Ana Vornic: Pagină nouă: În semantică, '''sinonime''' sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul '''[https://dexonline.ro/definitie-dtl/sinonimie sinonimie]'''.Bussmann 1998, p. 1164-1165.Crystal 20...

2024-07-19T13:10:45Z

Pagină nouă: În semantică, '''sinonime''' sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sens<ref name="bidu_457">Bidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.</ref><ref name="dobridor">Constantinescu-Dobridor 1998, articolul '''[https://dexonline.ro/definitie-dtl/sinonimie sinonimie]'''.</ref><ref name="bussmann">Bussmann 1998, p. 1164-1165.</ref><ref name="crystal">Crystal 20...

Pagină nouă

În [[semantică]], '''sinonime''' sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități [[Lingvistică|lingvistice]] între care există o relație de similitudine de sens<ref name="bidu_457">Bidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.</ref><ref name="dobridor">Constantinescu-Dobridor 1998, articolul '''[https://dexonline.ro/definitie-dtl/sinonimie sinonimie]'''.</ref><ref name="bussmann">Bussmann 1998, p. 1164-1165.</ref><ref name="crystal">Crystal 2008, p. 470.</ref><ref name="eifring">Eifring și Theil 2005, cap. 2, p. 12-13.</ref><ref name="murphy">Murphy 2006, p. 376-378.</ref>. Astfel de entități sunt [[Cuvânt|cuvinte]] cu sens [[lexic]]al, [[Cuvânt gramatical|cuvinte gramaticale]], [[Locuțiune|locuțiuni]], [[afix]]e sau construcții [[Sintaxă|sintactice]] precum [[Sintagmă|sintagme]] și [[Propoziție gramaticală|propoziții]].

Nu există unitate de vederi în tratarea cazurilor de relație acoperite de definiția de mai sus. Unii lingviști ar considera cazuri de sinonimie numai pe acelea în care sensul entităților în cauză ar fi identic din toate punctele de vedere, dar consideră că nu există asemenea cazuri, deci că nu există sinonimie<ref>De exemplu Bartos 2002.</ref>. [[:en:Laurence Urdang|Laurence Urdang]] este coordonatorul unui dicționar de sinonime, dar afirmă că nu există sinonime adevărate<ref>Urdang 1978, p. III.</ref>. După alți autori nu există sinonimie completă, ci numai parțială<ref>De exemplu Crystal 2008 (p. 470).</ref>. Iarăși alții găsesc că pe lângă cele parțiale există și sinonime complete<ref>De exemplu Bussmann 1998 (p. 1164) sau Dubois 2002 (p. 466).</ref>, dar văd unele diferențe și între acestea. În opinia unora dintre ei, sunt sinonime complete numai cele între care există diferență de frecvență în folosire<ref>De exemplu Murphy 2006 (p. 377).</ref>, alții admit existența mai multor feluri de diferențe<ref>De exemplu Szépe 2018 (p. 23-24).</ref>.

== Tipuri de sinonimie ==

=== După tipul de entitate lingvistică ===

==== Sinonimie lexicală ====

Despre sinonimie se vorbește în primul rând în domeniul lexical. Unii autori amintesc numai acest gen de sinonimie<ref name="dobridor"/><ref name="crystal"/><ref name="eifring"/>.

Pot fi sinonime lexicale un cuvânt și alt cuvânt (ex. ''vorbăreț'' – ''guraliv''<ref name="bidu_457"/>) sau un cuvânt și o locuțiune, ex. ''amintire'' – ''aducere aminte''<ref>Constantinescu-Dobridor 1998, articolul '''[https://dexonline.ro/definitie-dtl/locu%C8%9Biune locuțiune]'''.</ref>. Condiția principală ca două entități lexicale să fie sinonime este să fie aceeași [[parte de vorbire]]<ref>Grevisse 2007, p. 215.</ref>.

