Frunză - Revizia istoricului

Ana Vornic la 23 august 2024 16:30

2024-08-23T16:30:32Z

Ana Vornic la 23 august 2024 16:28

2024-08-23T16:28:08Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 16:28
Linia 5:		Linia 5:
	Aproape toate frunzele plantelor vegeteză o perioadă limitată de timp, după care cad de pe tulpină. O excepție remarcabilă este ''Welwitschia mirabilis'', care își păstrează frunzele pe toată durata vieții, adică mai mult de o sută de ani, acestea crescînd continuu datorită existenței unui meristem apical la baza frunzelor. Plantele care au frunze pe tot parcursul anului sunt numite veșnic verzi, și printre ele se numără copaci, arbuști și ierburi. Deși denumirea indică faptul că aceste frunze trăiesc aparent „etern”, ele sunt înlocuite treptat cu frunze mai tinere. În regiunile temperate, plantele veșnic verzi își păstrează frunzele în timpul iernii, dar încep să cadă treptat primăvara.		Aproape toate frunzele plantelor vegeteză o perioadă limitată de timp, după care cad de pe tulpină. O excepție remarcabilă este ''Welwitschia mirabilis'', care își păstrează frunzele pe toată durata vieții, adică mai mult de o sută de ani, acestea crescînd continuu datorită existenței unui meristem apical la baza frunzelor. Plantele care au frunze pe tot parcursul anului sunt numite veșnic verzi, și printre ele se numără copaci, arbuști și ierburi. Deși denumirea indică faptul că aceste frunze trăiesc aparent „etern”, ele sunt înlocuite treptat cu frunze mai tinere. În regiunile temperate, plantele veșnic verzi își păstrează frunzele în timpul iernii, dar încep să cadă treptat primăvara.


			[[Fișier:Frunza_2.png\|400px\|right]]
	== Morfologia frunzei ==		== Morfologia frunzei ==
	Părţile com ponente ale unei frunze sunt: '''limbul, pețiolul și teaca'''. Limbul reprezintă partea principală și, de obicei, cea mai mare a unei frunze e plat, verde și străbătut de numeroase nervuri.		Părţile com ponente ale unei frunze sunt: '''limbul, pețiolul și teaca'''. Limbul reprezintă partea principală și, de obicei, cea mai mare a unei frunze e plat, verde și străbătut de numeroase nervuri.
	~~[[Fișier:Frunza_2.png\|400px\|right]]~~
	Caracteristicile morfologice specifice limbului, utilizate pentru determinarea speciilor de plante, sunt: configurația limbului, forma vîrfului limbului, forma bazei limbului, forma marginii limbului, gradul de păroșenie, culoarea limbului, și tipul de nervațiune al limbului.		Caracteristicile morfologice specifice limbului, utilizate pentru determinarea speciilor de plante, sunt: configurația limbului, forma vîrfului limbului, forma bazei limbului, forma marginii limbului, gradul de păroșenie, culoarea limbului, și tipul de nervațiune al limbului.

Ana Vornic la 23 august 2024 16:25

2024-08-23T16:25:34Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 16:25
Linia 10:		Linia 10:
	Caracteristicile morfologice specifice limbului, utilizate pentru determinarea speciilor de plante, sunt: configurația limbului, forma vîrfului limbului, forma bazei limbului, forma marginii limbului, gradul de păroșenie, culoarea limbului, și tipul de nervațiune al limbului.		Caracteristicile morfologice specifice limbului, utilizate pentru determinarea speciilor de plante, sunt: configurația limbului, forma vîrfului limbului, forma bazei limbului, forma marginii limbului, gradul de păroșenie, culoarea limbului, și tipul de nervațiune al limbului.

