Vizualizare sursă pentru „Republica Moldova”

{{pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{despre|'''Republica Moldova'''|principatul istoric|Principatul Moldovei|regiunea geografică din România|Moldova Occidentală|alte sensuri|Moldova (dezambiguizare)}}
{{Infocaseta Țară
| nume_genitiv = Republicii Moldova
| imn_național = [[Limba noastră]]
| limbi_oficiale = [[Limba moldovenească|Moldovenească]]
| languages_type = Limbi minoritare
| limbi = [[Limba rusă|Rusă]], [[Limba ucraineană|Ucraineană]] și [[Limba găgăuză|Găgăuză]]
| etnonim = moldovan <small>(masc.)</small>, moldovancă <small>(fem.)</small>, moldoveni <small>(pl.)</small>.
| capitală = [[Chișinău]]
| cel_mai_mare_oraș = [[Chișinău]]
| latd = 47
| latm = 00
| latNS = N
| longd = 28
| longm = 55
| longEW = E
| sistem_politic = [[Republică parlamentară]]
| ethnic_groups = 72,1% [[Moldova|moldoveni]] <br />7,0 [[Romîni din Republica Moldova|romîni]] <br />6,6% [[Ucrainenii din Republica Moldova|ucraineni]]<br />4,57% [[Găgăuzii din Republica Moldova|găgăuzi]]<br />4,06% [[Rușii din Republica Moldova|ruși]]<br />1,88% [[Bulgarii din Republica Moldova|bulgari]]<br />0,85% alte etnii <br />{{small|(fără Transnistria)}}
| tip_suveranitate = Independență
| notă_suveranitate = față de [[Uniunea Sovietică]]
| eveniment_fondare1 = [[Republica Democratică Moldovenească]]
| eveniment_fondare2 = [[Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească]]
| dată_fondare1 = [[15 decembrie]] [[1917]]
| eveniment_fondare3 = [[Declarația de independență a Republicii Moldova]]
| dată_fondare2 = [[12 octombrie]] [[1924]]
| dată_fondare3 = [[27]] [[august]] [[1991]]
| aderareUEdată = 
| suprafață_km2 = 33,846
| suprafață_loc = 139
| procentaj_apa = 1,4
| populație_recensământ_an = (2014)
| populație_recensământ = 2.998.235
| populație_estimare_an2 = (01.01.2020)
| populație_estimare2 = {{decrease}} 2.640.438 <br />{{small|(fără Transnistria)}}
| populație_estimare_loc2 = 138
| densitate_populație_km2 = (2020) - 86,2
| densitate_populație_loc = 
| PIB_an = 2021
| PIB_PPC = {{creștere}}$39.855 miliarde
| PIB_PPC_loc = 
| PIB_PPC_pe_locuitor = {{creștere}}$15,406
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 
| PIB_nominal = {{creștere}}$13.672 miliarde
| PIB_nominal_loc = 
| PIB_nominal_an = 2021
| PIB_nominal_pe_locuitor = {{creștere}}$5,285
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 
| IDU_an = 2021
| IDU = {{creștere}}0,767
| IDU_loc = 80
| IDU_categorie = <span style="color: green">ridicat</span>
| Gini = {{creștereNegativă}}26.0
| Gini_an = 2019
| Gini_categorie = <span style="color: green">scăzut</span>
| monedă = [[leu moldovenesc|Leu]] (MDL)
| monedă_ISO = MDL
| fus_orar = [[EET]]
| utc = +2
| fus_orar_ODV = [[EEST]]
| utc_ODV = +3
| domeniu_internet = [[.md]]
| prefix_telefonic = 373
}}
{{Portal|Republica Moldova}}

'''Variantă de maculator. De făcut: traducerea în limba moldovenească și eliminarea elementelor de propagandă.'''

'''Republica Moldova''' este un [[stat]] situat în [[Europa de Sud-Est|sud-estul]] [[Europei]]. Se învecinează cu [[România|Romînia]] la vest și cu [[Ucraina]] la nord, est și sud. Republica Moldova este un [[Stat fără ieșire la mare|stat fără ieșire directă la mare]], însă are ieșire la [[Dunăre]] pe o fîșie de 430 de metri la extremitatea sa sudică, prin intermediul căreia are acces potențial și la [[Marea Neagră]]. În procesul [[Dezmembrarea Uniunii Sovietice|dezmembrării]] [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]], Republica Moldova și-a [[Declarația de independență a Republicii Moldova|declarat independența]] la [[27 august]] [[1991]]. La [[29 iulie]] [[1994]] a fost adoptată prima [[Constituția Republicii Moldova|constituție]] a Republicii Moldova. Începând cu anul [[1990]], teritoriul Republicii Moldova situat pe malul estic al fluviului [[Nistru]] este sub control ''de facto'' al [[Republica Moldovenească Nistreană|regimului separatist]] din [[Transnistria]] (controlat și/sau sprijinit de Rusia).

Republica Moldova este o [[republică parlamentară]] cu un [[Președintele Republicii Moldova|președinte]] în calitate de șef al statului și un [[Prim-ministrul Republicii Moldova|prim-ministru]] în calitate de șef al [[Guvernul Republicii Moldova|guvernului]]. Republica Moldova este stat membru al [[Organizația Națiunilor Unite|Organizației Națiunilor Unite]], [[Consiliul Europei]], [[Parteneriatul pentru Pace|Parteneriatului pentru Pace]], [[OMC]], [[OSCE]], [[GUAM]], [[CSI]], [[OCEMN]] și al altor organizații internaționale, și este [[Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană|în curs de negociere în vederea aderării]] la [[Uniunea Europeană]].

== Istorie ==
{{articol principal|Istoria Republicii Moldova}}

=== Antichitate ===
{{articol principal|Dacia}}
[[Fișier:Roman provinces of Illyricum, Macedonia, Dacia, Moesia, Pannonia and Thracia.jpg|thumb|left|250px|Teritoriul actual al R. Moldova a fost populat în antichitate de [[trib]]urile [[daci]]ce ale [[costoboci]]lor și [[tyrageți]]lor (Hartă a Europei de sud-est în secolul I î.Hr, întocmită de istoricul german [[Johann Gustav Droysen]] în 1886.).]]
În [[antichitate]] pe teritoriul Republicii Moldova, [[României]] (partea central nord-estică) și [[Ucrainei]] (partea sud-vestică) s-a format [[civilizația Cucuteni]], una dintre cele mai vechi civilizații din Europa. Civilizația a dispărut misterios după [[Migrația popoarelor|migrările popoarelor indo-europene]] prin spațiul carpato-danubiano-pontic. Astfel s-a format [[Daci|civilizația dacilor]].

[[Strabon]] în ''„[[Geographica|Geografia]]”'' menționa că ''geții aveau aceeași limbă cu tracii, iar dacii aceeași limbă cu geții''.<ref>[http://www.scribd.com/doc/10882460/Strabon-Geografia-Vol-1 Scribd] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090224190448/http://www.scribd.com/doc/10882460/Strabon-Geografia-Vol-1 |date=2009-02-24 }} - ''Geografia'' de [[Strabon]], pag 22 - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Totuși, prima relatare despre geți aparține lui [[Herodot]].<ref>Herodotus - [http://books.google.com/books?id=sfHsgNIZum0C&pg=PA215&lpg=PA215&dq=herodotus+dacians+darius&source=web&ots=G4uX7Mnsqb&sig=kYPtXH157JEzuk7V618EreDadqY&hl=en#PPA215,M1 The Ancient History of Herodotus By Herodotus], pag. 213–217, Derby & Jackson.</ref><ref>''„Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după acel al inzilor. Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, el ar fi de nebiruit și cu mult mai puternic decât toate neamurile după socotința mea... Tracii au mai multe nume, după regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleași la toți, afară de '''geți''', trausi și de acei care locuiesc la nord de crestonai.”'' - [[Herodot]], [[:en:Histories (Herodotus)|Istorii]], V, 3.</ref> [[Războaiele daco-romane|Cucerirea Daciei de către romani]] conduce la contopirea celor două culturi: daco-romanii sunt strămoșii [[Români|poporului român]].<ref>{{citat web|title=Europa celor 27 - Bun venit Bulgariei și României|language=Română|format=PDF|url=http://www.srep.ro/europe27/en/documents/is_ro.pdf?list=undefined|publisher=Uniunea Europeană|accessdate = 2009-03-15}}</ref> După ce [[Dacia]] [[Dacia romană|a devenit provincie]] a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]] s-au impus elemente de cultură și civilizație romană, inclusiv [[latina vulgară]] care a stat la baza formării [[Limba română|limbii române]].<ref>[http://www.learnromanian.ro/romana/Romania-istorie.php Learn Romanian] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121101215818/http://www.learnromanian.ro/romana/Romania-istorie.php |date=2012-11-01 }} - Istoria României - Accesat la data de 15.03.2009</ref><ref>{{citat carte|last=Matley|first=Ian| title=Romania; a Profile |publisher=Praeger|year=1970|pages=85}}</ref><ref>{{citat carte|last=Giurescu|first=Constantin C.|title=The Making of the Romanian People and Language|publisher=Meridiane Publishing House|year=1972|location=Bucharest|pages=43, 98–101,141}}</ref>

Pe baza informațiilor din inscripția de la [[Dionysopolis]]<ref>''„Cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”'' - Inscriptia cetățeanului grec Acornion din Dionysopolis.</ref><ref>[http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=3536 Observatorul - Publicat in Toronto, Canada] - România, stâlp oriental al latinității - Accesat la data de 01.05.2009</ref><ref>[http://www.dacia.co.ro/db.html Dacia] - ''Dacia în timpul lui Burebista'' - Accesat la data de 15.03.2009</ref> și de la [[Iordanes]], se știe că sub stăpânirea lui [[Burebista]], ajutat de marele preot [[Deceneu]], s-a format primul stat geto-dac.<ref name="MAEistorie">[http://ue.mae.ro/index.php?lang=ro&id=151 MAE] - Istoria României - Accesat la data de 15.03.2009</ref><ref>[[Hadrian Daicoviciu]], ''Dacii - Capitolul III - Burebista'', Editura pentru Literatură, București, 1968.</ref> În anul [[44 î.Hr.]], Burebista este asasinat de unul dintre slujitorii săi.<ref>[https://web.archive.org/web/20030920013501/http://www.geocities.com/solarguard/celtic/burebista.html Buresbita and his time] - Ion Horațiu Crișan, Bibliotheca Historica Romaniae, Bucharest, 1978</ref> După moartea lui, statul geto-dac se va destrăma în 4, apoi în 5 regate.<ref>[http://www.ghidromania.ro/despre-romania-istoric.php România, istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131111075549/http://www.ghidromania.ro/despre-romania-istoric.php |date=2013-11-11 }} - Despre România - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Nucleul statal se menține în zona [[Munții Șureanu|munților Șureanu]], unde domnesc succesiv [[Deceneu]], [[Comosicus]] și [[Coryllus]].<ref>[http://dacia.dracones.ro/ Istoria Daciei] - ''Dacia între Burebista și Decebal'' - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Statul centralizat dac va atinge apogeul dezvoltării sale sub [[Decebal]].<ref name="MEIU">Mică enciclopedie de istorie universală - pag. 284 - ''Marcel D. Popa, Horia C. Matei - Editura Politică, București, 1988.''</ref> În această perioadă se mențin [[Războaiele daco-romane|o serie de conflicte]] cu Imperiul Roman, o partea a statului dac fiind cucerită în [[106|106 d.Hr.]] de împăratul roman [[Traian]].<ref>[http://www.roman-emperors.org/assobd.htm#t-inx De Imperatoribus Romanis] - An Online Encyclopedia of Roman Emperors - Battle of Sarmizegetusa (Sarmizegetuza), A.D. 105 - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Între anii 271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliană.<ref>{{citat web|title=Britannica Encyclopedia, History of Romania - Antiquity - The Dacians|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/508461/Romania/214504/History#ref=ref476941}}</ref>
[[Fișier:Limes_Orientalis_337_AD_png.PNG|thumb|170px|Dacia în timpul lui Constantin cel Mare]]
Împăratul [[Constantin cel Mare]] a construit în 328, [[podul lui Constantin cel Mare]] peste Dunăre, în vederea recuceririi Daciei. În 332 pornește o campanie împotriva [[vizigoți]]lor, îi înfrânge și, ca urmare, ținuturile de la nord de Dunăre inclusiv sudul Moldovei reintră pentru o perioadă sub stăpânire romană. Limita de nord din Dacia a imperiului este marcată de [[Brazda lui Novac (limes)|Brazda lui Novac]]<ref>Madgearu, Alexandru(2008). Istoria Militară a Daciei Post Romane 275-376. Cetatea de Scaun. {{ISBN|978-973-8966-70-3}},p.64-126</ref>. Limesul continua apoi spre sudul Moldovei (probabil pe [[râul Buzău]]) mergând pe la nord de actualul oraș [[Galați]] apoi spre Prut pe la [[Vadul lui Isac, Cahul|Vadul lui Isac]] și se termina la lacul (limanul) [[Limanul Sasic|Sasîc]], aproape de Nistru, pe valul de pământ numit uneori și [[valul lui Athanaric]] <ref>Costin Croitoru, Sudul Moldovei in cadrul sistemului defensiv roman. Contributii la cunosterea valurilor de pamant. Acta terrae septencastrensis, Editura Economica, Sibiu 2002, p.111.</ref> Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul de ''Dacicus Maximus''.

Situată pe o rută strategică între Asia și Europa, ținuturile Moldovei au fost deseori prădate sau invadate temporar pe parcursul istoriei antice și medievale de diverse populații sau popoare migratoare, printre care se pot aminti: [[sarmați]], [[goți]] (germanici), [[huni]] (mongolici), [[gepizi]], [[avari]], [[Bulgaria de pe Volga|bulgarii turcofoni]] (inițial, apoi [[Slavi|slavofoni]]), [[varegi]], [[maghiari]] (ugro-finici), [[pecenegi]] și [[cumani]] (turcofoni), și [[tătari]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Moldova medievală ===
{{Portal|Moldova}}
{{AP|Principatul Moldovei}}
[[Fișier:Moldova herb.jpg|thumb|[[Stema Principatului Moldovei|Stema simplă a Moldovei]], la [[Mănăstirea Cetățuia din Iași|mănăstirea Cetățuia]] (România)]]
După [[marea invazie mongolă]] ([[Invazia mongolă din 1241 și țările române|1241]]), întreaga regiune este controlată politic de către [[Hoarda de Aur]].<ref name="Istorie">{{cite book|author=Horia C, Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae |title=Enciclopedia Statelor Lumii |publisher=Editura MERONIA |year=2005|location=București|pages=325–326}}</ref> [[Principatul Moldovei]], întemeiat la jumătatea secolului al XIV-lea, include în hotarele sale către sfârșitul secolului, teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră. Odată ce popoarele migratoare au trecut, s-au asimilat sau așezat (în Europa sau/și Asia), populația băștinasă, vorbitoare de limbă română, sub conducerea lui Bogdan I, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și alți domnitori reușește să fortifice frontiera răsăriteană (de est) a Moldovei cu mai multe cetăți românești: [[Cetatea Hotin|Hotin]], [[Cetatea Soroca|Soroca]], [[Cetatea Orhei|Orhei]], [[Cetatea Tighina|Tighina]], [[Cetatea Albă (cetate)|Cetatea Albă]], [[Cetatea Chilia Nouă|Chilia]]<ref name="ESL05 Istorie">{{cite book|author=N.Kotliar|title= Formarea teritoriului și apariția orașelor Rusiei Haliciene-Wolhyniene în secolele IX-XIV”|year=1985|location=Kiev}}</ref> După ocuparea cetăților Cetatea Albă și Chilia în 1484, [[Imperiul Otoman]] transformă în 1538, la sfârșitul primei domnii a lui [[Petru Rareș]], Tighina și Basarabia în raia turcească (în [[Evul Mediu|Evul Mediu Dezvoltat]], după apariția țărilor române medievale, [[Basarabia]] era denumirea românească a regiunii cunoscută de Turci ca [[Bugeac]]).<ref name="ESL05 Istorie"/>