O sursă importantă de sinonime lexicale este [[Împrumut (lingvistică)|împrumutul]] de cuvinte. Exemple:
:{{ro icon}} ''guraliv'' (cuvânt [[Derivare (lingvistică)|derivat]] în [[Limba română|română]] dintr-un cuvânt moștenit din [[Limba latină|latină]]) – ''locvace'' (împrumut din [[Limba franceză|franceză]] sau latină), ''a scrânti'' (împrumut vechi din [[Limbi slave|slavă]]) – ''a luxa'' (împrumut relativ recent din franceză sau latină)<ref name="bidu_457"/>;
:{{fr icon}} ''mal d'estomac'' „durere de stomac” – ''gastralgie'' „gastralgie” (cuvânt format din elemente de [[Compunere (lingvistică)|compunere]] din [[limba greacă]])<ref name="dubois_393">Dubois 2002, p. 393.</ref>;
:{{en icon}} ''begin'' (cuvânt moștenit din [[limba protogermanică]]) – ''commence'' (împrumut din franceza veche)<ref name="collinge">Collinge 2005, p. 84.</ref>;
:{{ru icon}} черта (''certa'') (cuvânt moștenit din [[limba protoslavă]]) – линия (''linia'') (împrumut din latină) „linie”<ref>Iarțeva 1990, articolul '''[http://tapemark.narod.ru/les/447a.html Сино́нимы]''' (''Sinonimî'') „Sinonime”.</ref>.

Altă sursă este [[Formare de cuvinte|formarea]] conștientă de cuvinte sau locuțiuni din elemente anterior integrate în limbă, pentru a se putea înlocui unele împrumuturi:
:{{ro icon}} ''prefață'' (împrumut din franceză sau latină) – ''cuvânt înainte''<ref>Dexonline, articolele '''[https://dexonline.ro/definitie/prefa%C8%9B%C4%83 prefață]''' și '''[https://dexonline.ro/definitie-dex09/cuv%C3%A2nt cuvânt]'''.</ref>;
:{{fr icon}} ''e-mail'' (cuvânt englezesc) – ''courriel'' ([[cuvânt telescopat]] din cuvinte franceze)<ref>Le Robert, articolul '''[https://dictionnaire.lerobert.com/definition/courriel courriel]'''.</ref>;
:{{en icon}} ''preface'' (împrumut din franceză) – ''foreword'' (cuvânt compus din elemente autohtone) „prefață”<ref>OLD, articolele '''[https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/preface_1?q=preface preface]''' și '''[https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/foreword?q=foreword foreword]'''.</ref>;
:{{hu icon}} ''kurzus'' (împrumut din latină) – ''tanfolyam'' (cuvânt compus din elemente autohtone) „curs”<ref name="szathmari">Szathmári 2008, articolul '''Szinonímia'''.</ref>;
:{{ru icon}} лингвистика (''lingvistika'') – языкознание (''iazîkoznanie'') (cuvânt compus din elemente autohtone) „lingvistică”<ref name="iarteva">Iarțeva 1990, articolul '''[http://tapemark.narod.ru/les/446c.html Cиноними́я]''' (''Sinonimia'') „Sinonimie”.</ref>.

==== Sinonimie în formarea cuvintelor ====

Există afixe derivaționale sinonime, de pildă:
:{{ro icon}} [[Afix|sufixele]] [[diminutiv]]e ''-uț'' – ''-icel'', ex. ''căld'''uț''''' – ''căld'''icel'''''<ref name="bidu_457"/>;
:{{ru icon}} [[Afix|prefixele]] [[Negație (gramatică)|negative]] не- (''ne-'') – без- (''bez-''), ex. '''не'''грамотный ('''''ne'''gramotnîi'') – '''без'''грамотный ('''''bez'''gramotnîi'') „analfabet”<ref name="iarteva"/>.

Există sinonimie și între elemente prime de compunere fără folosire autonomă. De pildă, în franceză se găsesc astfel de sinonime împrumutate în general din greacă și din latină, în limbaje de specialitate. Se întâlnesc mai frecvent cu elemente secunde diferite, dar există și aplicate aceluiași element secund:
:''bi-'' (din latină) – ''di-'' (din greacă): '''''bi'''atomique'' – '''''di'''atomique''<ref>TLFi, articolul '''[https://www.cnrtl.fr/definition/bi- bi-]'''.</ref>, preluate și în română: '''''bi'''atomic'' – '''''di'''atomic''<ref>Dexonline, articolele '''[https://dexonline.ro/definitie/biatomic biatomic]''' și '''[https://dexonline.ro/definitie/diatomic diatomic]'''.</ref>;
:''micro-'' (din greacă) – ''mini-'' (din latină): '''''micro'''ordinateur'' – '''''mini'''ordinateur'' „microcalculator”<ref>TLFi, articolul '''[https://www.cnrtl.fr/definition/micro- micro-]'''.</ref>.