	==~~= Morfologia~~ limbului ~~foliar =~~==		== Configurația limbului ==
	'''Configurația limbului''' este foarte diversă și derivă din unele forme geometrice de bază, ținînd cont de raportul dintre lungimea și lățimea limbului, precum și de locul de intersecție al acestora. Deosebim următoarele tipuri de configurație:		'''Configurația limbului''' este foarte diversă și derivă din unele forme geometrice de bază, ținînd cont de raportul dintre lungimea și lățimea limbului, precum și de locul de intersecție al acestora. Deosebim următoarele tipuri de configurație:
	[[Fișier:Frunza_configuratia.png\|400px\|right]]		[[Fișier:Frunza_configuratia.png\|400px\|right]]

Ana Vornic la 23 august 2024 16:24

2024-08-23T16:24:20Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 16:24
Linia 64:		Linia 64:
	* Agățătoare - frunze care se transformă în structuri capabile să se agațe de suporturi, ajutând plantele să se urce sau să se sprijine (Pisum sativum).		* Agățătoare - frunze care se transformă în structuri capabile să se agațe de suporturi, ajutând plantele să se urce sau să se sprijine (Pisum sativum).
	* Plutitoare - frunze adaptate pentru a pluti pe suprafața apei, asigurând accesul la lumină și oxigen (Nuphar luteum).		* Plutitoare - frunze adaptate pentru a pluti pe suprafața apei, asigurând accesul la lumină și oxigen (Nuphar luteum).
	* Reduse - frunze care au fost micșorate sau modificate pentru a reduce pierderile de apă sau pentru a îmbunătăți alte funcții (Equiseium		* Reduse - frunze care au fost micșorate sau modificate pentru a reduce pierderile de apă sau pentru a îmbunătăți alte funcții (Equiseium arvense).
	~~a n ’ense~~).
	* Insectivore - frunze adaptate pentru a prinde și a digera insecte, oferind plantei nutrienți suplimentari (g. Urticularia).		* Insectivore - frunze adaptate pentru a prinde și a digera insecte, oferind plantei nutrienți suplimentari (g. Urticularia).
	* Cu rol de depozitare - frunze care au evoluat pentru a stoca substanțe nutritive sau apă (Aloe).		* Cu rol de depozitare - frunze care au evoluat pentru a stoca substanțe nutritive sau apă (Aloe).

Ana Vornic la 23 august 2024 16:22

2024-08-23T16:22:05Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 16:22
Linia 78:		Linia 78:
	Aloe-vera-in-africa.jpg\|Frunze cu rol de depozitare, [[Aloe]] (''Aloe vera'')		Aloe-vera-in-africa.jpg\|Frunze cu rol de depozitare, [[Aloe]] (''Aloe vera'')
	</gallery>		</gallery>




	==Bibliografie==		==Bibliografie==
	* '' Calalb T., Bodrug M. Botanica Farmaceutică. Chişinău, 2009 ''		* '' Calalb T., Bodrug M. Botanica Farmaceutică. Chişinău, 2009 ''
	* '' Билич Г.Л., Крыжановский В.А. Биология. Полный курс. В 3-х т. 2002 ''		* '' Билич Г.Л., Крыжановский В.А. Биология. Полный курс. В 3-х т. 2002 ''

Ana Vornic la 23 august 2024 16:21

2024-08-23T16:21:48Z

@@ Linia 57: / Linia 57: @@
 * Imparipenat-compuse - când foliolele sunt dispuse pe rachis în mod simetric, dar în vârf se găsește o foliolă nepereche. Exemple sunt măceșul (Rosa canina) și salcâmul (Robinia pseudacacia).
 * Dublu-pinată-compuse - când foliolele sunt dispuse pe un rachis de ordinul II, care la rândul său este atașat pe rachisul de ordinul I (rachis principal). Exemple sunt glădița (Gleditsia triacanthos).
-'''Frunzele palmate-compuse''' au întotdeauna un număr impar de foliole, care sunt de obicei inegale ca mărime și inserate la același nivel pe rachis. La plante precum Potentilla reptans, numărul foliolelor este 5, iar la castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum) - 7 foliole. În cazul foliolelor în număr de trei, cum ar fi la fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max) și fragii de pădure (Fragaria vesca), frunzele sunt numite trifoliate.
+'''Frunzele palmat-compuse''' au întotdeauna un număr impar de foliole, care sunt de obicei inegale ca mărime și inserate la același nivel pe rachis. La plante precum Potentilla reptans, numărul foliolelor este 5, iar la castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum) - 7 foliole. În cazul foliolelor în număr de trei, cum ar fi la fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max) și fragii de pădure (Fragaria vesca), frunzele sunt numite trifoliate.