În [[secolul al XVI-lea]], Principatul Moldovei a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană fără însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei [[Ecaterina a II-a a Rusiei|Ecaterinei a II-a]], vecin răsăritean al Moldovei, [[Imperiul Rus]] anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate atunci în vigoare<ref>[http://www.flux.md/articole/3283/ FLUX, 23 mai 2008] Mihai Adauge: - Actul din 1812 a fost începutul unui calvar cu consecințe grave resimțite și peste sute de ani. Moldova integrală (dintre dintre Nistru și Carpați) avusese până atunci, între sec. XVI÷XIX, statut de '''suzeranitate''' față de Imperiul Otoman. Aceasta însemna că Moldova nu devenise o provincie a [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], și turcii fuseseră nevoiți să încheie anumite tratate cu acest stat medieval românesc. Aceste tratate prevedeau mai multe clauze, în care era menționat faptul că Țara Moldovei este un stat liber. Cu alte cuvinte, Poarta Otomană nu avea dreptul să anexeze sau să ocupe acest stat, nici să-i cedeze [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]] teritorii ale Moldovei. De asemenea, Imperiul Rus nu avea dreptul să negocieze o clauză de anexare cu Imperiul Otoman. A fost un act criminal, o fraudă care vine în contradicție cu practica internațională, cu toate normele de drept existente la moment. Atunci toate normele de drept erau constituite din prevederile tratatelor bilaterale.</ref>) prin [[Tratatul de la București, 1812|Pacea de la București din 1812]], teritoriul cuprins între Prut și Nistru, parte componentă a [[Principatul Moldovei|Țării Moldovei]] (45.600&nbsp;km<sup>2</sup>, cu o populație de cca 500.000 de locuitori, în proporție de 86% români), denumindu-l [[Gubernia Basarabia]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Perioada țaristă ===
{{AP|Gubernia Basarabia}}
{{Vezi și|Colonizarea Basarabiei}}
[[Fișier:Map of RDM-1917.jpg|thumb|left|[[Republica Democratică Moldovenească]], proclamată în [[Gubernia Basarabia]].]]
După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812, în Basarabia de Sud începând de la [[Căușeni]] și până la Marea Neagră (pe teritoriile locuite anterior de tătarii nogai și turci) are loc colonizarea cu populație creștină – moldoveni, găgăuzi, bulgari, [[ucraineni]], [[ruși]], [[polonezi]], [[germani]], [[evrei]]. În toată Basarabia moldovenii au fost expuși unui proces de rusificare și deznaționalizare, astfel în 1867 limba română este interzisă în școlile din Basarabia.<ref name="ESL05 Istorie"/><ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-basarabia-componenta-imperiului-rus Cum a ajuns Basarabia în componența Imperiului Rus?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140515000133/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-basarabia-componenta-imperiului-rus |date=2014-05-15 }}, historia.ro</ref>

Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia (după dezlipirea de Moldova), sub adminstrația rusească, s-a efectuat în perspectiva unei economii de export de grâne și vite spre portul [[Odesa]] și în paralel cu un proces de [[rusificare]] intensă a acestei regiuni, cum se proceda în toate zonele de populație ne-rusă din imperiul țarist rus. În acest cadru au fost construite căile ferate și zonele urbane noi din Chișinău și Bălți, care au devenit (demografic) orașe preponderent rusești în mijlocul autohtonilor români-moldoveni.

Pentru a îndepărta Rusia de la [[Delta Dunării|gurile Dunării]], marile puteri europene, prin [[Tratatul de la Paris (1856)|Tratatul de la Paris din 1856]], care încheie [[războiul Crimeii]], i-au restituit [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]] trei județe din sudul Basarabiei: [[Cahul, Bolgrad și Ismail]]. La [[24 ianuarie]] [[1859]], Principatul Moldovei, [[Unirea Principatelor Române|prin unirea cu cel al Țării Românești]] sub domnia unică a românului moldovean [[Alexandru Ioan Cuza]], a participat la întemeierea statului național modern român (care cuprindea atunci și sudul Basarabiei).<ref name="ESL05 Istorie"/>

Prin [[Tratatul de la Berlin (1878)|Tratatul de la Berlin]] (1878), marile puteri au obligat România să cedeze înapoi Imperiului Rus cele trei județe din sudul Basarabiei ([[Cahul, Bolgrad și Ismail]]) în schimbul [[Dobrogea|Dobrogei]] și a recunoașterii, ''de jure'', a independenței României față de Imperiul Otoman.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Prima independență ===
{{Articol principal|Republica Democratică Moldovenească}}
{{Vezi și|Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească}}
În martie 1917, la Chișinău a fost înființat Partidul Național Moldovenesc sub conducerea lui [[Vasile Stroescu]]. Congresul ostășesc de la Chișinău (23-27 octombrie 1917)<ref name="ESL05 Istorie"/> proclamă autonomia teritorială și politică a Basarabiei, și ia inițiativa constituirii din reprezentanți ai tuturor națiunilor, confesiunilor, asociațiilor profesionale și culturale, a unui parlament – Sfatul Țării.<ref>[http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_18.shtml Charles Upson Clark - The creation of Bessarabian Republic].</ref> Acesta proclamă la [[2 decembrie]] [[1917]] [[Republica Democrată Moldovenească]] în frunte cu [[Ion Inculeț]], iar la [[24 ianuarie]] [[1918]] votează independența republicii.

Ca urmare a anarhiei și violenței trupelor rusești debandate, la [[22 decembrie]] [[1917]] Sfatul Țării cere guvernului român să trimită armata pentru a restabili ordinea. Trupele aliate au trecut Prutul în ziua de [[10 ianuarie]] [[1918]] reușind eliberarea Chișinăului de jefuitori, iar în câteva zile să elibereze complet Basarabia.<ref>Pr. Cezar Vasiliu: ''Unirea Basarabiei cu Patria Mamă''.</ref> Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă [[bolșevic]]ii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.<ref>{{cite web|url=http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_19.shtml#bc_19|title=Charles Upson Clark - ANARCHY IN BESSARABIA|website=depts.washington.edu|accessdate=2013-01-11|archive-date=2011-02-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20110203024630/http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_19.shtml#bc_19|dead-url=yes}}</ref>

=== Unirea cu Regatul României ===
[[Fișier:Greater Romania.svg|thumb|right|265px|[[Județele interbelice ale Regatului României|Județele și regiunile istorice]] ale [[România Mare|României Mari]] după 1926.]]
{{Articol principal|Unirea Basarabiei cu România|Basarabia în cadrul României Mari}}
Întrunit la Chișinău la [[27 martie]]/9 aprilie [[1918]], Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu [[Regatul României]]. Votul de unire cu România a fost dat cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri.<ref name="ESL05 Istorie"/><ref>{{cite web|url=http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_17.shtml#bc_17|title=Charles Upson Clark - ORGANIZATION OF THE DIET|website=depts.washington.edu}}</ref> [[Tratatul de la Paris (1920)]], semnat de [[Marea Britanie]], [[Franța]], [[Italia]] și [[Japonia]] recunoaște unirea Basarabiei cu România.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Pactul germano–rus ===
{{Articol principal|Pactul Ribbentrop-Molotov|Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de nord}}
În iunie 1940, în virtutea punctului 3 al protocolului adițional secret al [[Pactul Molotov-Ribbentrop|pactului Molotov-Ribbentrop]] (23 august 1939), [[Uniunea Sovietică]] adresează [[România Mare|României]] notele ultimative din 26 și 27 iunie 1940, somând-o să cedeze [[Basarabia]], [[Bucovina de Nord|Nordul Bucovinei]] și [[Ținutul Herța]], chiar dacă ultimile două regiuni nu făcuseră niciodată parte din Imperiul Rus.<ref>Constantiniu, Florin: Op. cit. ''România și pactul Ribbentrop - Molotov''.</ref><ref>Constantiniu, Florin: op. cit. - ''România și geneza Operațiunii „Barbarossa”''</ref> La [[28 iunie]] [[1940]], trupele sovietice invadează și ocupă aceste teritorii.<ref name="ESL05 Istorie" /><ref>[http://unimedia.info/stiri/-20961.html Poziția oficială a Academiei de Științe: 28 iunie 1940 a fost zi de ocupație sovietică], [[Unimedia]], 7 iul 2010</ref> La 2 august, Uniunea Sovietică proclamă pe o parte a teritoriului ocupat [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească]], care cuprindea șase dintre cele nouă foste județe ale Basarabiei, între Prut și Nistru, și un teritoriu în [[Transnistria|stânga Nistrului]]. Printr-o hotărâre a Kremlinului din 4 noiembrie, Ținutul Herța, Nordul Bucovinei, județele Hotin la nord și Cetatea Albă, Chilia și Ismail la sud au fost încorporate în [[RSS Ucraineană|Republica Sovietică Socialistă Ucraineană]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Al Doilea Război Mondial ===
{{AP|Operațiunea München|Operațiunea Iași-Chișinău}}
[[File:Monitorul Oficial al României. Partea 1 1941-06-22, nr. 145, p. 4-5.jpg|thumb|right|Ordinul de zi emis de generalul [[Ion Antonescu]] Armatei României, în 22 iunie 1941, prin care i s-a indicat acesteia să treacă Prutul și să elibereze [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]] de sub ocupația sovietică]]
Pe 22 iunie 1941, unități ale armatelor română și germană au început campania din est împotriva Uniunii Sovietice, prima operațiune numindu-se „[[Operațiunea München]]”, de recuperare a Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța. Armata română a început lupta împotriva forțelor sovietice în dimineața zilei de 22 iunie 1941 pe un front cuprins între munții Bucovinei și Marea Neagră. Ofensiva s-a dat pe jumătatea de nord a frontului, de la sectorul Ungheni-Sculeni în sus pe cursul râului Prut, pentru a îndrepta linia curbată spre vest a garniței URSS în zona de sus. La 5 iulie în orașul Cernăuți au intrat primele trupe române. La 10 iulie orașul Soroca este eliberat de către Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălți pe care o eliberează la 12 iulie. Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unități din Divizia 5 infanterie română. Pe 16 iulie, ca urmare a acțiunilor întreprinse de Corpul 3 român și Corpul 54 german, este eliberat orașul Chișinău. A doua zi, pe 17 iulie, Cartierul general al Comandamentului frontului germano-român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea [[Podișul Moldovei Centrale|masivului Cornești]], ''„cheia strategică a Basarabiei e în mâna noastră''” și că Hotinul, Soroca, Orheiul și Chișinăul au fost eliberate. Pe 21 iulie, Divizia 10 infanterie trece Dunărea și eliberează localitățile [[Ismail]], [[Chilia Nouă]], [[Vâlcov]] și continuă să meargă către [[Cetatea Albă]] cu scopul eliberării totale a Basarabiei.<ref>Magazin istoric, iunie 1991, România în al doilea război mondial, Alesandru Duțu, Mihai Retegan, Marian Stefan, p.35-37.</ref>

La 27 iulie 1941, [[Hitler]] îi trimite lui [[Ion Antonescu|Antonescu]] un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei și îi cere să treacă Nistrul și ''să ia sub supraveghere'' teritoriul dintre Nistru și [[Bugul de Sud|Bug]]. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în nordul Basarabiei (Hotin, Soroca, Bălți) iar la [[24 august]] [[1944]], ele ocupă sudul Basarabiei.

După război, propaganda sovietică a încercat să demonstreze și o anumită mișcare de partizani în Basarabia, în spatele trupelor române. În realitate, mișcarea de partizani sovietică în Basarabia, în cel de al doilea război mondial, n-a existat. Unele acțiuni armate răzlețe care au fost semnalate în spatele frontului român au constituit acțiuni ale trupelor speciale sovietice parașutate într-o formă sau alta.

=== Perioada sovietică ===
{{AP|Republica Sovietică Socialistă Moldovenească}}
Odată cu sfârșitul celui de-[[al doilea Război Mondial]] în 1945, Basarabia revine sub ocupație sovietică, situație în care se va afla până în 1991. Uniunea Sovietică organizează aici [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească]] care se subordonează autorităților de la Moscova. În perioada 1940 - 1941 și 1944 - 1953, sute de mii de locuitori sunt uciși, închiși în lagăre sau [[Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei|deportați în Siberia]], politica de deznaționalizare continuând și după această dată.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În anii 1946 -1947 a avut loc foametea generată de un complex de cauze: distrugerile din timpul războiului; seceta din anii 1945 și 1946; politica statului prin sechestrarea abuzivă a producției agricole aparținând gospodăriilor țărănești, colectările de grâu la stat ﬁind exagerate și necorespunzătoare proporțiilor recoltei.<ref>Pasat, V. ''[http://akademos.asm.md/files/Foametea%20postbelica%20in%20RSS%20Moldoveneasca_Politica%20de%20stat%20in%20conditiile%20catastrofei.pdf Foamete postbelică în RSS Moldovenească. Politica de stat în condiții catastrofei]''.Akademos, '''nr. 2(25)''', iunie 2012, pp. 45-54.</ref>

Conform cercetărilor istoricului american [[Rudolf Joseph Rummel]], de la Universitatea din [[Hawaii]]:

* Între iunie 1940 și iunie 1941, 300.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 57.000 au murit<ref>{{en icon}} R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB6A.GIF Table 6.A. 5,104,000 victims during the pre-World War II period: sources, calculations and estimates], Freedom, Democracy, Peace; Power, Democide, and War, University of Hawaii</ref>;
* Între martie 1944 și mai 1945, 390.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 51.000 au murit<ref>{{en icon}} R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB7A.GIF Table 7.A. 13,053,000 victims during World War II: sources, calculations and estimates], ''op.cit.''</ref>;
* Între mai 1945 și decembrie 1953, 1.654.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 215.000 au murit (majoritatea în [[gulag]] și pe drum)<ref>{{en icon}}R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB8A.GIF Table 8.A. 15,6133,000 victims during the Postwar and Stalin's twilight period: Soviet murder: sources, calculations and estimates], ''op.cit.''</ref>.
[[File:Nicolae Ceausescu si Ivan Bodiul.jpg|thumb|left|[[Nicolae Ceaușescu]] și [[Ivan Bodiul]] (în dreapta) celebrând la Chișinău, pe 2 august 1976, a 36-a aniversare a RSS Moldovenești.]]
În total, după Rudolf Joseph Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, în mare parte români, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS în 1940 în dauna României, din care 703.000 au fost ucise. Aceasta reprezintă o medie de 620 de persoane pe zi sau 18.600 pe lună, ceea ce înseamna aproximativ un tren de zece vagoane sau un convoi de camioane pe zi.

Potrivit cercetărilor istoricului american Charles King<ref>Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, Hoover Institution Press, 2000</ref>, diferența dintre populația teritoriului anexat la recensămintele din 1938 (românesc) și 1959 (sovietic), ținând cont de cei 280.000 de evrei deportați și uciși în perioada iulie 1941- martie 1944 și de intensa colonizare sovietică după august 1944, arată că deficitul demografic a fost compensat prin colonizare, dar, simultan, populația băștinașă a românilor moldoveni s-a menținut la fața locului în proporție de 59% (pentru tot teritoriul anexat, dar fără Transnistria) față de proporția de 74% înainte de război. Procentul de 15% din o medie de trei milioane de persoane reprezintă aproximativ 450.000 de persoane. Mulți locuitori români, ruși albi sau refugiați anticomuniști din Basarabia care nu au reușit să fugă în România când URSS a preluat controlul asupra acestui teritoriu, au fost capturați de către forțele NKVD sovietice; un procent ridicat din aceștia au fost împușcați sau deportați<ref>Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, Hoover Institution Press, 2000, p.96</ref>.

În noile condiții istorice create după 1985 de politica „[[glasnost]]”, în RSSM, în 1986 se formează Mișcarea Democratică din Moldova, devenită ulterior [[Frontul Popular din Moldova]]. Acesta organizează la [[27 august]] [[1989]] o mare adunare națională care impune adoptarea, la {{Dată|1989|8|31|link=y}} a limbii române ca limbă de stat și revenirea la [[alfabetul latin]].<ref>{{Citatstat web|url=http://www.istoria.md/articol/579/Legile_din_31_august_1989_privind_revenirea_limbii_moldovene%C5%9Fti_la_grafia_latin%C4%83|accessdate=|autor=|titlu=Legile din 31 august 1989 privindși revenirea limbii moldovenești la grafia[[alfabetul latină (1989)}}</ref> La {{Dată|1990|6|23}} parlamentul de la Chișinău adoptă declarația suveranității RSS Moldova, iar [[Mircea Snegur]] este ales președinte al republicii. La 23 iunie 1991 este adoptată noua denumire a statului – '''Republica Moldova'''. Iar în partea stângă a Nistrului, la 16 august 1990 este proclamată [[Republica Moldovenească Nistreană]], cu reședința la [[Tiraspol]], care nu recunoaște apartenența sa la Republica Moldova.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== A doua independență ===
{{AP|Republica Moldova după independență}}
{{Vezi și|Războiul din Transnistria|Conflictul din Găgăuzia|Protestele de la Chișinău din 2009|Controversa identitară în Republica Moldova}}
[[Fișier:Gheorghe Ghimpu arboreaza Tricolorul.jpg|thumb|upright|[[Gheorghe Ghimpu]] arborând Tricolorul românesc pe clădirea Parlamentului.]]
La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a [[URSS|Uniunii Sovietice]] în state naționale, Republica Moldova și-a declarat independența. La doar câteva ore după proclamarea independeței, România recunoște oficial independența Republicii Moldova, devenind astfel prima țară care face asta. La 21 decembrie 1991 Republica Moldova semnează actul de constituire a [[CSI|Comunității Statelor Independente]]. În 1992 Republica Moldova devine stat-membru al [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]].