==== Sinonimie morfologică ====

Acest tip de sinonimie constă în echivalența funcțională a unor forme [[Gramatică|gramaticale]]. Astfel sunt în română formele de [[Viitor (gramatică)|viitor]] cu [[Verb auxiliar|verbul auxiliar]] ''a avea'' la [[indicativ]] [[Prezent (gramatică)|prezent]] + [[verb]]ul cu sens lexical la [[conjunctiv]] prezent și auxiliarul invariabil ''o'' + conjunctiv prezent: ''am să adun'' – ''o să adun''<ref>Avram 1997, p. 232.</ref>.

În limbi precum engleza sau rusa, se pot exprima [[Grad de comparație|gradele de comparație]] comparativ de superioritate și superlativ relativ de superioritate atât [[Analitism și sintetism (lingvistică)|sintactic]] (cu sufix), cât și [[Analitism și sintetism (lingvistică)|analitic]] (în două cuvinte). În cazul unor cuvinte se pot aplica ambele procedee:
:{{en icon}} ''sur'''er''''' – '''''more''' sure'' „mai sigur”, ''the clear'''est''''' – ''the '''most''' clear'' „cel mai clar”<ref>Eastwood 1994, p. 260.</ref>;
:{{ru icon}} интересн'''ее''' (''interesn'''ee''''') – '''более''' интересный ('''''bolee''' interesnîi'') „mai interesant”<ref>Rozental – Telenkova 1985, articolul '''грамматикализация''' (''grammatikalizația'').</ref>, умн'''ейший''' (''umn'''eișîi''''') – '''самый''' умный ('''''samîi''' umnîi'') „cel mai inteligent”<ref name="iarteva"/>.

În limba rusă sunt și [[Desinență|desinențe]] [[Caz (gramatică)|cazuale]] sinonime aplicate unor cuvinte, ca cea de [[Cazul genitiv|genitiv]] în sintagma стакан ча'''я''' (''stakan cia'''ia''''') – стакан ча'''ю''' (''stakan cia'''iu''''') „un pahar de ceai”<ref name="iarteva"/>.

==== Sinonimie sintactică ====

Unii autori extind noțiunea de sinonimie și la construcții sintactice<ref name="bidu_457"/><ref name="murphy"/><ref name="collinge"/>. Astfel sunt, în română, construcțiile cu<ref name="bidu_457"/>:
* [[Subiect (gramatică)|subiect]] multiplu – [[complement]] cu [[prepoziție]]: ''Ion și Gheorghe se salută'' – ''Ion se salută cu Gheorghe'';
* conjunctiv – [[infinitiv]] – [[supin]]: ''Rămâne să vedem / a vedea / de văzut'';
* [[participiu]] – [[propoziție atributivă]]: ''caiet pierdut / care a fost pierdut'';
* [[element predicativ suplimentar]] – [[propoziție completivă directă]]: ''Ion mă consideră corupt'' – ''Ion consideră că sunt corupt'';
* complemente de tip diferit: ''a anunța cuiva ceva / pe cineva ceva'';
* construcții diferite în ansamblu: ''Scapă din vedere ceva'' – ''Ceva îi scapă din vedere''.

În alte limbi:
:{{fr icon}} construcție [[Diateză (gramatică)#Diateza activă|activă]] – construcție [[Diateză (gramatică)#Diateza pasivă|pasivă]]: ''Le vent a cassé la branche'' „Vântul a rupt creanga” – ''La branche a été cassée par le vent'' „Creanga fost ruptă de vânt”<ref>Dubois 2002, p. 352.</ref>;
:{{en icon}} construcție activă – construcție pasivă:''The secretary typed the report'' „Secretarul/a a dactilografiat raportul” – ''The report was typed by the secretary'' „Raportul a fost dactilografiat de secretar(ă)”<ref>Eastwood 1994, p. 130.</ref>;
:{{ru icon}} propoziție cu [[predicat]]ul la indicativ – complement la [[gerunziu]]: Он вошёл в комнату и поздоровался со всеми (''On voșiol v komnatu i pozdorovalsia so vsemi'') „A intrat în cameră și s-a salutat cu toți” – Войдя в комнату, он поздоровался со всеми (''Voidia v komnatu, on pozdorovalsia so vsemi'') „Intrând în cameră, s-a salutat cu toți”<ref name="iarteva"/>.