Ana Vornic la 23 august 2024 14:51

2024-08-23T14:51:18Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 14:51
Linia 58:		Linia 58:
	* Dublu-pinată-compuse - când foliolele sunt dispuse pe un rachis de ordinul II, care la rândul său este atașat pe rachisul de ordinul I (rachis principal). Exemple sunt glădița (Gleditsia triacanthos).		* Dublu-pinată-compuse - când foliolele sunt dispuse pe un rachis de ordinul II, care la rândul său este atașat pe rachisul de ordinul I (rachis principal). Exemple sunt glădița (Gleditsia triacanthos).
	'''Frunzele palmate-compuse''' au întotdeauna un număr impar de foliole, care sunt de obicei inegale ca mărime și inserate la același nivel pe rachis. La plante precum Potentilla reptans, numărul foliolelor este 5, iar la castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum) - 7 foliole. În cazul foliolelor în număr de trei, cum ar fi la fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max) și fragii de pădure (Fragaria vesca), frunzele sunt numite trifoliate.		'''Frunzele palmate-compuse''' au întotdeauna un număr impar de foliole, care sunt de obicei inegale ca mărime și inserate la același nivel pe rachis. La plante precum Potentilla reptans, numărul foliolelor este 5, iar la castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum) - 7 foliole. În cazul foliolelor în număr de trei, cum ar fi la fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max) și fragii de pădure (Fragaria vesca), frunzele sunt numite trifoliate.


			==Bibliografie==
			* '' Calalb T., Bodrug M. Botanica Farmaceutică. Chişinău, 2009 ''
			* '' Билич Г.Л., Крыжановский В.А. Биология. Полный курс. В 3-х т. 2002 ''

Ana Vornic la 23 august 2024 14:45

2024-08-23T14:45:21Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 14:45
Linia 46:		Linia 46:
	== Frunze compuse ==		== Frunze compuse ==
	În cazul în care pe un pețiol comun, denumit rachis, sunt dispuse mai multe lamine, numite foliole, iar fiecare foliolă dezvoltă pețiolul său propriu, se deosebesc frunzele compuse.		În cazul în care pe un pețiol comun, denumit rachis, sunt dispuse mai multe lamine, numite foliole, iar fiecare foliolă dezvoltă pețiolul său propriu, se deosebesc frunzele compuse.

			[[Fișier:Frunze_compuse.png\|500px\|right]]

	După modul de inserare a foliolelor pe rachis, se deosebesc frunzele compuse:		După modul de inserare a foliolelor pe rachis, se deosebesc frunzele compuse:

Ana Vornic la 23 august 2024 14:42

2024-08-23T14:42:40Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 14:42
Linia 46:		Linia 46:
	== Frunze compuse ==		== Frunze compuse ==
	În cazul în care pe un pețiol comun, denumit rachis, sunt dispuse mai multe lamine, numite foliole, iar fiecare foliolă dezvoltă pețiolul său propriu, se deosebesc frunzele compuse.		În cazul în care pe un pețiol comun, denumit rachis, sunt dispuse mai multe lamine, numite foliole, iar fiecare foliolă dezvoltă pețiolul său propriu, se deosebesc frunzele compuse.

			După modul de inserare a foliolelor pe rachis, se deosebesc frunzele compuse:
			Pinate - foliolele sunt dispuse pe rachis, la intervale regulate, formând o structură asemănătoare unei pene.
			Palmate - foliolele sunt atașate la un punct comun la capătul rachisului, formând o structură asemănătoare unei palme.