Înainte de proclamarea independenței, în țară a apărut o mișcare a băștinașilor majoritari, care sprijinea reunificarea Republicii Moldova cu România, dar și mișcări secesioniste care pledau pentru despărțirea unor teritorii ([[Transnistria]], [[Găgăuzia]]) de Moldova. Cele din urmă, forțe separatiste, au proclamat unilateral independența teritoriilor respective. Au urmat o serie de ciocniri armate între trupele de ordine ale Republicii Moldova și milițiile rusofone ale Tiraspolului. Prima bătălie cu morți și răniți s-a produs pe podul peste Nistru de lângă Dubăsari, la 2 noiembrie 1990 (3 morți, peste 30 răniți din ambele părți). A urmat altă ciocnire sângeroasă în decembrie 1991 (3 morți, peste 5 răniți din ambele părți). De la [[2 martie]] [[1992]] luptele în zona Nistrului au luat un caracter permanent, această data fiind considerată (cu unele contestări) începutul [[Războiul din Transnistria]]. Republica Moldova a fost nevoită să lupte pentru menținerea suveranității asupra teritoriului din stânga Nistrului, întâmpinând rezistență din partea Rusiei și Ucrainei, care au susținut armat forțele locale separatiste. La [[21 iulie]] 1992, conflictul a fost aplanat printr-o convenție semnată între Republica Moldova și [[Federația Rusă]].

Noul parlament, ales la 27 februarie 1994, ratifică tratatul din 1991 de aderare la CSI, renunță la imnul național „[[Deșteaptă-te, române!]]” și stabilește [[limba moldovenească]] drept limbă de stat.<ref name="ESL05 Istorie"/> Prin noua Constituție din 1994 și Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Transnistria și Găgăuzia devin regiuni autonome în cadrul Republicii Moldova. 

La 25 iunie 1995 Republica Moldova este admisă în [[Consiliul Europei]]. După [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 1998|alegerile parlamentare din 22 martie 1998]] se constituie o alianță de centru-dreapta – [[Alianța pentru Democrație și Reforme]] –, care formează guvernul, iar [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]], obținând 40 din cele 104 mandate, trece în opoziție.<ref name="ESL05 Istorie" />

La 21 iulie 2000, [[Parlamentul Republicii Moldova]] adoptă un amendament la constituție, prin care Republica Moldova devine republică parlamentară, președintele statului urmând să fie ales de către parlament cu o majoritate de 3/5 din voturi. Incapacitatea parlamentului de a alege un nou șef al statului îi permite președintelui Lucinschi să dizolve la 31 decembrie 2000 organul legislativ, și să fixeze alegeri anticipate pentru 25 februarie 2001. Din 17 formațiuni politice înscrise în cursa electorală doar trei acced în parlament, Partidul Comuniștilor obținând 50,7% din sufragii, la redistribuirea mandatelor îi revin 71 din cele 101 de locuri în parlament. „[[Alianța Dumitru Braghiș]]” obține 13,3% din voturi și 19 mandate, iar [[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] – 8,2% și 11 mandate. Liderul comuniștilor, [[Vladimir Voronin]], este ales la 4 aprilie 2001 în calitate de nou șef al statului. Astfel, Republica Moldova este primul stat desprins din fosta Uniune Sovietică, în care Partidul Comunist nereformat revine la putere.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În martie–aprilie 2002, la Chișinău au loc ample manifestații populare împotriva deciziei de a introduce [[limba rusă]] ca a doua limbă oficială a statului.

La [[Summitul de la Istanbul din 1999|reuniunea de vârf]] a [[OSCE]] de la Istanbul din 1999, Rusia se angajează să-și retragă forțele din Transnistria, promisiune reiterată și la reuniunea de la Porto din 2002, fără a respecta însă nici unul din aceste angajamente până în prezent.

În alegerile parlamentare din 6 martie 2005 Partidul Comuniștilor obține 46% din sufragii și 56 din cele 101 mandate ale parlamentului; [[Blocul „Moldova Democrată”]] – 28,5% (34 de mandate), iar [[PPCD (RM)|PPCD]] – 9,1% (11 mandate). La 4 aprilie 2005 Vladimir Voronin este reales de parlament în funcția de președinte.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În urma alegerilor parlamentare de la 5 aprilie 2009, Partidul Comunist a câștigat scrutinul cu 49,48% din voturi, obținând 60 din cele 101 de mandate în parlament; urmat de cǎtre Partidul Liberal cu 13,13%, Partidul Liberal Democrat cu 12,43% și Alianța Moldova Noastră cu 9,77%.

La 7 aprilie 2009, zeci de mii de protestatari, în mare parte tineri, [[Protestele de la Chișinău din 2009|au protestat la Chișinău]], acuzând guvernul comunist de fraude electorale. Protestele pașnice au degenerat în violențe datorită provocatorilor, infiltrați în mulțime. Au fost atacate și ocupate clǎdirile Parlamentului și Președinției.<ref name="REVOLUȚIE LA CHIȘINĂU ">"[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/846452/REVOLUTIE-LA-CHIȘINĂU/ REVOLUȚIE LA CHIȘINĂU]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Actele violente au fost condamnate de cǎtre OSCE.<ref>{{cite web|url=https://www.osce.org/item/37175.html|title=Misiunea OSCE  în Moldova condamnă violențele postelectorale și face apel către toate părțile să dea dovadă de abținere|website=www.osce.org|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120819080616/http://www.osce.org/moldova/50800|accessdate=2020-03-19}}</ref>. Peste 100 de polițiști au fost răniți în confruntări. Iar în noaptea de 7 spre 8 aprilie sute de tineri au fost reținuți de poliție și maltratați în comisariate. Potrivit Ministerului de Interne, circa 270 de persoane au fost torturate atunci.<ref>[http://protv.md/stiri/social/5-ani-cu-intrebari-dar-fara-raspunsuri-pentru-familia-boboc-a---502131.html 5 ani cu intrebari, dar fara raspunsuri, pentru familia Boboc "A luptat pentru libertate, a luptat pentru noi"], protv.md</ref>

Partidele de opoziție au blocat de două ori alegerea candidatului comunist la funcția de președinte ceea ce a dus la dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 29 iulie 2009, la care Partidul Comuniștilor se plasează din nou pe primul loc cu 44,69% (48 de mandate), dar partidele de opoziție ([[Partidul Liberal (Republica Moldova)|PL]], [[Partidul Liberal Democrat din Moldova|PLDM]], [[Alianța „Moldova Noastră”|AMN]] și [[Partidul Democrat din Moldova|PDM]]) fac o coaliție numită [[Alianța pentru Integrare Europeană]], și având majoritatea cu 53 din cele 101 de locuri în parlament formează un guvern. Alianța a încercat să aleagă președintele, unicul candidat la funcția de președinte fiind [[Marian Lupu]], actualul președinte al PDM. PCRM nu a înaintat nici un candidat. Au avut loc două încercări de a alege președintele și ambele boicotate de către PCRM și soldate cu eșec din imposibilitate de acumulare a celor 3/5 din voturi pentru candidatură. A urmat trei perioade de interimat la funcția de șef al statului, [[Mihai Ghimpu]] (2009–2010), [[Vlad Filat]] (2010), [[Marian Lupu]] (2010–2012), ca în martie 2012 componentele Alianței să ajungă la un numitor comun numind în funcția de președinte o persoană apolitică, magistratul [[Nicolae Timofti]].

== Geografie ==
{{articol principal|Geografia Republicii Moldova}}
[[Fișier:MoldRelief.jpg|thumb|250px|Harta fizică a Republicii Moldova]]
Republica Moldova este situată în partea de sud-est a [[Europa|Europei]], în apropiere de centrul geografic al acestui continent, învecinându-se cu [[România]] la vest și [[Ucraina]] la nord, est și sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389&nbsp;km, 450&nbsp;km cu România care se întinde aproape integral pe râul Prut, până la gura de vărsare a acestuia în fluviul Dunărea, și 939&nbsp;km cu Ucraina. Ea se desfășoară predominant pe uscat și doar un sector mic-pe fluviul Nistru. Se răspândește între 45º28'01<nowiki>''</nowiki> și 48º29'31<nowiki>''</nowiki>&nbsp;N latitudine nordica (diferența de latitudine de 336,7&nbsp;km în linie dreaptă) și între 26º40' și 30º6'&nbsp;E longitudine estica (aproximativ 150&nbsp;km). Țara ocupă o suprafață de 33.843&nbsp;km<sup>2</sup>, din care 472&nbsp;km² sunt ape. Zonele arabile ocupă 53% de suprafeței ale Republicii Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, pășunile — 13%, pădurile — 9%. Alte zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% de teritoriul întreg al statului. Deși Republica Moldova nu are drept ieșire la mare, [[Portul Internațional Liber Giurgiulești|portul Giurgiulești de pe Dunăre]] asigură transportul maritim.

=== Relief ===
Relieful actual al Republicii Moldova este fragmentat, reprezentat printr-o succesiune de podișuri și câmpii relativ joase. În ansamblu acesta este înclinat de la nord-vest spre sud-est. Cele mai ridicate regiuni sunt cele din podișurile de nord-vest și centru (300–400 m), în partea de sud altitudinile fiind mai reduse (100–200 m). Altitudinea medie este de 147 m, cea maximă de 429,5 m, în [[Dealul Bălănești]], iar cea minimă – circa 2 m, în cursul inferior al Nistrului.

Nordul țării este ocupat de [[Platoul Moldovei]] care reprezintă o câmpie ușor ondulată având o înclinare spre sud. Altitudinile variază între 240 și 320 m. În partea de vest, în zona [[Prut]]ului, se evidențiază un șir de recife, denumite [[Toltrele Prutului|toltre]]. Spre sud, Platoul Moldovei continuă cu [[Câmpia Moldovei de Nord]] ([[Câmpia Bălțului]]) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale și altitudini absolute de 220–250 m. 
[[File:Vrănești-1.jpg|thumb|left|Peisaj tipic centrului țării]]
În cursul de mijloc al [[Răut]]ului se află [[Podișul Ciuluc-Soloneț]] cu altitudinea maximă de 349 m ([[Dealul Rădoaia|d. Rădoaia]]). Podișul este fragmentat de văi și vâlcele. Între Răut și Nistru este situat [[Podișul Nistrului]] având aspect de lanțuri de dealuri cu versanții de este mia fragmentați, altitudinea maximă – 350 m ([[Dealul Vădeni|d. Vădeni]]). În partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă de canioane săpate de afluenții fluviului.

În centrul țării se află [[Podișul Moldovei Centrale]] caracterizat prin dealuri înalte, înguste și alungite, care alternează cu văi adânci și hârtoape de 150–250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri deluroase cu versanți priporoși și abrupți.

În sudul țării se întinde [[Câmpia Moldovei de Sud]] cu suprafață fragmentată de văi largi și disecate de ravene. Interfluviile ating câți kilometri în lățime, sunt plane și puțin ondulate. Altitudinea maximă Câmpiei Moldovei de Sud este de 247 m. Între râurile Prut și [[Râul Ialpug|Ialpug]] se evidențiază [[Colinele Tigheciului]] – regiune deluroasă ce se întinde în direcția submeridională în partea de sud-vest a republicii. Altitudinea maximă este de 301 m ([[Dealul Lărguța|d. Lărguța]]).

La est de [[Podișul Nistrului]], pe malul stâng al fluviului omonim, pătrund ramificații ale [[Podișul Podoliei|Podișului Podoliei]] cu un relief fragmente de o rețea de văi adânci în formă de canioane. La sud de orașul [[Dubăsari]] este situată [[Câmpia Nistrului Inferior]] cu suprafață plană și slab fragmentată, cu altitudini absolute până la 175 m.

=== Geologie și tectonică ===
{{AP|Platforma Moldovenească}}
[[Fișier:Stâncă calcaroasă, Fetești, RM.JPG|thumb|O stâncă calcaroasă din lanțul stâncos numit [[Toltrele Prutului]], în preajma satul [[Fetești, Edineț]].]]
Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei reprezintă [[Platforma Moldovenească]], sectorul de sud-vest al Platformei Europei de Est. În nord-estul Platformei Moldovenești apare la suprafața fundamentul cristalin denumit Scutul Cristalin Ucrainean. Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești de vârstă [[arhaic]]ă este compus din [[Rocă magmatică|roci magamtice]] și [[Rocă metamorfică|metamorfice]] ([[granit]], [[gnais]] etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de [[roci sedimentare]]. Partea de sud-vest al teritoriului face parte din [[Platforma Scitică]], fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre, Predobrogeană și Precarpatică.

Moldova este supusă pericolului seismic de un grad foarte ridicat, fiind determinată în principal de cutremurele de adâncime intermediară Vrancea.<ref>Ilieș, Ion. ''[http://akademos.asm.md/files/Sistemul%20integrat%20de%20monitorizare%20seismica%20Romania%20Republica%20Moldova.pdf Sistemul integrat de monitorizare seismică România-Republica Moldova]''. Akademos, '''nr. 1(20)''', 2011, pp. 62-69.</ref> În funcție de îndepărtarea de focarul Vrancea, seismicitatea variază între 7 și 9 grade pe scara de 12 grade MSK. Cel mai distrugător cutremur a avut loc la 30 august 1986, care nu a atins o intensitate maximală posibilă, dar provocat mari pierderi materiale.<ref>Drumea, A., Alcaz, V. ''[E posibilă oare astăzi predicția unui cutremur de pământ puternic?'']. Akademos, '''nr.1-2 (9)''', 2008, pp. 88-90.</ref>

Printre fenomenele naturale ale Moldovei, un loc deosebit le revine [[Vulcan noroios|vulcanilor noroioși]].<ref name=vulcani-moldova1>Boboc, Nicole; Castraveț, Tudor. Potențialul turistic și recreativ al reliefului. [http://www.mediu.gov.md/images/documente/publicatii/mediul_ambiant/Mediul_Ambiant_nr.6.36_2007.pdf Mediul ambiant, nr. 6 (36)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170320152403/http://www.mediu.gov.md/images/documente/publicatii/mediul_ambiant/Mediul_Ambiant_nr.6.36_2007.pdf |date=2017-03-20 }},Chișinău, 2007, pp. 10 - 13 ISSN 1810-9551</ref><ref name="ursu-vulc">[[Andrei Ursu|Ursu, A]]. ''Vulcani noroioși în văile bazinului Prutului''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/ANUAR-NR17.pdf Buletinul Științiﬁc al Muzeului Național de Etnograﬁe și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 4 (17)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223092813/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/ANUAR-NR17.pdf|date=2017-02-23}}, Serie nouă, Științe ale naturii, pp. 41-46. ISBN 9975-940-84-6 ISSN 1857-0054</ref> Cel mai dens situați vulcani noroioși au fost observați în lunca [[Râul Delia|râulețului Delia]].<ref name=ursu-vulc /> Aici pe o suprafață de aproximativ 2 ha se aﬂă 6 vulcani de diferite forme, dimensiuni și stadii de activitate. Alt vulcan noroios s-a format în valea [[Râul Camenca, Prut|râului Camenca]] lângă satul [[Mălăiești, Rîșcani]], argilă căruia e utilizată de localnici.<ref name=ursu-vulc /> [[Vulcan noroios|Vulcani noroioși]] au mai fost semnalați în valea [[Răut]]ului în amonte de [[Bălți]], în valea [[Râul Larga, Cantemir|râului Larga]] (comuna [[Constantinești, Cantemir|Constantinești]]), pe terasa inferioară a Prutului ([[Bărboieni, Nisporeni|Bărboieni]]) și în valea [[Râul Nârnova|râului Nârnova]].<ref name=vulcani-moldova1 />