=== După gradul de similitudine ===

==== Sinonimie completă și sinonimie parțială ====

Murphy 2006 numește „sinonimie logică” sau „sinonimie cognitivă”, conform [[Logică|logicii]] formale, relația în care două [[Propoziție|propoziții]] îndeplinesc exact aceleași condiții de adevăr, adică în orice situație în care una din propoziții este adevărată, cealaltă trebuie să fie de asemenea adevărată, iar dacă una este falsă, și cealaltă este falsă. Asemenea propoziții sunt, de exemplu {{en icon}} ''Tor bought a book from Ulla'' „Tor a cumpărat o carte de la Ulla” – ''Ulla sold Tor a book'' „Ulla i-a vândut o carte lui Tor”<ref name="murphy"/>. În cazul sinonimiei lexicale, sinonimia logică se referă la cuvinte care pot fi substituite unul cu altul în propoziții enunțiative, fără să fie afectate condițiile de adevăr ale acestora. Collinge 2005 o numește „sinonimie descriptivă”, de exemplu în cazul cuvintelor englezești ''begin'' și ''commence'', în propozițiile ''The recital '''began''' ten minutes ago'' „Recitalul a început acum zece minute” și ''The recital '''commenced''' ten minutes ago'' „Recitalul a debutat acum zece minute”<ref name="collinge"/>. În semantica [[Structuralism|structurală]] numai o asemenea relație este considerată sinonimie<ref>Gyuris și Kiefer 2006, p. 485.</ref>.

Sinonimia logică se caracterizează prin identitatea referentului, altfel spus, [[Denotație și conotație|denotatul]] sinonimelor este același. De exemplu ''[[sodiu]]'' și ''natriu'' denumesc același [[element chimic]]. Însă de cele mai multe ori, sinonimia logică se limitează la denotație, deci nu este totdeauna completă<ref name="dubois_465"/>. Sinonimia completă, numită și totală sau absolută, presupune ca entitățile considerate să aibă aceleași trăsături denotative și [[Denotație și conotație|conotative]], și să poată fi schimbate între ele în orice [[Context (lingvistică)|context]], păstrându-și toate aceste trăsături. O asemenea sinonimie este considerată de unii autori improbabilă<ref name="crystal"/>, de către alții foarte rară<ref name="eifring"/><ref name="murphy"/><ref name="collinge"/>, cel puțin în cazul sinonimiei lexicale<ref name="bussmann"/>. Astfel de sinonime se găsesc în limbaje de specialitate, ex. {{ro icon}} ''sodiu'' – ''natriu''<ref name="bidu_457"/>; {{en icon}} ''gorse'' – ''furze'' {{la icon}} ''[[:en:ulex|ulex]]'' (denumire științifică)<ref>[[Gen (biologie)|Gen]] de arbuști din [[Familie (biologie)|familia]] ''[[Fabaceae]]''.</ref>. După Murphy 2006, de fapt [[Limbă|limba]] evită sinonimia completă, pentru că este ineficace să existe entități echivalente din toate punctele de vedere. Dimpotrivă, utilizatorii limbii au nevoie de sinonimia parțială pentru a putea alege entitatea pe care o consideră cea mai adecvată în [[Context (lingvistică)|contextul situațional]] în care se află<ref name="murphy"/>.

Din cauza rarității sinonimiei complete, numită de Bidu-Vrănceanu „sinonimie în sens restrâns”, prin sinonimie se înțelege aproape totdeauna sinonimie parțială<ref name="bussmann"/><ref name="eifring"/>, numită și „sinonimie în sens larg”<ref name="bidu_457"/>, „parasinonimie”<ref>Bidu-Vrănceanu 1997, p. 351.</ref> „sinonimie incompletă”<ref name="dubois_465">Dubois 2002, p. 465-466.</ref> sau „cvasisinonimie”<ref name="dubois_393"/>.

=== Diferențe între sinonime ===

Între sinonime pot exista diferențe de diverse naturi, care le pot conferi grade diferite de similitudine<ref name="bidu_457"/>.

În ciuda identității referentului, unele cuvinte pot să fie sinonime în unele contexte și să nu fie în altele. De exemplu, ''a ridica'' – ''a sălta'' sunt sinonime în contexte în care înseamnă „a ridica o greutate”, dar nu și în altele, în care ''a ridica'' are sensul „a construi”<ref name="bidu_457"/>.

