometrice de bază cum ar fi:		* striate - cu multe dungi longitudinale foarte fine la specii din fam. ''Equisetaceae''. Se mai întîlnesc şi alte forme, derivate de la diferite forme geometrice de bază cum ar fi: ovală, cordată, brăzdată, aripată.
	ovală, cordată, brăzdată, aripată

	===== După prezenţa sau lipsa perilor =====		===== După prezenţa sau lipsa perilor =====

Serge.Mol: Serge.Mol a redenumit pagina Tulpina în Tulpină: Titlu scris greșit

2024-08-20T22:29:59Z

Serge.Mol a redenumit pagina Tulpina în Tulpină: Titlu scris greșit

← Versiunea anterioară	Versiunea de la data 20 august 2024 22:29
(Nicio diferență)

Serge.Mol: /* După prezenţa sau lipsa perilor tulpinile */

2024-08-20T22:25:44Z

După prezenţa sau lipsa perilor tulpinile

Ana Vornic la 20 august 2024 18:48

2024-08-20T18:48:00Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 august 2024 18:48
Linia 77:		Linia 77:
	==Bibliografie==		==Bibliografie==
	* '' Calalb T., Bodrug M. Botanica Farmaceutică. Chişinău, 2009 ''		* '' Calalb T., Bodrug M. Botanica Farmaceutică. Chişinău, 2009 ''
	* '' ~~Zaicivova~~ S.G., Balabanov E.I. Botanica. 2013 ''		* '' Zaicicova S.G., Balabanov E.I. Botanica. 2013 ''

Ana Vornic la 20 august 2024 18:45

2024-08-20T18:45:18Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 august 2024 18:45
Linia 27:		Linia 27:
	== Clasificarea tulpinilor ==		== Clasificarea tulpinilor ==

	===== După formă: =====		===== După formă =====
	[[Fișier:Forme_tulpina.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Forme ale tulpinii''''']]		[[Fișier:Forme_tulpina.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Forme ale tulpinii''''']]
	* cilindrice - configuraţia în secţiune transversală este circulară şi se întîlneşte la majoritatea speciilor;		* cilindrice - configuraţia în secţiune transversală este circulară şi se întîlneşte la majoritatea speciilor;

Ana Vornic la 20 august 2024 18:44

2024-08-20T18:44:23Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 august 2024 18:44
Linia 36:		Linia 36:

	===== După prezenţa sau lipsa perilor tulpinile =====		===== După prezenţa sau lipsa perilor tulpinile =====
	* glabre (lipsite dc peri);		* glabre (lipsite de peri);
	* glabrescente (cu puţini peri);		* glabrescente (cu puţini peri);
	* pubescente (cu peri scurţi şi moi);		* pubescente (cu peri scurţi şi moi);
Linia 74:		Linia 74:

	'''Tulpinile cu rol de apărare''' sunt ramuri transformate în spini sau țepi, exemplificate de glădiță (Gleditschia triacanthos), porumbar (Prunus spinosa) și păducel (Crataegus monogyna).		'''Tulpinile cu rol de apărare''' sunt ramuri transformate în spini sau țepi, exemplificate de glădiță (Gleditschia triacanthos), porumbar (Prunus spinosa) și păducel (Crataegus monogyna).

			==Bibliografie==
			* '' Calalb T., Bodrug M. Botanica Farmaceutică. Chişinău, 2009 ''
			* '' Zaicivova S.G., Balabanov E.I. Botanica. 2013 ''

Ana Vornic la 20 august 2024 18:22

2024-08-20T18:22:43Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 august 2024 18:22
Linia 28:		Linia 28:

	===== După formă: =====		===== După formă: =====
			[[Fișier:Forme_tulpina.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Forme ale tulpinii''''']]
	* cilindrice - configuraţia în secţiune transversală este circulară şi se întîlneşte la majoritatea speciilor;		* cilindrice - configuraţia în secţiune transversală este circulară şi se întîlneşte la majoritatea speciilor;
	* prismatice, care pot fi de formă triunghiulară (fam. Cyperaceue), tetragonală (fam. Lamiaceae), pentagonală (fam. Cucurbitaceae), poligonală (fam. Valerianaceae);		* prismatice, care pot fi de formă triunghiulară (fam. Cyperaceue), tetragonală (fam. Lamiaceae), pentagonală (fam. Cucurbitaceae), poligonală (fam. Valerianaceae);