=== Substanțe minerale utile ===
Principalele substanțe minerale extrase din subteran reprezintă materia primă pentru industria materialelor de construcție. În 2011 erau luate la evidență circa 400 de zăcăminte de substanțe minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400 de milioane de tone de [[ghips]], [[nisip]] pentru sticlă, tripol, [[diatomit]]e etc. și 1.500 de milioane de metri cubi de [[calcar]], piatră brută, prundiș, [[argilă]] etc.<ref>Preasca, Ion. ''[http://adevarul.ro/moldova/social/bogatiile-tarii-raman-ascunse-pamant-subsolul-moldovei-contine-importante-zacaminte-naturale-1_50ad868d7c42d5a66396c2a0/index.html Bogățiile țării rămân ascunse în pământ. Subsolul Moldovei conține importante zăcăminte naturale'']. [[Adevărul]], 7 octombrie 2011. Accesat 24 decembrie 2012.</ref>

În sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi: [[petrol]] ([[Văleni, Cahul|Văleni]]), [[gaz natural]] ([[Victorovca, Cantemir|Victorovca]]) și [[cărbune brun]] ([[Etulia, Găgăuzia|Etulia]]). Potrivit estimărilor efectuate conform datelor din perioada sovietică rezerve de petrol sunt de circa 2,1 milioane de tone și de gaze naturale – 960 de milioane m<sup>3</sup>. Totodată, se prognoza existența altor zăcăminte la adâncimi mai mari.<ref>Preasca, Ion. ''[http://adevarul.ro/moldova/economie/ucrainenii-gasit-petrol-republica-moldova-1_50abb8137c42d5a6637f31ca/index.html Ucrainenii au găsit și petrol în Republica Moldova]''. [[Adevărul]], 18 octombrie 2011. Accesat 24 decembrie 2012.</ref>

=== Sol ===
[[File:Ogor cultivat cu ceapă în nordul Republicii Moldova..jpg|thumb|left|upright|[[Cernoziom]] cultivat cu ceapă în nordul țării.]]
[[Sol (strat al Pământului)|Solul]] constituie principala bogăție naturală a Republicii Moldovei. Fondul funciar al Republicii Moldova la 
1 ianuarie 2010 constituie 3,384 mln ha. Terenurile agricole ocupă circa 2 mln ha (59,0 la sută)<ref>''[[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]''. [http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2010.pdf Resursele naturale și mediul în Republica Moldova]: Culegere Statistică. [[Chișinău]], 2010. p. 17. Accesat 23 octombrie 2011.</ref>, inclusiv: terenuri arabile – 1820,5 mii ha (72,7 la sută), plantații pomiviticole – 303,0 mii ha (12,1 la sută), pajiști – 356,1 mii ha (14,2 la sută) <ref>Andrieș, S.; Cerbari, V.; Filipciuc, V. [http://www.akademos.asm.md/files/Starea%20de%20calitate%20a%20invelisului%20de%20sol%20si%20masuri%20de%20remediere.pdf. Starea de calitate a învelișului de sol și măsuri de remediere]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Akademos'', '''nr. 3(18)''', septembrie 2010, p. 80-87. Accesat 23 octombrie 2011.</ref>.

Învelișul de sol include trei tipuri zonale: [[Sol brun|solurile brune]], care predomină pe [[Podișul Moldovei Centrale]] (în zona Codrilor), [[Sol cenușiu|solurile cenușii]] răspândite în regiunile deluroase, și [[cernoziom]]urile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini mai joase.<ref name="ursu-sol">[[Andrei Ursu|Ursu, A]]. ''Solurile Moldovei: probleme actuale de folosire și protejare''. Buletin Științific - revistă de etnografie, Științele naturii și muzeologie a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 2 (15), Serie nouă, Științele naturii. Chișinău, 2005: 14-16. ISBN 9975-940-84-6; ISSN 1857-0054</ref> Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe).

Cele mai fertile sunt [[cernoziom]]urile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de [[humus]], având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip.

=== Climă ===
{{AP|Clima Republicii Moldova}}
[[Fișier:SolarGIS-Solar-map-Moldavia-en.png|thumb|right|230px|Distribuirea [[Radiație solară|radiației solare]] în țară]]
Republica Moldova este plasată în zona cu [[climă temperată|clima temperat-continentală]], influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuﬁcientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. De exemplu, doar în perioada 1990-2007, în țară au fost înregistrate nouă secete.<ref>Schimbările climatice în Republica Moldova: Impactul socio-economic și opțiunile de politici pentru adaptare. Raportul Național de Dezvoltare Umană în Moldova, 2009-2010</ref> Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate, [[iarnă|iarna]] fiind blândă, iar [[vară|vara]] caldă. Mișcarea generală a [[vânt|maselor de aer]] ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea [[Oceanul Atlantic|Atlanticului]] de Nord-Vest și Sud-Vest. [[Temperatură|Temperatura]] medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0&nbsp;°C ([[Briceni]]) și 10,0&nbsp;°C ([[Cahul]]) semnalându-se o încălzire a climei,<ref>Cazac, V.; Daradur, M.; Nedealcov, M. ''[Clima actuală în Republica Moldova și tendințele ei de schimbare (temperatura aerului)]''. Mediul ambiant, '''Nr. 4 (22)''', 2005, pp. 39-41.</ref> iar a solului între 10&nbsp;°C și 12&nbsp;°C. În Republica Moldova sunt aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an, precipitațiile variază între 370–560&nbsp;mm/an și aproape 10% din ele cad sub formă de [[zăpadă]], care se topește de câteva ori pe iarnă.

Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5&nbsp;°C — -3&nbsp;°C, în unele zile ea poate să coboare la -15&nbsp;°C — -20&nbsp;°C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer [[Arctica|arctic]] chiar până la -35&nbsp;°C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai temperatura se stabilește în jurul gradației 15&nbsp;°C și scade pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5&nbsp;°C — 22&nbsp;°C, deseori depasind aceasta medie iar in unele zile temperaturile pot atinge 32&nbsp;°C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale. Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3&nbsp;°C — 5&nbsp;°C și pot începe primele ninsori și înghețuri.

=== Hidrografie ===
{{AP|Hidrografia Republicii Moldova}}
[[Fișier:Moldova, along the Dniestr River (14910917115).jpg|thumb|left|Peisaj. [[Nistrul]].]]
Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pârâuri cu lungimea totală de circa 16.000&nbsp;km, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100&nbsp;km, 247 - de peste 10&nbsp;km; pe un sector de 700 m curge și [[Dunărea]]. Cele mai lungi râuri sunt [[Nistru]], [[Prut]], [[Răut]], [[Bâc]], [[Botna]], [[Ichel]], [[Cogâlnic]] și [[Ialpug]]. Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,48&nbsp;km/km<sup>2</sup>. Cel mai mare debit al râurilor se înregistrează primăvara, când se topesc zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru și Prut constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din țară.<ref name=chirica>Chirică, L. et al. ''Apele de suprafață: probleme și soluții''. [http://ies.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/11/ma2.pdf Mediul ambiant, '''nr. 2(56)'''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031351/http://ies.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/11/ma2.pdf |date=2014-02-22 }}, 2011, pp. 7-10.</ref>

Lacurile naturale nu sunt numeroase, majoritatea amplasate în luncile râurilor Prut ([[Lacul Beleu|Beleu]], [[Lacul Rotunda|Rotunda]], [[Lacul Foltane|Foltane]]) și Nistru (Nistrul Vechi, [[Lacul Cuciurgan|Cuciurgan]]). În proprietate publică sunt circa 4350 acumulări de apă cu o suprafață totală de peste 300&nbsp;km<sup>2</sup> și o capacitate totală de păstrare a apei de circa 1,5 km3, din acestea 126 cu un volum mai mare de 1 mil. m<sup>3</sup><ref name=chirica />. Apa din aceste lacuri este destinate pentru irigație, pescuit, odihnă, necesități industriale, protecția contra nundațiilor. În Moldova există două rezervoare mari: [[Lacul Costești - Stânca]] pe râul Prut (cel mai mare; 678 mil. m<sup>3</sup>), gestionat în comun cu România, și [[Lacul Dubăsari]] (235 mil. m<sup>3</sup>) pe râul Nistru.<ref>''[http://www.undp.md/publications/2009NHDR/NHDR_rom_Capitol4.pdf Schimbările Climatice și resursele de apă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121203122022/http://www.undp.md/publications/2009NHDR/NHDR_rom_Capitol4.pdf |date=2012-12-03 }}''. Raportul Național de Dezvoltare Umană în Moldova, 2009-2010. - 64 p.</ref>

=== Floră ===
{{AP|Flora Republicii Moldova}}
Atât [[Așezare geografică|așezarea geografică]] cât și clima sau relieful au influențat semnificativ componența [[vegetație]]i. În ecosistemele Republicii Moldova au fost determinate circa 5513 specii de plante, în ultimii 50 de ani, au dispărut 31 de specii. [[Factorul antropic|Factorul uman]] a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a [[Cartea Roșie a Republicii Moldova|Cărții Roșii a Republicii Moldova]] sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice – ''Genista tetragona'', ''Centaurea thirei'', ''Centaurea anngelescui'', ''Euonymus nana''.<ref name="cartea_rosie">Cartea Roșie a Republicii Moldova. - ed. a 2-a. Ch.: Știința, 2002. - 288 p. ISBN 9975-67-311-2</ref> Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind zona [[Stepă|stepei]] și cea a [[Silvostepă|silvostepei]].
[[Fișier:Codrii dolna.jpg|thumb|right|Un [[Codru (masiv forestier din Republica Moldova)|desiș forestier]] din [[raionul Strășeni]]]]
Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul [[Podișului Codrilor]] și la sudul și estul [[Colinele Tigheciului|Colinelor Tigheciului]] - [[stepa Bugeacului]], întâlnindu-se de asemenea și la Nord, în [[stepa Bălțului]], aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile [[graminee]], [[ciperacee]], [[fabacee]], iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul (''[[Festuca]]''), colilia sau negara (''[[Stipa]]''), ovăzul sălbatic (''[[Avena]]''), firuța (''[[Poa]]''), iar dintre dicotiledonate: păpădia (''[[Taraxacum]]''), salvia (''[[Salvia]]''), jaleșul (''[[Stachys]]''), pelinul (''[[Artemisia]]'').

Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării – în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru – 13,5% și în zona de sud – 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin [[stejar pufos]], [[stejar pedunculat]], [[fag]], [[carpen]], [[mesteacăn]], gorun, tei, ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar fi [[Salcie|sălciile]] și [[plop]]ii.

Flora acvatică și palustră însumează circa 60 de specii de plante superioare, din 23 familii și 27 genuri. Cel mai numeros gen este ''[[Potamogeton]]'' – 15 specii, răspândite sunt stufărișurile (''[[Phragmites australis]]'') și păpurișurile (''[[Typha latifolia]]'', ''[[Typha angustifolia]]'').

[[Pinofite]]le sunt reprezentată de o singură specie în flora spontană – [[Cârcel]] (''[[Ephedra distachya]]''). În parcuri, fâșii forestiere au fost plantați [[pin]]i, [[Molid|molizi]], [[Tuia|tui]], [[jneapăn]]i, anterior nespecifice pentru Moldova.

O distribuție redusă prezintă [[Ferigă|ferigile]] și [[Equisetales|ecvizetofitele]]. În urma cercetărilor din 1965-1996 s-au determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri (''[[Dryopteris filix-mas]]'', ''[[Salvinia natans]]'', ''[[Asplenium trichomanes]]'').<ref>Chirtoca, Vasile; Pînzaru, Pavel. [http://old.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/05/2_11-14.pdf Ferigele interfluviului Nistru-Prut] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031351/http://old.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/05/2_11-14.pdf |date=2014-02-22 }}. ''[[Mediul ambiant]]'', nr. 2 (20), 2005: pp. 11-14</ref> Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii (''[[Equisetum telmateia]]'', ''[[Equisetum pratense]]'' etc.).

[[Lichen]]oflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți – licheni crustoși (''Verrucaria fuscella'', ''Pyrenula nitida'', total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei (''Peltigera canina'', ''[[Xanthoria parietina]]'', 80 sp.) și fruticuloși (''[[Ramalina fraxinea]]'', ''[[Cladonia fimbriata]]'', 18 sp.).<ref>Begu, A. [http://reviste.ubbcluj.ro/contributii_botanice/materiale/2009/Contrib_Bot_vol_44_pp_093-106.pdf Contributions to study of lichens in the Republic of Moldova and their application in air quality monitoring] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130729044006/http://reviste.ubbcluj.ro/contributii_botanice/materiale/2009/Contrib_Bot_vol_44_pp_093-106.pdf |date=2013-07-29 }}. // Contribuții Botanice, Vol. XLIV, 2009: pp. 93-106.</ref> De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de [[mușchi (plantă)|mușchi]] (''[[Pleurozium schreberi]]'', ''Plagiochila asplenioides'', ''[[Marchantia polymorpha]]'', ''[[Funaria hygrometrica]]'').

În ecosistemele acvatice și cele terestre au fost depistate 3500 de specii de alge, în special [[Algă verde|alge verzi]], [[diatomee]], [[Algă albastră-verde|alge albastre verzi]], [[Euglenozoa|euglenofite]], alge heteroconte etc.

=== Faună ===
{{AP|Fauna Republicii Moldova}}
Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și siguranță. Fauna Moldovei cuprinde circa 17 mii specii de [[animale]] dintre care 16,5 mii sunt [[nevertebrate]] și 460 [[vertebrate]]. Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a [[Cartea Roșie a Republicii Moldova|Cărții Roșii]] sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare <ref>Xeneofontov, Ion. ''Ornitofauna Moldovei: dimensiuni istorice și culturale''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Print.indd.pdf Buletinul Științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 13 (26), Serie nouă, Fascicula Etnografie și Muzeologie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223093026/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Print.indd.pdf |date=2017-02-23 }}, Chișinău, 2010: pp. 210-222, ISSN 1857-0054</ref>, 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște.<ref name=cartea_rosie /> În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: ''[[Căprioară|căprioara]], [[mistreț]]ul, [[vulpe]]a, [[bursuc]]ul, [[veveriță]], [[Martes|jderul]]'' sau [[pisica sălbatică]] și specii de păsări ca ''[[Coțofană|coțofana]], [[Pupăză|pupăza]], [[privighetoare]]a, [[Mierlă|mierla]].'' În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: ''[[Șoarece|șoarecele de câmp]], [[hârciog]]ul, [[iepure]]le, [[popândău]]l'', de păsări: ''[[Ciocârlie|ciocârlia]], [[Prepeliță|prepelița]], [[potârniche]]a, și mai rar, [[Dropie|dropia]]'' și alte animale precum ''[[bursuc]]ul ''și'' [[vulpe]]a''.
[[Fișier:Saturnia pyri in Bălți (Moldova) 01.jpg|thumb|right|''[[Saturnia pyri]]'' – cel mai mare lepidopter din Moldova]]
Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de ''[[Gâscă|gâște]], [[Rață|rațe sălbatice]] ''și'' [[Lebădă|lebede]]''. În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de pești: ''[[crap]]ul, [[Știucă|știuca]], [[Șalău|șalăul]], [[somon]]ul'' ș.a.

Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc [[insecte]]le peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt [[Coleoptere]]le, peste 2 mii de specii: rădașca (''[[Lucanus cervus]]'', 75&nbsp;mm), gândacul rinocer (''[[Oryctes nasicornis]]'', 41&nbsp;mm), croitorul mare al stejarului (''[[Cerambyx cerdo]]'', 56&nbsp;mm) etc., și [[lepidoptere]]le, cu peste 800 de specii: [[Saturnia pyri|fluturele ochi de păun mare]] (anvergura aripilor – 150&nbsp;mm), [[Acherontia atropos|fluturele cap de mort]] (anvergura – 120&nbsp;mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc [[efemeroptere]], [[Libelulă|libelule]], [[ortoptere]], blatoide, [[dermoptere]], isoptere, [[himenoptere]], [[neuroptere]], [[diptere]] ș.a.