			'''Frunzele pinat-compuse''' pot fi:
			* Paripenat-compuse - când foliolele sunt dispuse simetric pe rachis, formând o structură uniformă. Exemple sunt alunele de pământ (Arachis hypogaea) și Cassia acutifolia.
			* Imparipenat-compuse - când foliolele sunt dispuse pe rachis în mod simetric, dar în vârf se găsește o foliolă nepereche. Exemple sunt măceșul (Rosa canina) și salcâmul (Robinia pseudacacia).
			* Dublu-pinată-compuse - când foliolele sunt dispuse pe un rachis de ordinul II, care la rândul său este atașat pe rachisul de ordinul I (rachis principal). Exemple sunt glădița (Gleditsia triacanthos).
			'''Frunzele palmate-compuse''' au întotdeauna un număr impar de foliole, care sunt de obicei inegale ca mărime și inserate la același nivel pe rachis. La plante precum Potentilla reptans, numărul foliolelor este 5, iar la castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum) - 7 foliole. În cazul foliolelor în număr de trei, cum ar fi la fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max) și fragii de pădure (Fragaria vesca), frunzele sunt numite trifoliate.

Ana Vornic la 23 august 2024 14:24

2024-08-23T14:24:34Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 14:24
Linia 40:		Linia 40:
	* paralelă '''(E)'''		* paralelă '''(E)'''
	* arcuată '''(F)'''		* arcuată '''(F)'''




	== Frunze compuse ==		== Frunze compuse ==
	În cazul în care pe un pețiol comun, denumit rachis, sunt dispuse mai multe lamine, numite foliole, iar fiecare foliolă dezvoltă pețiolul său propriu, se deosebesc frunzele compuse.		În cazul în care pe un pețiol comun, denumit rachis, sunt dispuse mai multe lamine, numite foliole, iar fiecare foliolă dezvoltă pețiolul său propriu, se deosebesc frunzele compuse.

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 23 august 2024 16:30
Linia 8:		Linia 8:
	[[Fișier:Frunza_2.png\|400px\|right]]		[[Fișier:Frunza_2.png\|400px\|right]]
	== Morfologia frunzei ==		== Morfologia frunzei ==
	Părţile ~~com ponente~~ ale unei frunze sunt: '''limbul, pețiolul și teaca'''. Limbul reprezintă partea principală și, de obicei, cea mai mare a unei frunze e plat, verde și străbătut de numeroase nervuri.		Părţile componente ale unei frunze sunt: '''limbul, pețiolul și teaca'''. Limbul reprezintă partea principală și, de obicei, cea mai mare a unei frunze e plat, verde și străbătut de numeroase nervuri.
	Caracteristicile morfologice specifice limbului, utilizate pentru determinarea speciilor de plante, sunt: configurația limbului, forma vîrfului limbului, forma bazei limbului, forma marginii limbului, gradul de păroșenie, culoarea limbului, și tipul de nervațiune al limbului.		Caracteristicile morfologice specifice limbului, utilizate pentru determinarea speciilor de plante, sunt: configurația limbului, forma vîrfului limbului, forma bazei limbului, forma marginii limbului, gradul de păroșenie, culoarea limbului, și tipul de nervațiune al limbului.

Linia 51:		Linia 51:

	După modul de inserare a foliolelor pe rachis, se deosebesc frunzele compuse:		După modul de inserare a foliolelor pe rachis, se deosebesc frunzele compuse:
	Pinate - foliolele sunt dispuse pe rachis, la intervale regulate, ~~formând~~ o structură asemănătoare unei pene.		Pinate - foliolele sunt dispuse pe rachis, la intervale regulate, formînd o structură asemănătoare unei pene.
	Palmate - foliolele sunt atașate la un punct comun la capătul rachisului, ~~formând~~ o structură asemănătoare unei palme.		Palmate - foliolele sunt atașate la un punct comun la capătul rachisului, formînd o structură asemănătoare unei palme.