Ana Vornic la 20 august 2024 12:40

2024-08-20T12:40:21Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 august 2024 12:40
Linia 50:		Linia 50:
	* Cladodii, care sunt tulpini aplatizate, aripate, ce îndeplinesc funcția de fotosinteză, cum este cazul la grozamă (Genista sagittalis). Acestea pot forma ramuri asimilatoare grupate în mănunchiuri la axila unei frunze reduse, solziforme, precum la specii de sparanghel (Asparagus sp.).		* Cladodii, care sunt tulpini aplatizate, aripate, ce îndeplinesc funcția de fotosinteză, cum este cazul la grozamă (Genista sagittalis). Acestea pot forma ramuri asimilatoare grupate în mănunchiuri la axila unei frunze reduse, solziforme, precum la specii de sparanghel (Asparagus sp.).
	* Filocladii, reprezentate prin ramuri aplatizate, verzi, asemănătoare cu frunzele, care îndeplinesc funcția de fotosinteză. Pe suprafața lor apar flori în axila frunzelor reduse, cum se observă la ghimpe (Ruscus aculeatus).		* Filocladii, reprezentate prin ramuri aplatizate, verzi, asemănătoare cu frunzele, care îndeplinesc funcția de fotosinteză. Pe suprafața lor apar flori în axila frunzelor reduse, cum se observă la ghimpe (Ruscus aculeatus).

			[[Fișier:Tulpini_metamorfizate.png\|450px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Tulpini metamorfozate''''']]

	Tulpinile care au rolul de a depozita substanțe de rezervă sunt caracterizate prin dezvoltarea extensivă a țesuturilor parenchimatoase, ce le conferă diverse forme. Aceste tulpini se împart în mai multe tipuri:		Tulpinile care au rolul de a depozita substanțe de rezervă sunt caracterizate prin dezvoltarea extensivă a țesuturilor parenchimatoase, ce le conferă diverse forme. Aceste tulpini se împart în mai multe tipuri:

Ana Vornic la 20 august 2024 11:52

2024-08-20T11:52:03Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 august 2024 11:52
Linia 9:		Linia 9:

	== Ramificaţia tulpinii ==		== Ramificaţia tulpinii ==
			[[Fișier:Tulpina_ramific.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Ramificaţia tulpinii''''']]

	La unele plante, tulpinile nu prezintă ramificații, fiind formate dintr-un singur ax, ca la specii din familia Poaceae și Palmae. Ramificarea tulpinilor depinde de modul în care sunt dispuse mugurii pe tulpină și de condițiile de mediu în care plantele cresc. Există trei tipuri principale de ramificație: dichotomică, monopodială și simpodială.		La unele plante, tulpinile nu prezintă ramificații, fiind formate dintr-un singur ax, ca la specii din familia Poaceae și Palmae. Ramificarea tulpinilor depinde de modul în care sunt dispuse mugurii pe tulpină și de condițiile de mediu în care plantele cresc. Există trei tipuri principale de ramificație: dichotomică, monopodială și simpodială.