Arahnofauna este slab reflectată în publicațiile științifice, cei mai studiați fiind [[păianjen]]i, cu peste 300 de specii, și [[Acarina|acarienii]] din sistemele agricole.<ref>Eliseev, Serghei. Spiders (Arachnida, Aranei) from the Republic of Moldova. Solurile Moldovei: probleme actuale de folosire și protejare. Buletin Științific - revistă de etnografie, Științele naturii și muzeologie a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 2 (15), Serie nouă, Științele naturii. Chișinău, 2005: 54-56. ISBN 9975-940-84-6; ISSN 1857-0054</ref><ref>Mikhailov K.G. 1997. [https://sites.google.com/a/os.books-now.com/en333/9785211037847-93rencaGEciemes73 Catalogue of the spiders of the territories of the former Soviet Union (Arachnida, Aranei)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220215195318/https://sites.google.com/a/os.books-now.com/en333/9785211037847-93rencaGEciemes73 |date=2022-02-15 }}. // '''Sbornik trudov Zool. Muzeya MGU'''. Moscow: Zool. Museum, Moscow State Univ. Vol.37. 416 pp.</ref>

Din [[crustacee]] se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind [[filopode]]le, [[copepode]]le, [[podocopide]]le și [[amfipode]]le. Moluștele sunt reprezentate de [[gasteropode]] – 60 de specii acvatice și 70 terestre (''[[Helix pomatia]]'', ''[[Carychium minimum]]'') și [[bivalve]] – 30 de specii (''[[Anodonta cygnea]]'', ''Adacna vitrea).

[[Anelide]]le din Moldova aparțin la trei clase: [[polichete]] (2 specii, incl. ''[[Hypania invalida]]''), [[oligochete]] – întâlnite în mediul acvatic și terestru (''Achaeta bohemica'', ''[[Lumbricus terrestris]]'') și [[hirudinee]] (''[[Hirudo medicinalis]]'', ''Helobdella stagnalis''). O atenție deosebită este acordată [[nematode]]lor, ma ales celor fito și zooparazite.

Mai puțin numeroase sunt [[rotifere]]le, [[Vierme lat|plathelminții]], briozoare, [[tardigrade]]le, [[gastrotrihe]]le, [[celenterate]]le și [[Porifera|spongierii]].

Diversitatea [[protozoare]]le este reprezentată de [[sarcodine]] (aprox. 500 de specii), [[mastigofore]] (cca. 200 de specii), [[sporozoare]], [[ciliofore]] (cca. 650 de specii).<ref>Toderaș, I.; Vladimirov, M., Niculisean, Z. Lumea animală a Moldovei, Vol 1: Nevertebrate. - Ch.: Î.E.P. Știința, 2007. -198 p. ISBN 978-9975-67-597-0</ref>

== Politică ==
{{Politica Republicii Moldova}}
{{AP|Politica Republicii Moldova}}
=== Politică internă ===
{{AP|Președintele Republicii Moldova|Parlamentul Republicii Moldova|Guvernul Republicii Moldova}}
{{Imagini șef de stat și de guvern|align=left|caption_template1=președintele __link__|caption_template2=prim-ministrul __link__}}
[[Parlamentul Republicii Moldova]] este unul unicameral și are 101 de locuri (majoritatea simplă, conform Curții Constituționale, fiind de 52 voturi), iar membrii săi sunt aleși prin vot popular la fiecare 4 ani. Conform articolului 78, alin. 1, din Constituția Republicii Moldova, președintele (șeful statului) este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățeni, o dată la 4 ani. Președintele propune [[prim-ministru]]l (șeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

După [[Alegeri legislative în Republica Moldova, 2005|alegerile din 6 martie 2005]], majoritatea parlamentară o deținea [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziția este reprezentată de patru formațiuni politice – [[Alianța „Moldova Noastră”]] – 13 locuri, [[Partidul Democrat din Moldova]] – 9 locuri, [[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] – 7 locuri, [[Partidul Social-Liberal]] – 3 locuri, precum și de 14 deputați neafiliați (inclusiv 4 deputați membri ai [[Partidul Democrației Sociale|Partidului Democrației Sociale]] și 2 deputați membri ai [[Partidul Național Liberal (Republica Moldova)|Partidului Național Liberal]], formațiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005).

Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul „Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziție, a obținut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formațiune s-a dezintegrat însă în decurs de câteva săptămâni de la alegeri, după ce PDM și PSL s-au despărțit de Bloc, lăsând doar Alianța „Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD și PDM au menținut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziției de centru și centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democrației Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) și Partidul Național Liberal (PNL)3. Opoziția de stânga este reprezentată în principal de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova „Patria-Rodina” (PSRM) și de Mișcarea Social-Politică „Ravnopravie”.
[[File:Moldavie Parlement 2021.svg|thumb|right|
'''[[Guvernul Natalia Gavrilița|Guvern]]''' (63)
{{Legendă|#e6c300|[[Partidul Acțiune și Solidaritate|PAS]] (63)}}
'''Opoziție''' (38)
{{Legendă|#CE0000|[[Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor|BeCS]] (32)}}
{{Legendă|#700100|[[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova|PSRM]] (22)}}
{{Legendă|#C10000|[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] (10)}}
{{Legendă|#5CBB72|[[Partidul „ȘOR”|PPȘ]] (6) }}]]
[[Alegeri legislative în Republica Moldova, aprilie 2009|Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009]] sunt câștigate din nou de [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] – 60 locuri, acesta fiind acuzat de opoziție că a fraudat masiv alegerile, urmat de [[Partidul Liberal (Republica Moldova)|Partidul Liberal]] – 15 locuri, [[Partidul Liberal Democrat din Moldova|Partidul Liberal Democrat]] – 15 locuri și [[Alianța Moldova Noastră]] – 11 locuri. Aceste alegeri nu au fost validate niciodată, fiind organizate alte alegeri repetate mai târziu.

La acest scrutin, 5 aprilie 2009, s-au desfășurat alegeri la nivel local pentru a patra oară de când Moldova a obținut independența în 1991, și al treilea scrutin național de la venirea la putere a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obținut 46% din voturi și 56 dintre cele 101 locuri în parlament. În urma alegerilor, PCRM a ajuns la o înțelegere cu mai multe partide de opoziție, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), care i-au acordat susținerea necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca președinte al republicii la data de 4 aprilie 2005.

În [[Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2012|martie 2012]], [[Nicolae Timofti]], candidatul Alianței pentru Integrare Europeană a fost ales [[Președinții Republicii Moldova|președinte al Republicii Moldova]] în Parlamentul de la Chișinau.<ref>{{ro icon}} Wall-Street.ro [http://www.wall-street.ro/articol/International/118209/republica-moldova-si-a-ales-presedintele.html "Republica Moldova si-a ales presedintele"]</ref> La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la modificarea și completarea Legii 100 privind actele de stare civilă; ca urmare a acestei legi, cetățenii Republicii Moldova pot să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică [[români]].<ref>[http://www.jurnal.md/ro/news/cere-ti-dreptul-fii-roman-220717/ Cere-ți dreptul, fii român!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120603225339/http://jurnal.md/ro/news/cere-ti-dreptul-fii-roman-220717/ |date=2012-06-03 }}, ''jurnal.md'', 26 mai 2012</ref>

[[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014|Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014]] au fost cea de-a VIII-a competiție electorală de acest fel după proclamarea independenței Republicii Moldova, la scrutin participînd 26 de concurenți electorali (la finele campaniei au rămas 24 de concurenți). Rata de participare la scrutin a constituit 57,28%, iar mandatele de deputat au fost distribuite în felul următor: PSRM — 25 de mandate, PLDM — 23, PCRM — 21, PDM — 19 și PL — 13.<ref>{{cite web|url=http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/|title=Alegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014 / alegeri.md|website=www.e-democracy.md}}</ref>

Pe 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile prezidențiale, după ce prin decizia [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova|Curții Constituționale]] din {{Dată|2016|3|4}} s-a revenit la alegerea Președintelui prin vot direct de către cetățeni. Primul tur de scrutin din {{Dată|2016|10|30}} cu o rată de participare de 50,95% a fost validat, fiind depășit baremul de validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Deoarece niciunul dintre cei 9 candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016. Lupta s-a dat dintre primii doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie — Igor Dodon și Maia Sandu. Prezența la vot a fost de 53,45%, iar Igor Dodon a fost ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova.<ref>{{cite web|url=http://www.e-democracy.md/elections/presidential/2016/|title=Alegerile Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 / alegeri.md|website=www.e-democracy.md}}</ref>

La [[Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2020|alegerile prezidențiale din 2020]], în turul al doilea de scrutin, Maia Sandu a câștigat cu 57,75% din voturi, în timp ce Igor Dodon a strâns 42,2%.<ref name="Digi 24_2021-07-13">{{Citation | url=https://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova/alegeri-prezidentiale-moldova-rezultatele-oficiale-partiale-maia-sandu-se-claseaza-inaintea-lui-igor-dodon-1402390| title=Alegeri prezidențiale Moldova. Rezultatele oficiale confirmă: Maia Sandu va fi noul președinte. Scorul este zdrobitor| newspaper=Digi 24| date= | accessdate=2021-07-13}}</ref> În [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021|alegerile parlamentare anticipate]], convocate în anul următor, {{Partid|Moldova|PAS|format=fns}}, care a susținut-o pe Maia Sandu la prezidențiale, a obținut și majoritatea locurilor în Parlament.<ref name="Mediafax_17:42">{{Citation | url=https://www.mediafax.ro/politic/alegerile-parlamentare-din-republica-moldova-rezultate-oficiale-victorie-pentru-partidul-condus-de-maia-sandu-20184745| title=Alegeri parlamentare Republica Moldova. Rezultate oficiale: victorie pentru partidul condus de Maia Sandu| newspaper=Mediafax| date= 2021-07-12| accessdate=2021-07-13 |author = Ștefan Ionescu}}</ref>

=== Politică externă ===
{{Articol principal|Relațiile externe ale Republicii Moldova}}
{{Vezi și|Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană|Relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii}}
[[Fișier:Diplomatic missions of Moldova.png|thumb|350px|Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate]]
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este organul central de specialitate al administrației publice, abilitat să promoveze și să realizeze politica externă a statului. Aparatul central al Ministerului, oficiile consulare, misiunile diplomatice, reprezentanțele și misiunile de pe lîngă organizațiile internaționale, precum și personalul, care activează în cadrul acestora, constituie, în ansamblu, Serviciul diplomatic al Republicii Moldova.

În domeniul integrării europene, dialogul bilateral cu Uniunea s-a intensificat după 2007 în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, după ce, la 22 februarie 2005, la [[Bruxelles]], se semnase un Plan de Acțiuni RM-UE; Republica Moldova a deschis în mai 2005 o misiune diplomatică pe lângă Comunitățile Europene (mai 2005), iar Comisia Europeană a deschis la rândul său Oficiul Delegației Comisiei Europene în Republica Moldova în octombrie 2005. Uniunea Europeană desemnează un Reprezentant Special pentru Republica Moldova și participă în formatul de negocieri extins privind [[Conflictul din Transnistria|conflictul transnistrean]], cu alături de [[SUA]], [[Rusia]] și autoritățile transnistrene (5+2).

În noiembrie 2013, la Vilnius, Republica Moldova a parafat cu Uniunea Europeană un Tratat de Asociere și un Tratat de Liber Schimb, ca urmare produsele moldovenești au căpătat acces liber pe piața comunitară,<ref>{{Citat web|url=http://www.dw.de/acordul-de-asociere-moldova-ue-a-fost-parafat/a-17261809|publisher=Deutsche Welle|accessdate=2014-04-29|titlu=Acordul de Asociere Moldova - UE a fost parafat|date=29 noiembrie 2013}}</ref> iar din 28 aprilie 2014 cetățenii țării pot circula fără vize în [[Spațiul Schengen|țările Schengen]] și în țările care folosesc regimul Schengen.<ref>{{Citat web|url=http://www.dw.de/nimic-nu-mai-poate-%C3%AEmpiedica-liberalizarea-regimului-de-vize-pentru-moldova/a-17541794|title=Nimic nu mai poate împiedica liberalizarea regimului de vize pentru Moldova|date=3 aprilie 2014|publisher=Deutsche Welle|accessdate=2014-04-29|first=Ovidiu|last=Suciu}}</ref> În contextul [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei ruse a Ucrainei]], în vara lui 2022, Republica Moldova a cerut și a obținut statutul de stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană.<ref name="G4Media.ro_2022-06-23">{{Citation|author=Redacția|title=Moment istoric: Consiliul European acordă statutul de candidate la aderarea la UE pentru Ucraina și Republica Moldova / Charles Michel: „Viitorul nostru este împreună”|date=2022-06-23|url=https://www.g4media.ro/moment-istoric-consiliul-european-acorda-statutul-de-candidate-la-aderarea-la-ue-pentru-ucraina-si-republica-moldova.html|newspaper=G4Media.ro|accessdate=2022-06-23}}</ref>

O evoluție pozitivă au avut relațiile Republicii Moldova cu [[NATO|Alianța Nord-Atlantică]]. Nivelul calitativ nou al acestor relații a fost definit în Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), implementarea căruia va contribui la intensificarea dialogului politic și aprofundarea cooperării RM cu statele aliate și cele partenere, va asigura modernizarea și reformarea sectorului național de securitate și apărare.

===Forțele armate===
{{AP|Forțele armate ale Republicii Moldova}}
[[File:Moldova at Combined Resolve III (15447589208).jpg|thumb|left|Soldați din cadrul [[Forțele Terestre ale Republicii Moldova|Forțele Terestre]] în cadrul unor exerciții de pacificare]]
Conform articolului 11, punctul 1, din [[Constituția Republicii Moldova]], Republica Moldova este un stat neutru, acest statut având un caracter permanent. [[Forțele armate ale Republicii Moldova]] sunt constituite din [[Armata Națională (Republica Moldova)|Armata Națională]] și [[Trupele de carabinieri]]. Armata Națională, la rândul său, constă din [[Forțele Terestre ale Republicii Moldova|Forțele Terestre]] și [[Forțele Aeriene ale Republicii Moldova]]. În țară este valabil serviciul militar obligatoriu, conform căruia toți tinerii ce au atins vârsta de 18 ani sunt înrolați în cadrul armatei, excepție fiind doar pentru studenți sau cazuri speciale de boală, situație familiară grea, convingeri personale sau religioase. În prezent durata satisfacerii serviciului militar în termen este de 12 luni. Alternativ, populația, în special studenții pot face pregătirea militară la catedre militare.

În iunie 1995, parlamentul a adoptat Doctrina militară a Republicii Moldova, care este determinată de politica ei externă și internă, de neutralitatea permanentă a țării proclamată constituțional și care poartă un caracter exclusiv defensiv. Scopul principal al politicii militare a Republicii Moldova este asigurarea securității militare a poporului și statului, prevenirea războaielor și conflictelor armate prin mijloacele de drept internațional.<ref>[http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306988 HOTĂRÎRE Nr. 482 din 06.06.1995 privind Doctrina militară a Republicii Moldova] ([[domeniul public]])</ref>

La 16 martie 1994 Republica Moldova și [[NATO]] au semnat [[Parteneriatul pentru Pace]]. În prezent armata Republicii Moldova are un program de colaborare cu forțele NATO, adesea efectuând exerciții militare și traininguri comune. Pe plan internațional armata RM nu s-a remarcat în acțiuni militare, însă a participat la operațiunile post-conflict din [[Irak]] în anii 2003-2008, delegând în Irak șase contingente de militari, în mare parte geniști. În total, geniștii moldoveni au lichidat în Irak circa 400 mii mine, obuze și alte muniții.<ref name=jurnal_army /> În 2013, ministrul apărării al Republicii Moldova, [[Vitalie Marinuța]], a convenit cu reprezenanții NATO să delege din partea Moldovei un grup de militari cu scop de menținere a păcii în [[Kosovo]],<ref>{{cite web|url=https://moldova.europalibera.org/a/25048184.html|title=Se va alătura Moldova forțelor NATO din Kosovo, KFOR?|website=Radio Europa Liberă}}</ref> iar la 8 martie 2014 un contingent de 41 militari moldoveni au plecat în Kosovo.<ref name=jurnal_army>[http://www.jurnal.md/ro/news/41-cei-mai-buni-militari-moldoveni-au-plecat-in-kosovo-1165418/ 41 cei mai buni militari moldoveni au plecat în Kosovo] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141012010114/http://jurnal.md/ro/news/41-cei-mai-buni-militari-moldoveni-au-plecat-in-kosovo-1165418/ |date=2014-10-12 }}, jurnal.md</ref>

== Organizare administrativ-teritorială ==
{{articol principal|Împărțirea administrativă a Republicii Moldova}}
{{Organizarea administrativă a Republicii Moldova|200px|float=right}}
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de [[Parlamentul Republicii Moldova]], și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.<ref name="UAT">[http://lex.justice.md/md/312874/ Legea Nr. 764, din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova]</ref>

[[Sat]]ul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții.<ref name="UAT" />

[[Oraș]]ul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.<ref name="UAT" />

[[Municipiu]]l este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.<ref name="UAT" /><br>[[Raion]]ul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale.<ref name="UAT" />

Prin Legea 191-XIV/1998<ref>{{Citat web|url=https://ro.wikisource.org/wiki/Legea_nr._191_din_12_noiembrie_1998_privind_organizarea_administrativ-teritorial%C4%83_a_Republicii_Moldova|titlu=Legea nr. 191 din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova}}</ref>, Republica Moldova a fost împărțită din anul 1998 până în februarie 2003 în [[Județele Republicii Moldova|județe]]. Din 2003, s-a revenit la sistemul [[Uniunea Sovietică|sovietic]] de împărțire administrativă în [[Raioanele Republicii Moldova|raioane]].