Alte diferențe între sinonime sunt cele de [[Varietate (lingvistică)|varietate de limbă]], de exemplu:
* între [[Registru de limbă|registre de limbă]]: ''a muri'' (registru curent) – ''a deceda'' (limbaj administrativ) – ''a sucomba'' (registru literar livresc) – ''a crăpa'' (registru familiar sau [[argou]])<ref name="bidu_457"/>;
* între [[Limbă standard|varietatea standard]] și [[Dialect|varietăți regionale]]: ''porumb'' – ''cucuruz''<ref>Dexonline, articolul '''[https://dexonline.ro/definitie-dex09/cucuruz cucuruz]'''.</ref>.

În cazul cuvintelor [[Polisemie|polisemice]] (cu mai multe sensuri), sinonimia se poate limita la un singur sens. De pildă, ''ceas'' – ''oră'' sunt sinonime numai în sensul „unitate de măsură a timpului”, nu și în cel de „obiect de măsurat timpul”<ref name="bidu_457"/>.

Unele diferențe sunt numai de grad. De pildă, ''teamă'' și ''frică'' se caracterizează prin grad nedeterminat, față de sinonimul lor ''spaimă'', de grad maxim<ref name="bidu_457"/>.

Alte sinonime se diferențiază prin nuanțe de sens. De exemplu, ''podea'' și ''dușumea'' înseamnă ambele „acoperământul părții de jos a unei încăperi”, dar ''dușumea'' înseamnă exact „acoperământul numai din scânduri al părții de jos a unei încăperi”<ref name="bidu_457"/>.

Și prin grad, și prin nuanță de sens se deosebesc, bunăoară, ''cald'' (grad nedeterminat) – ''fierbinte'' (grad mare) – ''clocotitor'' (grad maxim + atins prin fierbere)<ref name="bidu_457"/>.

Există de multe ori și diferențe conotative între sinonime. Acestea se reflectă bine între sinonimele din registre diferite. Astfel, în franceză, ''cheval'' „cal” (curent) este neutru din acest punct de vedere, ''destrier'' „bidiviu” (elevat) evocă frumusețe, noblețe, iar ''canasson'' „mârțoagă” (familiar) conotează urâțenia, slăbiciunea, caracterul neîngrijit, fiind [[peiorativ]] din punct de vedere [[Pragmatică|pragmatic]]<ref>Dubois 2002, p. 111.</ref>. Astfel de trăsături au un caracter [[Stilistică|stilistic]], fiind pe larg exploatate în vorbirea expresivă în general și în operele [[Literatură|literare]]<ref name="szathmari"/>.

Chiar și între sinonime complete poate exista o diferență, cea de frecvență în folosire. Bunăoară, dintre {{en icon}} ''gorse'' și ''furze'', primul este cel mai frecvent<ref name="murphy"/>.