Linia 19:		Linia 21:
	==== Ramificația simpodială ====		==== Ramificația simpodială ====
	Ramificația simpodială se definește prin faptul că tulpina principală își oprește creșterea în lungime, deoarece mugurele terminal moare sau se transformă într-o floare. Creșterea este continuată de mugurele axilar imediat următor, aflat sub mugurele terminal. După un anumit timp, ramura formată își încetează creșterea, iar un nou mugure axilar de pe ramura de ordinul I se dezvoltă în același mod. Astfel, axul principal, numit și simpodiu, este alcătuit din suprapunerea mai multor ramuri de ordine diferite. Acest tip de ramificare se întîlnește la majoritatea dicotiledonatelor lemnoase, precum mesteacănul (Betula sp.), teiul (Tilia sp.), mărul (Malus sp.), părul (Pyrus sp.), dar și la unele dicotiledonate erbacee, precum cartoful (Solanum tuberosum) și scînteiuța (Anagallis arvensis).		Ramificația simpodială se definește prin faptul că tulpina principală își oprește creșterea în lungime, deoarece mugurele terminal moare sau se transformă într-o floare. Creșterea este continuată de mugurele axilar imediat următor, aflat sub mugurele terminal. După un anumit timp, ramura formată își încetează creșterea, iar un nou mugure axilar de pe ramura de ordinul I se dezvoltă în același mod. Astfel, axul principal, numit și simpodiu, este alcătuit din suprapunerea mai multor ramuri de ordine diferite. Acest tip de ramificare se întîlnește la majoritatea dicotiledonatelor lemnoase, precum mesteacănul (Betula sp.), teiul (Tilia sp.), mărul (Malus sp.), părul (Pyrus sp.), dar și la unele dicotiledonate erbacee, precum cartoful (Solanum tuberosum) și scînteiuța (Anagallis arvensis).

			==== Ramificația pseudodichotomică (dichotomie falsă) ====
			Ramificația pseudodichotomică constă în următoarele: la un anumit punct, mugurele terminal își oprește creșterea, iar cei doi muguri axilari, localizați opus imediat sub acesta, dezvoltă două ramuri de aceeași lungime. În continuare, ramificarea se desfășoară în același mod. Această caracteristică este observată la liliac (Syringa vulgaris), vîsc (Viscum album), castan porcesc (Aesculus hippocastanum) și la specii de arțar (Acer sp.).

	== Clasificarea tulpinilor ==		== Clasificarea tulpinilor ==

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 august 2024 22:25
Linia 11:		Linia 11:
	[[Fișier:Tulpina_ramific.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Ramificaţia tulpinii''''']]		[[Fișier:Tulpina_ramific.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Ramificaţia tulpinii''''']]

	La unele plante, tulpinile nu prezintă ramificații, fiind formate dintr-un singur ax, ca la specii din familia Poaceae și Palmae. Ramificarea tulpinilor depinde de modul în care sunt dispuse mugurii pe tulpină și de condițiile de mediu în care plantele cresc. Există trei tipuri principale de ramificație: ~~dichotomică~~, monopodială și simpodială.		La unele plante, tulpinile nu prezintă ramificații, fiind formate dintr-un singur ax, ca la specii din familia ''Poaceae'' și ''Palmae''. Ramificarea tulpinilor depinde de modul în care sunt dispuse mugurii pe tulpină și de condițiile de mediu în care plantele cresc. Există trei tipuri principale de ramificație: dihotomică, monopodială și simpodială.

	==== Ramificația ~~dichotomică~~ ====		==== Ramificația dihotomică ====
	Ramificația ~~dichotomică~~, termen ce provine din greacă și înseamnă „a împărți în două”, se referă la divizarea conului vegetativ al tulpinii în două ramuri primare, care apoi se bifurcă la rîndul lor în ramuri secundare și așa mai departe. Acest tip de ramificare este considerat unul primitiv și se întîlnește la talofite (precum algele, ciupercile, lichenii) și la unele cormofite, cum ar fi speciile din genurile Lycopodium și Selaginella.		Ramificația dihotomică, termen ce provine din greacă și înseamnă „a împărți în două”, se referă la divizarea conului vegetativ al tulpinii în două ramuri primare, care apoi se bifurcă la rîndul lor în ramuri secundare și așa mai departe. Acest tip de ramificare este considerat unul primitiv și se întîlnește la talofite (precum algele, ciupercile, lichenii) și la unele cormofite, cum ar fi speciile din genurile ''Lycopodium'' și ''Selaginella''.