În urma adoptării legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost înființate regiunile de dezvoltare, care au scopul de a stimula atragerea de fonduri și investiții și de a asigura o dezvoltare durabilă.<ref>{{cite web|url=https://www.basarabeni.ro/stiri.php?action=read&pagina=18|title=Moldova, 6 regiuni de dezvoltare - Ziar / Publicatie online Basarabeni.RO|website=www.basarabeni.ro}}</ref><ref>{{citat web|title=LEGE Nr. 438 din 28-12-2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova|url=https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=26105&lang=ro|accessdate=2020-03-19}}</ref>

Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 13 municipii și 2 regiuni cu statut special:
{{col-start}}
{{col-2}}
Municipiile Republicii Moldova:
* [[Fișier:Flag of Chișinău.svg|20px|border]] [[Chișinău]]
* [[Fișier:Balti_flag_2006.png|20px|border]] [[Bălți]]
* [[Fișier:Bendery-Flag.jpg|20px|border]] [[Tighina]]
* [[Fișier:Flagge_der_Tiraspol.png|20px|border]] [[Tiraspol]]
* [[Fișier:Komrat_flag.png|20px|border]] [[Comrat]]
* [[Fișier:Flag_of_District_Cahul.svg|20px|border]] [[Cahul]]
* [[Fișier:Bandera_Ungheni.svg|20px|border]] [[Ungheni]]
* [[Fișier:Flag_of_District_Soroca.svg|20px|border]] [[Soroca]]
* [[Fișier:Flag_of_Orhei.svg|20px|border]] [[Orhei]]
* [[Fișier:Flag_of_Ceadîr-Lunga.png|20px|border]] [[Ceadîr-Lunga]]
* [[Fișier:Flag_of_Edineț.svg|20px|border]] [[Edineț]]
* [[Fișier:Flag_of_Hîncești.gif|20px|border]] [[Hîncești]]
* [[Fișier:Straseni_rajon_flag.gif|20px|border]] [[Strășeni]]

Regiunile cu statut special:
* [[Fișier:Flag of Gagauzia.svg|20px|border]] [[Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia]]
* [[Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului]], cunoscute mai generic ca [[Transnistria]] <small>([[Statutul politic al Transnistriei|disputat]])</small>

{{col-2}}
Raioanele Republicii Moldova:
{| summary="" width="500" 	
|----- 	
| valign="top" align="left" width="33%" | 	
* [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]]	 
* [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]]	 
* [[Raionul Briceni|Briceni]]		
* [[Raionul Cahul|Cahul]]	 
* [[Raionul Cantemir|Cantemir]]	 
* [[Raionul Călărași|Călărași]]	 
* [[Raionul Căușeni|Căușeni]]	 
* [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]]	 
* [[Raionul Criuleni|Criuleni]]	 
* [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]]		
* [[Raionul Drochia|Drochia]]		
| valign="top" align="left" width="33%" |	 
* [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]]	 
* [[Raionul Edineț|Edineț]]		
* [[Raionul Fălești|Fălești]]		
* [[Raionul Florești|Florești]]		
* [[Raionul Glodeni|Glodeni]]
* [[Raionul Hîncești|Hîncești]]		
* [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]]		
* [[Raionul Leova|Leova]]	 
* [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]]		
* [[Raionul Ocnița|Ocnița]]	 
* [[Raionul Orhei|Orhei]]		
| valign="top" align="left" width="33%" |	 
* [[Raionul Rezina|Rezina]]		
* [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]]	 
* [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]]	 
* [[Raionul Soroca|Soroca]]
* [[Raionul Strășeni|Strășeni]]
* [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]]
* [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]]	 
* [[Raionul Taraclia|Taraclia]]	 
* [[Raionul Telenești|Telenești]]		
* [[Raionul Ungheni|Ungheni]]	
|}
{{col-end}}

[[Transnistria]] este ''[[de jure]]'' o parte a Republicii Moldova, ''[[de facto]]'' însă, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Așa-numita [[Republica Moldovenească Nistreană]] și-a autoproclamat independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută de niciun stat. Municipiul [[Tiraspol]] este capitala de fapt a Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte din Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și Tighina).

== Demografie ==
{{articol principal|Demografia Republicii Moldova}}
=== Structura etnolingvistică ===
{{Articol principal|Comunități etnice în Republica Moldova|Limbile Republicii Moldova}}
În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației din 2014, minoritățile etnice reprezintă 17,9% din populație (fără Transnistria). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (6,6%), rușii (4,1%), găgăuzii (4,6%) și bulgarii (1,9%). Predomină băștinașii (82,1%) care se pot declara fie «moldoveni» (75,1%), fie« români» (7,0%). Denumirea de «moldoveni» are înțelesuri diferite în funcție de:
* [[Ius soli|Dreptul internațional]], conform căruia « moldoveni » sunt toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor;
* Dreptul Republicii Moldova și al celorlalte foste republici unionale [[Uniunea sovietică|sovietice]] conform căruia «moldovenii» sunt numai vorbitorii limbii daco-române cetățeni ai acestor state, ei constituind o «''etnie diferită de Români''», inclusiv de Românii din [[Moldova]] românească;
* [[Ius sangvinis|Dreptul României]], după care «moldovenii» sunt o parte din poporul român (definit prin vorbirea [[Limba română|limbii daco-romane]]), anume partea originară din teritoriile fostului [[Principatul Moldovei|Principat al Moldovei]], pe ambele maluri ale [[Prut]]ului.

Sfera academică consideră, în totalitate în România și în majoritate în Republica Moldova și în țările apusene, al treilea înțeles ca fiind cel conform datelor științifice (istorice, geografice și lingvistice); o minoritate din Republica Moldova și din țările apusene, dar o majoritate din țările foste sovietice (cu excepția țărilor baltice) susține însă al doilea înțeles (vezi sursele articolului «[[Controversa identitară în Republica Moldova]]»).
<div width="100%" style="overflow:auto">
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="19" align="center"|'''Structura etnică a populației Rep. Moldova conform recensămintelor 1897–2014'''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Etnie
! colspan="2" | 1897<sup>1</sup>
! colspan="2" | 1930<sup>2</sup>
! colspan="2" | 1941<sup>3</sup>
! colspan="2" | 1959<sup>4</sup>
! colspan="2" | 1970<sup>5</sup> 
! colspan="2" | 1979<sup>6</sup>
! colspan="2" | 1989<sup>7</sup>
! colspan="2" | 2004<sup>8</sup>
! colspan="2" | 2014<sup>9</sup>
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
!Număr
!%
|-
| [[Moldoveni]]
| rowspan="2" align="right" | 920.919
| rowspan="2" align="right" | 47,59
| rowspan="2" align="right" | 1.610.757
| rowspan="2" align="right" | 56,26
| rowspan="2" align="right" | 1.793.493
| rowspan="2" align="right" | 65.61 
| align="right" | 1.886.566
| align="right" | 65,41
| align="right" | 2.303.916
| align="right" | 64,56
| align="right" | 2.525.687
| align="right" | 63,95
| align="right" | 2.794.749
| align="right" | 64,47
| align="right" | 2.564.849
| align="right" | 76,12
| align="right" | 2.068.058
| align="right" | 75,07
|-
| [[Români]]
| align="right" | 1.663
| align="right" | 0,06
| align="right" | 1.581
| align="right" | 0,04
| align="right" | 1.657
| align="right" | 0,04
| align="right" | 2.477
| align="right" | 0,06
| align="right" | 73.276
| align="right" | 2,17
| align="right" | 192.800
| align="right" | 7,00
|-
| [[Ucrainenii din Republica Moldova|Ucraineni]]
| align="right" | 379.698
| align="right" | 19,62
| align="right" | 314.211
| align="right" | 10,98
| align="right" | 449.542
| align="right" | 16,45
| align="right" | 420.820
| align="right" | 14,59
| align="right" | 506.560
| align="right" | 14,19
| align="right" | 560.679
| align="right" | 14,20
| align="right" | 600.366
| align="right" | 13,85
| align="right" | 282.406
| align="right" | 8,38
| align="right" | 181.035
| align="right" | 6,57
|-
| [[Găgăuzii din Republica Moldova|Găgăuzi]]
| align="right" | 55.790
| align="right" | 2,88
| align="right" | 98.172
| align="right" | 3,43
| align="right" | 115.683
| align="right" | 4,23
| align="right" | 95.856
| align="right" | 3,32
| align="right" | 124.902
| align="right" | 3,50
| align="right" | 138.000
| align="right" | 3,49
| align="right" | 153.458
| align="right" | 3,54
| align="right" | 147.500
| align="right" | 4,38
| align="right" | 126.010
| align="right" | 4,57
|-
| [[Rușii din Republica Moldova|Ruși]]
| align="right" | 155.774
| align="right" | 8,05
| align="right" | 351.912
| align="right" | 12,29
| align="right" | 164.410
| align="right" | 6,01
| align="right" | 292.930
| align="right" | 10,16
| align="right" | 414.444
| align="right" | 11,61
| align="right" | 505.730
| align="right" | 12,81
| align="right" | 562.069
| align="right" | 12,97
| align="right" | 201.218
| align="right" | 5,97
| align="right" | 111.726
| align="right" | 4,06
|-
| [[Bulgarii din Republica Moldova|Bulgari]]
| align="right" | 103.225
| align="right" | 5,33
| align="right" | 163.726
| align="right" | 5,72
| align="right" | 177.647
| align="right" | 6,50
| align="right" | 61.652
| align="right" | 2,14
| align="right" | 73.776
| align="right" | 2,07
| align="right" | 80.665
| align="right" | 2,04
| align="right" | 88.419
| align="right" | 2,04
| align="right" | 65.662
| align="right" | 1,95
| align="right" | 51.867
| align="right" | 1,88
|-
| [[Țigani]]
| align="right" | 8.636
| align="right" | 0,45
| align="right" | 13.518
| align="right" | 0,47
| align="right" | 8.204
| align="right" | 0,30
| align="right" | 7.265
| align="right" | 0,25
| align="right" | 9.235
| align="right" | 0,26
| align="right" | 10.666
| align="right" | 0,27
| align="right" | 11.571
| align="right" | 0,27
| align="right" | 12.271
| align="right" | 0,36
| align="right" | 9.323
| align="right" | 0,34
|-
| [[Istoria evreilor în Republica Moldova|Evrei]]
| align="right" | 228.168
| align="right" | 11,79
| align="right" | 204.858
| align="right" | 7,16
| align="right" | 6.882
| align="right" | 0,25
| align="right" | 95.107
| align="right" | 3,30
| align="right" | 98.072
| align="right" | 2,75
| align="right" | 80.124
| align="right" | 2,03
| align="right" | 65.836
| align="right" | 1,52
| align="right" | 3.628
| align="right" | 0,11
| align="right" | 1.597
| align="right" | 0,06
|-
| [[Belaruși]]
| align="right" | 2.471
| align="right" | 0,13
| colspan="2" align="center" | Ruși
| colspan="2" align="center" | Ruși
| align="right" | 5.977
| align="right" | 0,21
| align="right" | 10.327
| align="right" | 0,29
| align="right" | 13.874
| align="right" | 0,35
| align="right" | 19.608
| align="right" | 0,45
| align="right" | 5.059
| align="right" | 0,15
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Polonezii din Republica Moldova|Polonezi]]
| align="right" | 11.696
| align="right" | 0,60
| align="right" | 8.104
| align="right" | 0,28
| align="right" | 9.086
| align="right" | 0,33
| align="right" | 4.783
| align="right" | 0,17
| align="right" | 4.899
| align="right" | 0,14
| align="right" | 4.961
| align="right" | 0,13
| align="right" | 4.739
| align="right" | 0,11
| align="right" | 2.383
| align="right" | 0,07
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Germani]]
| align="right" | 60.206
| align="right" | 3,11
| align="right" | 81.089
| align="right" | 2,83
| align="right" | 2.058
| align="right" | 0,08
| align="right" | 3.843
| align="right" | 0,13
| align="right" | 9.399
| align="right" | 0,26
| align="right" | 11.374
| align="right" | 0,29
| align="right" | 7.335
| align="right" | 0,17
| align="right" | 1.616
| align="right" | 0,05
| colspan="2" align="center" | -
|-
| ''Alții''
| align="right" | 8.642
| align="right" | 0,45
| align="right" | 16.604
| align="right" | 0,58
| align="right" | 6.560
| align="right" | 0,24
| align="right" | 7.947
| align="right" | 0,28
| align="right" | 11.734
| align="right" | 0,33
| align="right" | 16.049
| align="right" | 0,41
| align="right" | 24.590
| align="right" | 0,57
| align="right" | 9.444
| align="right" | 0,28
| align="right" | 12.303
| align="right" | 0,45
|-
| ''Nerecenzați''
| colspan="16" align="center" | -
| align="right" | 193.434
| align="right" | 6,45
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 1.935.412
! colspan="2" | 2.864.402
! colspan="2" | 2.733.565
! colspan="2" | 2.884.477
! colspan="2" | 3.568.873
! colspan="2" | 3.949.756
! colspan="2" | 4.335.360
! colspan="2" | 3.383.332
! colspan="2" | 2.998.235
|-
| colspan="19" align="center"|<small><sup>'''1'''</sup>Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=0]. <sup>'''2'''</sup>Sursă:[http://historymaps.ro/?p=2488] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107072333/http://historymaps.ro/?p=2488 |date=2019-01-07 }}.[https://archive.org/stream/recensamntulgene02inst#page/n3/mode/2up]. <sup>'''3'''</sup>Sursă:[http://historymaps.ro/?p=246] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181101055012/http://historymaps.ro/?p=246 |date=2018-11-01 }}. <sup>'''4'''</sup>Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_59.php?reg=4]. <sup>'''5'''</sup>Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_70.php?reg=9]. <sup>'''6'''</sup>Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_79.php?reg=9]. <sup>'''7'''</sup>Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_89.php?reg=9]. <sup>'''8'''</sup>Sursă:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&].[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2017/2_AS.pdf]. <sup>'''9'''</sup>Sursă:[http://recensamant.statistica.md/ro].[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2017/2_AS.pdf].<br/> Date recensăminte: 28.01.1897 / 29.12.1930 / August 1941 / 15.01.1959 / 15.01.1970 / 17.01.1979 / 12.01.1989 / 05.10.2004 / 12.05.2014
|}
</div>

[[Fișier:Harta etnică a Republicii Moldova (2014).jpg|thumb|350px|Harta etnică a Republicii Moldova (2014)]]
În perioada [[5 octombrie|5]] – [[12 octombrie]] [[2004]] pe teritoriul Republicii Moldova a avut loc [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|primul recesământ]] independent al populației. În 2014 a avut loc [[Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (Republica Moldova)|al doilea recensământ]], iar primele rezultate preliminare au fost publicate la sfârșitul aceluiași an (2014).<ref>BNS: [http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Nota_informativa_Preliminare_Recensamint_2014.pdf Notă informativă privind rezultatele preliminare ale Recensămîntului Populației și Locuințelor din Republica Moldova în anul 2014]</ref> Eroarea de colectare a datelor naționale a fost de 6,45%, mai mare decât s-ar fi așteptat autoritățile, astfel că totalul populației a fost estimat. <ref>BNS: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5583&parent=0 Principalele rezultate ale RPL 2014]</ref>

Separat, în teritoriul controlat de guvernul transnistrean au avut loc 2 recensăminte, respectiv 2004 și 2015.