	'''Frunzele pinat-compuse''' pot fi:		'''Frunzele pinat-compuse''' pot fi:
	* Paripenat-compuse - ~~când~~ foliolele sunt dispuse simetric pe rachis, ~~formând~~ o structură uniformă. Exemple sunt alunele de ~~pământ~~ (Arachis hypogaea) și Cassia acutifolia.		* Paripenat-compuse - cînd foliolele sunt dispuse simetric pe rachis, formînd o structură uniformă. Exemple sunt alunele de pămînt (Arachis hypogaea) și Cassia acutifolia.
	* Imparipenat-compuse - ~~când~~ foliolele sunt dispuse pe rachis în mod simetric, dar în ~~vârf~~ se găsește o foliolă nepereche. Exemple sunt măceșul (Rosa canina) și ~~salcâmul~~ (Robinia pseudacacia).		* Imparipenat-compuse - cînd foliolele sunt dispuse pe rachis în mod simetric, dar în vîrf se găsește o foliolă nepereche. Exemple sunt măceșul (Rosa canina) și salcîmul (Robinia pseudacacia).
	* Dublu-pinată-compuse - ~~când~~ foliolele sunt dispuse pe un rachis de ordinul II, care la ~~rândul~~ său este atașat pe rachisul de ordinul I (rachis principal). Exemple sunt glădița (Gleditsia triacanthos).		* Dublu-pinată-compuse - cînd foliolele sunt dispuse pe un rachis de ordinul II, care la rîndul său este atașat pe rachisul de ordinul I (rachis principal). Exemple sunt glădița (Gleditsia triacanthos).
	'''Frunzele palmat-compuse''' au întotdeauna un număr impar de foliole, care sunt de obicei inegale ca mărime și inserate la același nivel pe rachis. La plante precum Potentilla reptans, numărul foliolelor este 5, iar la castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum) - 7 foliole. În cazul foliolelor în număr de trei, cum ar fi la fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max) și fragii de pădure (Fragaria vesca), frunzele sunt numite trifoliate.		'''Frunzele palmat-compuse''' au întotdeauna un număr impar de foliole, care sunt de obicei inegale ca mărime și inserate la același nivel pe rachis. La plante precum Potentilla reptans, numărul foliolelor este 5, iar la castanul sălbatic (Aesculus hippocastanum) - 7 foliole. În cazul foliolelor în număr de trei, cum ar fi la fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max) și fragii de pădure (Fragaria vesca), frunzele sunt numite trifoliate.

Linia 63:		Linia 63:
	ca urmare a adaptării frunzelor la condițiile de viață specifice plantei apar metamorfozările foliare, care îndeplinesc diverse roluri fiziologice. În urma metamorfozelor foliare, se deosebesc următoarele tipuri de frunze:		ca urmare a adaptării frunzelor la condițiile de viață specifice plantei apar metamorfozările foliare, care îndeplinesc diverse roluri fiziologice. În urma metamorfozelor foliare, se deosebesc următoarele tipuri de frunze:
	* Protectoare - frunze adaptate pentru a proteja plantele de factori externi, cum ar fi prădătorii sau condițiile meteorologice adverse (Berberis vulgaris).		* Protectoare - frunze adaptate pentru a proteja plantele de factori externi, cum ar fi prădătorii sau condițiile meteorologice adverse (Berberis vulgaris).
	* Agățătoare - frunze care se transformă în structuri capabile să se agațe de suporturi, ~~ajutând~~ plantele să se urce sau să se sprijine (Pisum sativum).		* Agățătoare - frunze care se transformă în structuri capabile să se agațe de suporturi, ajutînd plantele să se urce sau să se sprijine (Pisum sativum).
	* Plutitoare - frunze adaptate pentru a pluti pe suprafața apei, ~~asigurând~~ accesul la lumină și oxigen (Nuphar luteum).		* Plutitoare - frunze adaptate pentru a pluti pe suprafața apei, asigurînd accesul la lumină și oxigen (Nuphar luteum).
	* Reduse - frunze care au fost micșorate sau modificate pentru a reduce pierderile de apă sau pentru a îmbunătăți alte funcții (Equiseium arvense).		* Reduse - frunze care au fost micșorate sau modificate pentru a reduce pierderile de apă sau pentru a îmbunătăți alte funcții (Equiseium arvense).
	* Insectivore - frunze adaptate pentru a prinde și a digera insecte, oferind plantei nutrienți suplimentari (g. Urticularia).		* Insectivore - frunze adaptate pentru a prinde și a digera insecte, oferind plantei nutrienți suplimentari (g. Urticularia).