	==== Ramificația monopodială ====		==== Ramificația monopodială ====
	Ramificația monopodială se distinge prin prezența unui ax principal al tulpinii, care continuă să crească în lungime prin mugurele terminal. Pe această tulpină principală, din mugurii axilari se dezvoltă lateral ramuri de ordinul I, iar pe acestea, din mugurii axilari, apar ramuri de ordinul II, care se comportă similar. În acest tip de ramificare, tulpina principală este foarte bine dezvoltată, fiind cea mai lungă și mai groasă, dominînd întregul sistem de ramificație. Formarea ramurilor are loc de la baza tulpinii spre vîrf, iar ramurile se pot dispune alternativ, opus sau verticilat pe axul principal. Acest tip de ramificare este întîlnit la conifere (precum brad, pin, molid, larice) și la unele foioase, cum ar fi plopul (Populus sp.) și fagul (Fagus sp.).		Ramificația monopodială se distinge prin prezența unui ax principal al tulpinii, care continuă să crească în lungime prin mugurele terminal. Pe această tulpină principală, din mugurii axilari se dezvoltă lateral ramuri de ordinul I, iar pe acestea, din mugurii axilari, apar ramuri de ordinul II, care se comportă similar. În acest tip de ramificare, tulpina principală este foarte bine dezvoltată, fiind cea mai lungă și mai groasă, dominînd întregul sistem de ramificație. Formarea ramurilor are loc de la baza tulpinii spre vîrf, iar ramurile se pot dispune alternativ, opus sau verticilat pe axul principal. Acest tip de ramificare este întîlnit la conifere (precum brad, pin, molid, larice) și la unele foioase, cum ar fi plopul (''Populus sp''.) și fagul (''Fagus sp''.).

	==== Ramificația simpodială ====		==== Ramificația simpodială ====
	Ramificația simpodială se definește prin faptul că tulpina principală își oprește creșterea în lungime, deoarece mugurele terminal moare sau se transformă într-o floare. Creșterea este continuată de mugurele axilar imediat următor, aflat sub mugurele terminal. După un anumit timp, ramura formată își încetează creșterea, iar un nou mugure axilar de pe ramura de ordinul I se dezvoltă în același mod. Astfel, axul principal, numit și simpodiu, este alcătuit din suprapunerea mai multor ramuri de ordine diferite. Acest tip de ramificare se întîlnește la majoritatea dicotiledonatelor lemnoase, precum mesteacănul (Betula sp.), teiul (Tilia sp.), mărul (Malus sp.), părul (Pyrus sp.), dar și la unele dicotiledonate erbacee, precum cartoful (Solanum tuberosum) și scînteiuța (Anagallis arvensis).		Ramificația simpodială se definește prin faptul că tulpina principală își oprește creșterea în lungime, deoarece mugurele terminal moare sau se transformă într-o floare. Creșterea este continuată de mugurele axilar imediat următor, aflat sub mugurele terminal. După un anumit timp, ramura formată își încetează creșterea, iar un nou mugure axilar de pe ramura de ordinul I se dezvoltă în același mod. Astfel, axul principal, numit și simpodiu, este alcătuit din suprapunerea mai multor ramuri de ordine diferite. Acest tip de ramificare se întîlnește la majoritatea dicotiledonatelor lemnoase, precum mesteacănul (''Betula sp''.), teiul (Tilia sp.), mărul (Malus sp.), părul (Pyrus sp.), dar și la unele dicotiledonate erbacee, precum cartoful (''Solanum tuberosum'') și scînteiuța (Anagallis arvensis).

	==== Ramificația pseudodichotomică (~~dichotomie~~ falsă) ====		==== Ramificația pseudodichotomică (dihotomie falsă) ====
	Ramificația pseudodichotomică constă în următoarele: la un anumit punct, mugurele terminal își oprește creșterea, iar cei doi muguri axilari, localizați opus imediat sub acesta, dezvoltă două ramuri de aceeași lungime. În continuare, ramificarea se desfășoară în același mod. Această caracteristică este observată la liliac (Syringa vulgaris), vîsc (Viscum album), castan porcesc (Aesculus hippocastanum) și la specii de arțar (Acer sp.).		Ramificația pseudodichotomică constă în următoarele: la un anumit punct, mugurele terminal își oprește creșterea, iar cei doi muguri axilari, localizați opus imediat sub acesta, dezvoltă două ramuri de aceeași lungime. În continuare, ramificarea se desfășoară în același mod. Această caracteristică este observată la liliac (Syringa vulgaris), vîsc (Viscum album), castan porcesc (''Aesculus hippocastanum'') și la specii de arțar (Acer sp.).