{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="5" align="center"|'''Structura etnică a populației Transnistriei conform recensămintelor 2004-2015'''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Etnie
! colspan="2" | 2004<sup>1</sup>
! colspan="2" | 2015<sup>2</sup>
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
|-
| [[Rușii din Republica Moldova|Ruși]]
| align="right" | 168.678
| align="right" | 30,37
| align="right" | 161.300
| align="right" | 33,8
|-
| [[Moldoveni]]
| align="right" | 177.382
| align="right" | 31,94
| align="right" | 156.600
| align="right" | 33,2
|-
| [[Ucrainenii din Republica Moldova|Ucraineni]]
| align="right" | 160.069
| align="right" | 28,82
| align="right" | 126.700
| align="right" | 26,7
|-
| [[Bulgarii din Republica Moldova|Bulgari]]
| align="right" | 13.858
| align="right" | 2,50
| align="right" | 13.300
| align="right" | 2,8
|-
| [[Găgăuzii din Republica Moldova|Găgăuzi]]
| align="right" | 4.096
| align="right" | 0,74
| align="right" | 5.700
| align="right" | 1,2
|-
| [[Belaruși]]
| align="right" | 3.811
| align="right" | 0,69
| align="right" | 2.800
| align="right" | 0,6
|-
| [[Germani]]
| align="right" | 2.071
| align="right" | 0,37
| align="right" | 1.400
| align="right" | 0,3
|-
| [[Polonezii din Republica Moldova|Polonezi]]
| align="right" | 1.791
| align="right" | 0,32
| align="right" | 1.000
| align="right" | 0,2
|-
| [[Istoria evreilor în Republica Moldova|Evrei]]
| align="right" | 1.259
| align="right" | 0,23
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Țigani]]
| align="right" | 507
| align="right" | 0,09
| colspan="2" align="center" | -
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 555.347
! colspan="2" | 475.665
|-	
| colspan="5" align="center"|<small><sup>1</sup> Sursă: [http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm]. <sup>2</sup> Sursă: [http://gov-pmr.org/item/6831]. [http://mer.gospmr.org/gosudarstvennaya-sluzhba-statistiki/informacziya/ezhegodnik-gosudarstvennoj-sluzhby-statistiki/statisticheskij-ezhegodnik-2017.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20191026152825/http://mer.gospmr.org/gosudarstvennaya-sluzhba-statistiki/informacziya/ezhegodnik-gosudarstvennoj-sluzhby-statistiki/statisticheskij-ezhegodnik-2017.html |date=2019-10-26 }}.<br/>După 1992, Rep. Moldova a pierdut controlul de facto al Transnistriei.
|}

Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%.

Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. [[Găgăuzii]] reprezintă unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială ([[Găgăuzia|UTA Gagauz-Yeri]]), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. [[Limba găgăuză]] este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei.<ref>[[Oazu Nantoi|Nantoi O.]], Iovu A., Boțan I., Cantarji V., Reabcinschi V., Gremalschi A. [http://ipp.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy82MjAxNzFfbWRfaW50ZWdyYXJlYV9ncnVwLnBkZg%3D%3D Integrarea grupurilor etnice și consolidarea națiunii civice în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140703030022/http://ipp.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy82MjAxNzFfbWRfaW50ZWdyYXJlYV9ncnVwLnBkZg%3D%3D |date=2014-07-03 }}. Chișinău, Institutul de Politici Publice, 2012. -220 p.</ref>

În Moldova locuiesc cca. 12.800 de [[țigan]]i (catalogați sub numele respectiv la recensământul din 2004), reprezentând 0,3% din populație. Conform unor surse populația romă ar fi mai numeroasă de la {{formatnum|15000}} până la {{formatnum|20040}}, precum susțin unii lideri ai comunității rrome. În același timp, nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației rrome este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale.<ref>Cace, Sorin; Cantarji, Vasile; Sali, Nicolae; Alla, Marin. [http://www.undp.md/publications/roma%20_report/UNDP,%20Romii%20in%20Republica%20Moldova%20(Chisinau,%202007).pdf Romii în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121203112552/http://www.undp.md/publications/roma%20_report/UNDP,%20Romii%20in%20Republica%20Moldova%20(Chisinau,%202007).pdf|date=2012-12-03}}. -Ch.: „Bons Ofices” ([[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] Moldova), 2007. -118 p. ISBN 978-9975-80-098-3</ref>

La recensământul din 2014,<ref name="recens2004I-zip">{{citat web | title = Recensămîntul populației. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale | url = http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Recensamint/recensamint_2004_vol.I.zip | format = ZIP | publisher = Biroul Național de Statistică | accessdate = 2012-10-29}}</ref> 54,7% din cei 2,804,801 de locuitori cu domiciliul în Republicia Moldova (fără regiunea [[Transnistria|nistreană]]) au declarat ''limba moldovenească'' ca limbă în care vorbesc de obicei, iar 24,0% din locuitorii statului au declarat ''limba română'' ca limba în care vorbesc de obicei.<ref>http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamintul_populatiei/vol_1/8_Nation_Limba_vorbita__materna_ro.xls</ref> Cele două sunt de fapt denumiri diferite ale aceleiași limbi.<ref name="Foxnews.com_2017-10-03">{{Citation | url=http://www.foxnews.com/world/2013/12/05/moldovan-court-rules-official-language-is-romanian-replacing-soviet-flavored.html| title=Moldovan court rules official language is 'Romanian,' replacing Soviet-flavored 'Moldovan'| newspaper=Foxnews.com| date=5 decembrie 2013 | author=| accessdate=3 octombrie 2017}}</ref>
<div width="100%" style="overflow:auto">
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="12" align="center"|'''Limba vorbită de obicei în Rep. Moldova, conform recensămintelor 1897–2014'''
| colspan="1" align="center"|''Estimare</br>oficială''
|-bgcolor="#e0e0e0"
| rowspan="15" align="center"| {{multiple image |align=center |direction=vertical |image1=Rep.Moldova - Lingvistic (2014-2).jpg | width1=170 |caption1=Limba română pe raioane (2014) |alt1= |image2=Rep.Moldova - Lingvistic (2014-4).jpg |width2=170 |caption2=Limba rusă pe raioane (2014)}}
! rowspan="2" | Prima <br />limbă
! colspan="2" | 1897<sup>1</sup>
! colspan="2" | 1930<sup>2</sup>
! colspan="2" | 1989<sup>3</sup>
! colspan="2" | 2004<sup>4</sup>
! colspan="2" | 2014<sup>5</sup>
! colspan="1" | ''2019 <sup>6</sup>''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! %
|-
| [[Limba română|Română]] '''*'''
| align="right" | 920.919
| align="right" | 47,59
| align="right" | 1.598.573
| align="right" | 55,83
| align="right" | 1.413.244
| align="right" | 33,47
| align="right" | 2.543.354
| align="right" | 75,49
| align="right" | 2.138.964
| align="right" | 78,63
| align="center" | ''80,2''
|-
| [[Limba rusă|Rusă]]
| align="right" | 155.774
| align="right" | 8,05
| align="right" | 370.112
| align="right" | 12,93
| align="right" | 2.434.356
| align="right" | 57,65
| align="right" | 540.990
| align="right" | 16,06
| align="right" | 394.133
| align="right" | 14,49
| rowspan="4" align="center" | ''19,6''
|-
| [[Limba găgăuză|Găgăuză]]
| align="right" | 55.790
| align="right" | 2,88
| align="right" | 101.356
| align="right" | 3,54
| align="right" | ''34.000''
| align="right" | ''0,8''
| align="right" | 104.890
| align="right" | 3,11
| align="right" | 74.167
| align="right" | 2,73
|-
| [[Limba ucraineană|Ucraineană]]
| align="right" | 379.698
| align="right" | 19,62
| align="right" | 331.183
| align="right" | 11,57
| align="right" | ''240.000''
| align="right" | ''5,7''
| align="right" | 130.114
| align="right" | 3,86
| align="right" | 73.802
| align="right" | 2,71
|-
| [[Limba bulgară|Bulgară]]
| align="right" | 103.225
| align="right" | 5,33
| align="right" | 164.551
| align="right" | 5,75
| align="right" | ''22.000''
| align="right" | ''0,5''
| align="right" | 38.565
| align="right" | 1,14
| align="right" | 26.577
| align="right" | 0,98
|-
| [[Limba romani|Țigănească]]
| align="right" | 8.636
| align="right" | 0,45
| align="right" | 6.520
| align="right" | 0,23
| align="right" | ''3.000''
| align="right" | ''0,1''
| colspan="2" align="center" | -
| align="right" | 5.764
| align="right" | 0,21
| rowspan="4" align="center" | ''0,2''
|-
| [[Limba ebraică|Ebraică]]
| align="right" | 228.168
| align="right" | 11,79
| align="right" | 201.278
| align="right" | 7,03
| align="right" | ''33.000''
| align="right" | ''0,8''
| colspan="2" align="center" | -
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Limba germană|Germană]]
| align="right" | 60.206
| align="right" | 3,11
| align="right" | 80.568
| align="right" | 2,81
| align="right" | ''5.000''
| align="right" | ''0,1''
| colspan="2" align="center" | -
| colspan="2" align="center" | -
|-
| ''Altă limbă''
| align="right" | 22.809
| align="right" | 1,18
| align="right" | 8.935
| align="right" | 0,31
| align="right" | ''38.000''
| align="right" | ''0,9''
| align="right" | 11.318
| align="right" | 0,34
| align="right" | 6.970
| align="right" | 0,26
|-
| ''Nerecenzați''
| colspan="8" align="center" | -
| align="right" | 193.434
| align="right" | 6,45
| colspan="12" align="center" | -
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 1.935.412
! colspan="2" | 2.864.402
! colspan="2" | 4.335.360
! colspan="2" | 3.383.332
! colspan="2" | 2.998.235
! colspan="1" align="center" | -
|-
| colspan="12" align="center"|<small><sup>'''1'''</sup>Source:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=0]. <sup>'''2'''</sup>Source:[http://historymaps.ro/?p=2488] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107072333/http://historymaps.ro/?p=2488 |date=2019-01-07 }}.[https://archive.org/stream/recensamntulgene02inst#page/n3/mode/2up]. <sup>'''3'''</sup>Source:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=6]. <sup>'''4'''</sup>Source:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&]. <sup>'''5'''</sup>Source:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=349&]. <sup>'''6'''</sup>Sourse:[<ref>{{cite web |url=https://a.cec.md/ro/cec-a-inceput-tiparul-buletinelor-de-vot-pentru-alegerile-2781_94749.html|title=Tipărirea buletinelor de vot în limba română și limba rusă, pentru alegeri locale 2019 |publisher=Cec.md|}}</ref>]<br/>'''* Limba moldovenească''' sau accentul moldovenesc reprezintă regionalismul (glotonimul) dat '''limbii române''' în Rep.Moldova.
|}
</div>

Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS) afirmă: „Limba română este limba de predare oficială în sistemul național de educație, 80,7% dintre elevii înscriși la începutul anului de studii 2018-2019, în învățământul primar și secundar general (I-XII), studiind în această limbă”.<ref>{{cite web |url=http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6221&parent=0 |title=Activitatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general, la începutul anului de studii 2018-2019 |work=BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, Chișinău-Republica Moldova |publisher=26-12-2018|}}</ref>Cu privire la folosirea limbii române pe regiuni (2018-2019), în învățământul primar și secundar general (I-XII), conform BNS Rep. Moldova avem: Centru (13 raioane) 96,4%; Sud (8 raioane) 82,8%; Nord (12 raioane) 78,2%; Mun. [[Chișinău]] 77,4% și UTA [[Găgăuzia]] 5,6%.

La recensământul din 2004, 94,5% dintre etnicii moldoveni au declarat că vorbesc de obicei moldovenească/română, raportul fiind 76,0% cu 18,5%. Iar 5,0% dintre etnicii moldoveni au declarat că vorbesc de obicei [[limba rusă]]. La recensământul din 2004 în Rep.Moldova 75,5% dintre cetățeni au declarat că vorbesc de obicei limba moldovenească/română, iar la recensământul din 2014 procentul a crescut la 78,6%. Raportul ''moldovenească/română'' diferă de la an la an în funcție de convingerile politice și ideologiile istorice. Dacă în 2004 raportul național era 59,0% moldovenească și 16,5% română, în 2014 raportul național era 54,7% moldovenească și 24,0% română, evidențiindu-se înclinarea balanței din ce în ce mai mult spre limba română. Politizarea de „limbă moldovenească” față de „limbă română” a fost intens impusă în perioada sovietică 1944-1989. Problema nu se pune la identitatea limbilor, fiind același dialect, ci la denumirea dialectului. În cercurile pro-moldoveniste și filoruse care doresc o „conștiință națională” locală proprie, se încearcă implementarea națională că moldovenii români au fost primii care au vorbit dialectul, implicit întâietatea „primului” de a da numele dialectului ca limbă moldovenească.
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Rep.Moldova
! colspan="2" | Limba maternă
! colspan="2" | Prima limbă
|-bgcolor="#e0e0e0"
! 2004 <br/> %
! 2014 <br/> %
! 2004 <br/> %
! 2014 <br/> %
|-
| [[Limba română|Română]]
| align="right" | 76,82
| align="right" | 80,20
| align="right" | 75,49
| align="right" | 78,63
|-
| [[Limba rusă|Rusă]]
| align="right" | 11,30
| align="right" | 9,68
| align="right" | 16,06
| align="right" | 14,49
|-
| [[Limba găgăuză|Găgăuză]]
| align="right" | 4,09
| align="right" | 4,21
| align="right" | 3,11
| align="right" | 2,73
|-
| [[Limba ucraineană|Ucraineană]]
| align="right" | 5,53
| align="right" | 3,94
| align="right" | 3,86
| align="right" | 2,71
|-
| [[Limba bulgară|Bulgară]]
| align="right" | 1,61
| align="right" | 1,53
| align="right" | 1,14
| align="right" | 0,98
|-
| Altă limbă
| align="right" | 0,64
| align="right" | 0,45
| align="right" | 0,34
| align="right" | 0,47
|}
Majoritatea [[ruși]]lor, [[ucraineni]]lor, [[găgăuzi]]lor și [[bulgari]]lor au indicat ca limbă vorbită de obicei una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. [[Limba rusă]] este considerată ''neoficial'' limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. La recensământul din 2004, cei care au declarat [[limba rusă|limba rusa]] ca limba pe care o folosesc de obicei, reprezentau 16,1%, iar la recensământul din 2014 procentul a scăzut la 14,5%, indiferent că se declarau moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din [[1989]] când procentul era de 57,7%, folosirea zilnică a limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației etnicilor ruși din Rep.Moldova, precum și din cauza diminuării influenței rusești, în administrații predominând vorbitorii de limbă română («moldoveni» / «români»).

=== Dinamica populației ===
[[File:Moldova-2013-USC.jpg|thumb|312px|Piramida populației în anul 2013]]
Conform datelor [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|recensământului populației din 2004]], populația republicii pe malul drept al [[Nistru]]lui constituia 3.383.332 persoane (fără [[Transnistria]]). În același an, în Transnistria s-a desfășurat un recensământ propriu la care au fost înregistrate 555.347 persoane. Însumând aceste două rezultate vom obține o populație totală de 3.938.679. Față de recensământul din [[1989]], populația republicii s-a redus cu 396.681 persoane sau cu 9,14% (7,5% în Moldova și 24% (după unele date 18,1%) în Transnistria). Cea mai mare parte a populației este concentrată în [[Regiunea de Dezvoltare Centru (Republica Moldova)|Regiunea Centrală]] (inclusiv [[Chișinău]]), unde locuiesc 50% din totalul populației pe 34% din suprafață țării. 