== Note ==
<references/>

== Bibliografie ==

* [[Mioara Avram|Avram, Mioara]], ''Gramatica pentru toți'', ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
* {{hu icon}} Bartos Tibor, ''Magyar szótár – egymást magyarázó szavak és fordulatok tára'' (Dicționar maghiar explicativ), vol. I., Budapesta, Corvina, 2002, ISBN 9789631351378
* [[Angela Bidu-Vrănceanu|Bidu-Vrănceanu, Angela]] ''et al.'', [https://www.academia.edu/10986209/87525919-DSL-Dictionar-de-Stiinte-Ale-Limbii ''Dicționar general de științe. Științe ale limbii''], București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 11 februarie 2022)
* {{en icon}} Bussmann, Hadumod (coord.), [http://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf ''Dictionary of Language and Linguistics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220123230149/https://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf |date=2022-01-23 }} (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 11 februarie 2022)
* {{en icon}} Collinge, N. E. (coord.), ''An Encyclopaedia of Language'' (Enciclopedia limbii), ediție PDF, Londra – New York, Taylor & Francis e-Library, 2005, ISBN 0-203-71185-8
* Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, ''Dicționar de termeni lingvistici'', București, Teora, 1998; online: [https://dexonline.ro/ Dexonline] (DTL) (accesat la 11 februarie 2022)
* {{en icon}} Crystal, David, [https://web.archive.org/web/20181110120458/https://anekawarnapendidikan.files.wordpress.com/2014/04/a-dictionary-of-linguistics-and-phonetics-by-david-christal.pdf ''A Dictionary of Linguistics and Phonetics''] (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 11 februarie 2022)
* [https://dexonline.ro Dicționare ale limbii române] (Dexonline) (accesat la 11 februarie 2022)
* {{fr icon}} Dubois, Jean ''et al.'', ''[https://archive.org/details/DictionnaireDeLinguistiqueDubois Dictionnaire de linguistique]'' (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 (accesat la 11 februarie 2022)
* {{en icon}} Eastwood, John, [https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf ''Oxford Guide to English Grammar''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180726010147/https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf |date=2018-07-26 }} (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford University Press, 1994, ISBN 0-19-431351-4 (accesat la 11 februarie 2022)
* {{en icon}} Eifring, Halvor și Theil, Rolf, [http://www.uio.no/studier/emner/hf/ikos/EXFAC03-AAS/h05/larestoff/linguistics/ ''Linguistics for Students of Asian and African Languages''] (Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane), Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 11 februarie 2022)
* {{fr icon}} Grevisse, Maurice și Goosse, André, ''Le Bon usage. Grammaire française'' (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
* {{hu icon}} Gyuris, Beáta și Kiefer, Ferenc, 7. fejezet – Szemantika (Capitorul 7 – Semantică), Kiefer, Ferenc (coord.), ''A magyar nyelv'' (Limba maghiară), ediție Epub, Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ediție Epub, ISBN 963-05-8324-0, p. 471-594
* {{ru icon}} Iarțeva, V. N. (coord.), [http://tapemark.narod.ru/les/ ''Лингвистический энциклопедический словарь''] (Dicționar enciclopedic de lingvistică), Moscova, Sovietskaia Ențiklopedia, 1990 (accesat la 11 februarie 2022)
* {{fr icon}} [https://dictionnaire.lerobert.com Le Robert, <small>DICO EN LIGNE</small>] (accesat la 20 noiembrie 2022)
* {{en icon}} Murphy, M. L., Synonymy, Brown, Keith (coord.), ''Encyclopedia of Language and Linguistics'' (Enciclopedia limbii și lingvisticii), ediția a II-a, vol. 12, Boston, Elsevier, 2006 (ELL2), p. 376-378
* {{en icon}} [https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/ Oxford Learners’s Dictionaries] (OLD) (accesat la 11 februarie 2022)
* {{ru icon}} Rozental, Ditmar și Telenkova, Margarita, ''Словарь-справочник лингвистических терминов'' (Dicționar-ghid al termenilor lingvistici), ediția a III-a, Moscova, Prosveșcenie, 1985
* {{hu icon}} Szathmári, István (coord.), ''Alakzatlexikon. A retorikai és stilisztikai alakzatok kézikönyve'' (Lexiconul figurilor. Ghidul figurilor retorice și de stil), Budapesta, Tinta, 2008, ISBN 978-963-9902-02-2; online: [https://dtk.tankonyvtar.hu/handle/123456789/8870 Alakzatlexikon], PDF de descărcat (accesat la 11 februarie 2022)
* {{hu icon}} Szépe, Judit, ''[http://www.szepejudit.hu/Lexea%2011%20Lexvisz%20homon%20szinon%20monon%20rov.pdf Lexikális viszonyok II] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220609002043/http://www.szepejudit.hu/Lexea%2011%20Lexvisz%20homon%20szinon%20monon%20rov.pdf |date=2022-06-09 }}'' (Relații lexicale II), curs universitar, 5 martie 2018 (accesat la 11 februarie 2022)
* {{fr icon}} [http://www.cnrtl.fr/definition/ Trésor de la langue française informatisé] (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 11 februarie 2022)
* {{en icon}} Urdang, Laurence (coord.), ''The synonym finder'' (Dicționar de sinonime), ediție revăzută, [[:en:Emmaus|Emmaus]] ([[Pennsylvania]]), Rodale Press, 1978, ISBN 0-87857-236-8

== Lectură suplimentară ==

* Mladin, Constantin-Ioan, [https://litere.uvt.ro/litere-old/vechi/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm3_2005/imladin.pdf Note asupra sinonimiei din terminologie] (accesat la 11 februarie 2022)
* Seche, Luiza și Preda, Irina, ''Dicționar de sinonime'', București, Meteor Press, Colecția Dicționarele Meteor Press, 2005, ISBN 9789737286819

== Vezi și ==

* [[Sinonim (biologie)]]

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Semantică]]

Sinonim - Revizia istoricului