	== Clasificarea tulpinilor ==		== Clasificarea tulpinilor ==
Linia 30:		Linia 30:
	[[Fișier:Forme_tulpina.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Forme ale tulpinii''''']]		[[Fișier:Forme_tulpina.png\|400px\|right\|<div style="text-align:center">'''''Forme ale tulpinii''''']]
	* cilindrice - configuraţia în secţiune transversală este circulară şi se întîlneşte la majoritatea speciilor;		* cilindrice - configuraţia în secţiune transversală este circulară şi se întîlneşte la majoritatea speciilor;
	* prismatice, care pot fi de formă triunghiulară (fam. Cyperaceue), tetragonală (fam. Lamiaceae), pentagonală (fam. Cucurbitaceae), poligonală (fam. Valerianaceae);		* prismatice, care pot fi de formă triunghiulară (fam. Cyperaceue), tetragonală (fam. Lamiaceae), pentagonală (fam. ''Cucurbitaceae''), poligonală (fam. ''Valerianaceae'');
	* sulcale - cu multc crcstc longitudinale (fain. Apiaceae);		* sulcale - cu multc crcstc longitudinale (fain. ''Apiaceae'');
	* striate - cu multe dungi longitudinale foarte fine la ~~spccii~~ din fam. Equisetaceae. Se mai întîlnesc şi alte forme, derivate de la diferite forme geometrice de bază cum ar fi:		* striate - cu multe dungi longitudinale foarte fine la specii din fam. ''Equisetaceae''. Se mai întîlnesc şi alte forme, derivate de la diferite forme geometrice de bază cum ar fi:
	ovală, cordată, brăzdată, aripată		ovală, cordată, brăzdată, aripată

	===== După prezenţa sau lipsa perilor ~~tulpinile~~ =====		===== După prezenţa sau lipsa perilor =====
	* glabre (lipsite de peri);		* glabre (lipsite de peri);
	* glabrescente (cu puţini peri);		* glabrescente (cu puţini peri);
Linia 48:		Linia 48:

	* Suculente, care îndeplinesc atît rolul de asimilare, cît și de depozitare a apei, avînd frunzele transformate în spini sau reduse la solzi, caracteristice plantelor de deșert, cum ar fi speciile din familiile Cactaceae și Euphorbiaceae.		* Suculente, care îndeplinesc atît rolul de asimilare, cît și de depozitare a apei, avînd frunzele transformate în spini sau reduse la solzi, caracteristice plantelor de deșert, cum ar fi speciile din familiile Cactaceae și Euphorbiaceae.
	* Virgate, cilindrice, cu frunze reduse sub formă de solzi, întîlnite la specii precum Equisetum și Ephedra, sau fără frunze, ca la unele specii din familia Cyperaceae.		* Virgate, cilindrice, cu frunze reduse sub formă de solzi, întîlnite la specii precum Equisetum și Ephedra, sau fără frunze, ca la unele specii din familia ''Cyperaceae''.
	* Cladodii, care sunt tulpini aplatizate, aripate, ce îndeplinesc funcția de fotosinteză, cum este cazul la grozamă (Genista sagittalis). Acestea pot forma ramuri asimilatoare grupate în mănunchiuri la axila unei frunze reduse, solziforme, precum la specii de sparanghel (Asparagus sp.).		* Cladodii, care sunt tulpini aplatizate, aripate, ce îndeplinesc funcția de fotosinteză, cum este cazul la grozamă (Genista sagittalis). Acestea pot forma ramuri asimilatoare grupate în mănunchiuri la axila unei frunze reduse, solziforme, precum la specii de sparanghel (Asparagus sp.).
	* Filocladii, reprezentate prin ramuri aplatizate, verzi, asemănătoare cu frunzele, care îndeplinesc funcția de fotosinteză. Pe suprafața lor apar flori în axila frunzelor reduse, cum se observă la ghimpe (Ruscus aculeatus).		* Filocladii, reprezentate prin ramuri aplatizate, verzi, asemănătoare cu frunzele, care îndeplinesc funcția de fotosinteză. Pe suprafața lor apar flori în axila frunzelor reduse, cum se observă la ghimpe (Ruscus aculeatus).
Linia 65:		Linia 65:
	'''Stolonii subterani''' sunt ramificații subțiri ale rizomului, cu internoduri lungi și noduri puțin proeminente, de la care pornesc rădăcini adventive. Din mugurii axilari se dezvoltă lăstari aerieni cu frunze și flori, exemplu fiind pirul (Agropyron repens).		'''Stolonii subterani''' sunt ramificații subțiri ale rizomului, cu internoduri lungi și noduri puțin proeminente, de la care pornesc rădăcini adventive. Din mugurii axilari se dezvoltă lăstari aerieni cu frunze și flori, exemplu fiind pirul (Agropyron repens).

	'''Tuberculii''' sunt organe scurte, groase și cărnoase, formate prin dezvoltarea țesuturilor de depozitare a materiilor de rezervă. Pe suprafața lor se găsesc noduri cu frunze rudimentare sub formă de solzi, de la care se dezvoltă muguri axilari, denumiți „ochiuri”. În cazul cartofului (Solanum tuberosum), vîrful stolonilor subterani se tuberizează și se acoperă cu suber, format de o zonă periclicică generatoare, iar interiorul conține parenchim de depozitare bogat în amidon. La specii precum Corydalis și Cyclamen, hipocotilul subteran se tuberizează.		'''Tuberculii''' sunt organe scurte, groase și cărnoase, formate prin dezvoltarea țesuturilor de depozitare a materiilor de rezervă. Pe suprafața lor se găsesc noduri cu frunze rudimentare sub formă de solzi, de la care se dezvoltă muguri axilari, denumiți „ochiuri”. În cazul cartofului (''Solanum tuberosum''), vîrful stolonilor subterani se tuberizează și se acoperă cu suber, format de o zonă periclicică generatoare, iar interiorul conține parenchim de depozitare bogat în amidon. La specii precum Corydalis și Cyclamen, hipocotilul subteran se tuberizează.

	'''Bulbii''' sunt microblaste subterane, cu tulpina reprezentată de un disc de la care pornesc rădăcinile adventive în jos, iar în partea superioară se dezvoltă un mugure ce va forma ulterior tulpina floriferă. Mugurele este protejat de frunze cărnoase care funcționează ca depozite de substanțe de rezervă, în timp ce frunzele externe sunt subțiri, brune și solzoase, avînd rol de apărare, cunoscute sub numele de catafile. Există două tipuri de bulbi: trunchinați, cu frunze solzoase exterioare ce se suprapun complet (de exemplu, ceapa Allium cepa, usturoiul A. sativum, laleaua Tulipa sp.), și solzoși, cu frunze membranoase solzoase ce se suprapun parțial (de exemplu, specii din genul Lilium).		'''Bulbii''' sunt microblaste subterane, cu tulpina reprezentată de un disc de la care pornesc rădăcinile adventive în jos, iar în partea superioară se dezvoltă un mugure ce va forma ulterior tulpina floriferă. Mugurele este protejat de frunze cărnoase care funcționează ca depozite de substanțe de rezervă, în timp ce frunzele externe sunt subțiri, brune și solzoase, avînd rol de apărare, cunoscute sub numele de catafile. Există două tipuri de bulbi: trunchinați, cu frunze solzoase exterioare ce se suprapun complet (de exemplu, ceapa Allium cepa, usturoiul A. sativum, laleaua Tulipa sp.), și solzoși, cu frunze membranoase solzoase ce se suprapun parțial (de exemplu, specii din genul Lilium).