Conform statisticilor Republica Moldova se află în declin demografic pe o perioadă de 24 de ani consecutiv.<ref name="declin demo">[http://protv.md/stiri/social/moldova-la-al-24-lea-an-consecutiv-de-declin-demografic-ce-spun---282361.html Moldova la al 24-lea an consecutiv de DECLIN DEMOGRAFIC. Ce spun specialistii despre viitorul tarii noastre], Protv.md</ref> Acestor factor e cauzat și de faptul că în țară se nasc tot mai puțini copii. În 2013 numărul nou-născuților a scăzut cu 4%, în comparație cu 2012.<ref name="declin demo" />

=== Mișcarea naturală ===
Rata natalității în Moldova s-a aflat într-o scădere continuă până în [[2002]] când a constituit 9,9‰, după care se observă o tendință de creștere neesențială până la 11,0‰ în [[2011]]. Nivelul ratei este mai mare în mediul rural fiind de 11,8‰ și în cel urban de 9,8‰. Din numărul total de nou-născuți de 39182 copii, 51,5% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 106 băieți la 100 fete. In 2012, 22,4% din numărul copiilor s-au născut în afara căsătoriei.<ref>{{Citation | last=Victoria Dodon| title=În anul 2012, în Republica Moldova s-au născut mai mulți băieței decât fetițe. Rata natalității la sate este mai mare| newspaper=Adevărul| date= 1 iunie 2013| url=http://adevarul.ro/moldova/social/republica-moldova-1_51a9b77ec7b855ff564878df/index.html| accessdate=20 februarie 2015}}</ref><ref>{{citat web|title=Crește numărul copiilor născuți în afara căsătoriei|date=25 aprilie 2013|url=http://www.trm.md/ro/social/creste-numarul-copiilor-nascuti-in-afara-casatoriei/|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130427082413/http://www.trm.md/ro/social/creste-numarul-copiilor-nascuti-in-afara-casatoriei/|archivedate=2013-04-27|accessdate=2020-03-19|dead-url=no}}</ref>

În ultimul deceniu, 68-70% din nou-născuții vii revin mamelor din grupa de vârstă de 20-29 ani. În general, vârsta medie a mamelor a crescut de la 25,5 (2001) ani la 26,7 ani (2010).<ref>Cartea Verde a Populației Republicii Moldova</ref>

Cauzele ratei scăzute a natalității sunt complexe: nivelul social-economic scăzut, în special în familiile tinere; costul mare al nașterii copilului în Moldova; sporirea rolului economic al femeii, amânarea primei nașteri și reducerea fertilității feminine.<ref>Iulia Sîrghi. [http://www.e-democracy.md/files/policy-briefs/policy-brief-5-sirghi-ro.pdf Politica de stimulare a natalității în Republica Moldova: realizări și riscuri]. ''Asociația pentru Democrație Participativă'', '''nr. 5''', 2 aprilie 2009, pp. 1-5.</ref>
[[Fișier:Population of Moldova.JPG|268px|left|thumb|Evoluția populației Republicii Moldova în perioda anilor 1960–2008 (fără Transnistria)]]
În 2011 rata mortalității a egalat rata natalității și constituia 11,0‰. În același an [[rata mortalității infantile]] a fost de 11 decese la 1000 născuți vii.<ref>Tabelul 2, p. 4, [http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files/Mortalitatea%20Infantila%20in%20Romania%20in%20Anul%202012.pdf Mortalitatea infantilă în România – Anul 2012], Ministerul  Sănătății – Institutul Național de Sănătate publică – Centrul Național de statistică și informatică în Sănătate publică</ref> Cele mai multe decese (57,5%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (14,5%), bolile aparatului digestiv (9,1%), accidentele, intoxicațiile și traumele (7,8%), bolile aparatului respirator (4,8%).<ref>[http://www.flux.md/editii/201215/articole/13278/ Rata mortalității generale în Republica Moldova: 11 decese la 1000 de locuitori]. [[Grupul de presă FLUX|FLUX]] Ediția de Vineri, Nr. 201215, 26 aprile 2012.</ref> Decesele copiilor în vârstă sub 1 an sunt cauzate de stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 42,2% din totalul copiilor, malformațiile congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale – 27,1%, bolile aparatului respirator – 11,8%, accidentele, intoxicațiile și traumele – 7,0%. Speranța de viață în Moldova este de 70,97 ani, pentru bărbați – 67,10 ani și femei – 75,00 ani. Durata medie a vieții locuitorilor din mediul urban constituie 73,55 ani, cu 4,05 ani mai mult decât în mediul rural.

Rata nupțialității constituie 7,3‰. Cei mai mulți bărbați care s-au căsătorit în 2011, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (37,2%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (46,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbați și 24 ani pentru femei.

Aproximativ 80-85% din numărul căsătoriilor au fost încheiate de persoane celibatare, restul de persoane divorțate sau văduve. Rata divorțialității este de 3,1‰. Peste 30% din numărul divorțurilor reprezintă căsniciile de până la 5 ani.

=== Migrație ===
{{Articol principal|Emigrația din Republica Moldova}}
În prezent Moldova se află în topul țărilor afectate de procesele migraționale. Migrația are loc în două direcții: internă (de la sat la oraș) și externă (pentru muncă, scop educațional, afaceri sau turism). Conform datelor statistice oficiale înregistrate circa 370.000 de emigranți (cifra neoficială constatând circa 800.000 de cetățeni) au plecat în străinătate numai cu scopul angajării în câmpul muncii, iar volumul remitențelor în urma migrației atinge proporții considerabile de 33%-37% față de PIB.<ref>[http://www.unicef.org/moldova/impactul_rom.pdf Lăsați în urma migrației: persoane în etate și copii din Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140221230634/http://www.unicef.org/moldova/impactul_rom.pdf |date=2014-02-21 }}. Studiu național realizat de HelpAge International și UNICEF. Ch.: Pontos, 2010. -40 p.</ref><ref>Cholamali Mohammadifard. [http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/FIELD/Moscow/pdf/migration_conference_proceedings_2005_volum2.pdf Fenomenul migrației în Republica Moldova]. Populația Republicii Moldova în contextul migrațiilor internaționale. VOLUMUL II, Iași, 2006,pp. 19-34.</ref> Peste 60% din lucrează în Federația Rusă, datorită cheltuielilor relativ mici pentru deplasare, intrarea fără viză, cunoașterea limbii ruse. Majoritatea celor plecați la lucru în Rusia provin din mediul rural (64,6% din numărul total al acestora). Dintre țările [[UE]] cea mai populară destinație este [[Italia]], în care lucrează 18,3% din migranți.<ref>[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/migratia/Migratia_FM.pdf Migrația Forței de Muncă].Chișinău, Biroul Național de Statistică (Labour Force Survey). -48 p.</ref> Alte destinații importante includ [[Ucraina]], [[Portugalia]], [[Franța]], [[Spania]] și [[Grecia]]. Aproximativ jumătate din toți migranții sunt angajați în construcție, restul în gospodăriile particulare ale cetățenilor, servicii și comerț.<ref>[http://www.iom.md/materials/brochures/10_migration_as_it_is_rom.pdf Migrația la propriu: O retrospectivă a migrației in Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130603054508/http://iom.md/materials/brochures/10_migration_as_it_is_rom.pdf |date=2013-06-03 }}. Chișinău, Organizația Internațională pentru Migrație Misiunea în Moldova, 2007. -18 p.</ref>

Moldova este afectată și de fenomenul de exod intelectual, din cei care pleacă, intelectualii reprezintă 18%. Această grupă de migranți este formată de ingineri, medici, învățători, juriști și economiști.<ref>[http://siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/ConsolidareaLegaturiiDintreMigratieDezvoltare.pdfConsolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare în Moldova]. Chișinău, CIVIS și IASCI, 2010. -57 p.</ref>

La începutul sec. XXI numărul imigranților, cei care s-au stabilit cu traiul permanent în Moldova, constituie 1,2-2,7 mii persoane anual și repatriați 1,5-2 mii persoane/an. Cei mai mulți imigranți au venit din [[Ucraina]], [[Turcia]], [[România]], [[Rusia]], [[Israel]] și alte state. Majoritatea au imigrat cu scopul muncii și din motive familiare, restul pentru studii. Jumătatea din repatriați provin din Rusia, un sfert le revine celor din [[Ucraina]].

=== Religie ===
{{articol principal|Religia în Republica Moldova}}
{{Pie chart
|thumb = right
|caption = Structura religioasă în 2014
|label1 = Ortodocși
|value1 = 90.13
|color1 = #035096
|label2 = Baptiști
|value2 = 0.90
|color2 = #fedf00
|label3 = Martorii lui Iehova
|value3 = 0.62
|color3 = Indigo
|label4 = Adventiști
|value4 = 0.32
|color4 = Green
|label5 = Penticostali
|value5 = 0.35
|color5 = #ed2e38
|label6 = atei
|value6 = 0.20
|color6 = Black
|label7 = nedeclarată
|value7 = 6.83
|color7 = maroon
|other = Alte religii
}}
[[Fișier:Capriana Monastery - Moldova (by David Stanley).jpg|thumb|right|[[Mănăstirea Căpriana]]]]
[[Fișier:Biserica_Sf._Cuvios_Vasile_din_Orhei_St._Basil_Church_in_Orhei_(48002809927).jpg|miniatura|Biserica Ortodoxă Română din [[Orhei]]]]
Tradițiile creștine din Moldova au rădăcini adânci și își au originea în secolele III-VIII, conform unor teorii. La august 2007, pe teritoriul Moldovei activau 23 de culte religioase înregistrate, care dețin în total 2319 părți componente (parohii, mănăstiri, instituții teologice, misiuni etc). Cultele religioase cu cele mai multe părți componente sunt: [[Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove|Mitropolia Moldovei]] (1281 părți componente), [[Mitropolia Basarabiei]] (309), [[Bisericile baptiste|Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste]] (273), [[Martorii lui Iehova|Organizația Religioasă a Martorilor lui Iehova]] (162), [[Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea|Adventiștii de Ziua a Șaptea]] (151), [[Cultul Penticostal]] (40), [[Episcopia Romano-Catolică din Chișinău]] (33), [[Uniunea Bisericilor Creștine Libere]] (Cultul Harismatic) (19), [[Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din Republica Moldova|Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi]] ș.a.<ref>''[http://curierulortodox.info/pdf/2007/2007-10.pdf În Republica Moldova activează 23 de culte religioase]''. Curierul ortodox, '''Nr. 10 (195)''', 16 octombrie 2007, p. 1. Accesat 8 octombrie 2012.</ref><ref>''[http://www.moldovacrestina.info/2010/11/biserici-confesiuni-si-culte-inregistrate-pe-teritoriul-republicii-moldova/ Biserici, confesiuni și culte înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova]''. Moldova creștină, 9 noiembrie 2012. Accesat 8 octombrie 2012.</ref>

Conform recensământului din anul 2014:

* De religie [[Biserica Ortodoxă|creștin-ortodoxă]] s-au declarat 2.528.152 persoane din populație, dintre care:
** Ortodocși aparținând de [[Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove]] (subordonată [[Patriarhia Moscovei|Patriarhiei Moscovei]]) – 65%
** Ortodocși aparținând de [[Mitropolia Basarabiei]] (subordonată [[Biserica Ortodoxă Română|Patriarhiei Române]]) – 25,2%
** Ortodocși aparținând direct de [[Biserica Ortodoxă Rusă]] – 6,6%
Celelalte culte au un număr redus de adepți:
* Creștină Evanghelic Baptistă – 25.380 persoane;
* Martorii lui Iehova – 17.341 persoane;
* Biserica Penticostală – 10.049 persoane;
* Adventistă de Ziua a șaptea – 9.063 persoane;
* Creștini după Evanghelie – 4.812 persoane;
* Catolică - 2.745 persoane;
* Evanghelică de Confesiune Augustană (Luterană) – 2.291 persoane;
* [[Staroveri|Creștini de rit vechi]] (lipoveni) – 2.535 persoane;
* Islamism – 2.009 persoane;
* Iudaism – 584 persoane;
* Altă [[religie]] – 856 persoane;
* [[Agnosticism|Agnostici]] – 427 persoane;
* [[Ateism|Atei]] – 5.515 persoane;
* N-au declarat religia – 193 042 persoane.

=== Structura pe grupe de vârstă și sexe ===
Conform ultimelor 3 recensăminte, populația țării de sex feminin este dominantă. Astfel în [[2014]] numărul persoanelor de sex feminin era 51,8%,în [[2004]] era de 51,9% din populația totală, iar în [[1989]] de 52,3%. Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensământ a fost de 1.452.702 de persoane, depășind cu peste 100.000 numărul bărbaților. Astfel, la 100 de persoane de sex feminin reveneau 93 de persoane de sex masculin, față de 92,7 în [[2004]] și 91,2 în [[1989]].

În pofida faptului că scăderea numărului populației feminine în această perioadă a fost mai mare decât cea a populației masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sunt mai numeroase după vârsta de 30 de ani. Aceasta se datorează supra-mortalități masculine înregistrate la populația activă, mai ales a bărbaților de peste 40 de ani.<ref name=paladi>Paladi, Gheorghe. [Considerații privind procesul de îmbătrânire demografică în Republica Moldova]. Akademos, nr.3 (10), 2008, pp. 64-69</ref>

În numărul total al populației țării, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 60 ani constituie 17,4%, crescând fata de [[2004]] când era 14,3%,constând o îmbătrânire accentuata și accelerata a populației Republicii Moldova.

Populația ce se încadrează în categoria de vârstă aptă de muncă în [[2004]] (''bărbați:'' de la 16 la 61 ani, ''femei:'' de la 16 la 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din populația totală, majorându-se cu 8,8 puncte procentuale față de [[1989]]. Această majorare a fost cauzată de completarea acestei categorii de populație cu persoane născute în anii optzeci, caracterizați printr-un înalt nivel de natalitate și de majorarea vârstei de pensie cu câte doi ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

În Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, în primul rând, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta sub 15 ani și, concomitent, prin creșterea numărului populației vârstnice (de 60 de ani și mai mult). Deși ritmul procesului de îmbătrânire în Moldova este mult mai înalt în comparație cu cel din țările europene, totuși se aﬂă printre țările cu niveluri scăzute de îmbătrânire din punct de vedere demograﬁc.<ref name=paladi /> În [[1989]] aceste categorii de populație constituiau respectiv 29,6% (populația mai tânără de 15 ani) și 12,6% (populația mai bătrână de 60), iar în [[2004]] – 21,0% și 14,3% respectiv. La recensământul din [[2004]] au fost înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuitori ai mediului rural. Procesele de îmbătrânire a populației sunt mai pronunțate în mediul rural. Totodată, ponderea femeilor în vârstă de 50 ani și peste este mai mare decât a bărbaților de aceeași vârstă. În totalul populației feminine persoanele în vârstă de 50 ani și peste reprezintă 30,8%, pe când ponderea în rândul bărbaților este cu 6% mai mică – 24,8%.<ref>Alic Bârcă, Viorica Craievschi-Toartă, Olga Gagauz, Maria Vremiș, Olga Poalelungi, Ghenadie Țurcanu, Mariana Buciuceanu-Vrabie. [http://www.unfpa.md/images/stories/publicati/imbatrinirea%20populatiei%20in%20republica%20moldova.pdf Îmbătrânirea populației în Republica Moldova].Chișinău, 2012. -236 p.</ref> Evoluția procesului de îmbătrânire demograﬁcă a populației este determinată, în primul rând, de scăderea ratelor de natalitate și reducerea fertilității, cauzate de situația social-economică instabilă.<ref name=paladi /><ref>Gheorghe Paladi, Olga Gagauz, Olga Penina. [http://www.demografie.md/files/6762_studiul_privind_imbatranirea_asm.pdf Îmbătrînirea populației în Republica Moldova: consecințe economice și sociale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111215224352/http://www.demografie.md/files/6762_studiul_privind_imbatranirea_asm.pdf|date=2011-12-15}}. – Ch.: Inst.Integrare Europeană și Științe 
Politice, 2009 (Policolor SRL). – 222 p. ISBN 978-9975-9742-2-6</ref>

=== Așezările umane ===
{{AP|Listă de localități din Republica Moldova}}
{{Pie chart
|caption = Populația Republicii Moldova pe medii (2017)<ref name=pop-2017/>
|value1 = 42.7
|label1 = Urbană
|value2 = 57.3
|label2 = Rurală
|color2 = #00ad43
|color1 = #fedf00
}}

Repartizarea teritorială a localităților este relativ uniformă datorită condițiilor naturale prielnice. În 2017 populația rurală număra 2.034.100 persoane,<ref>{{cite web|url=http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POP__POP010/POP010300reg.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774%7c|title=Populația rurală la 1 ianuarie 2017|publisher=}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> majoritatea în sate mari și mijlocii de peste 2.000 locuitori fiecare. În total, în țară sunt 1612 localități rurale, media de locuitori fiind de 1.286 de persoane/sat.<ref name=statis-urban>[http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/view.asp?ma=POP0102&ti=Populatia+stabila%2C+la+inceputul+anului+dupa+Ani%2C+Virste%2C+Medii+si+Sexe&path=../quicktables/RO/02%20POP/POP01/&lang=1 Populația stabilăa, la începutul anului după ani, vârste, medii și sexe la 1 iauarie 2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130425163517/http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/view.asp?ma=POP0102&ti=Populatia+stabila%2C+la+inceputul+anului+dupa+Ani%2C+Virste%2C+Medii+si+Sexe&path=..%2Fquicktables%2FRO%2F02%20POP%2FPOP01%2F&lang=1 |date=2013-04-25 }}. [[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]. Accesat 27 decembrie 2012</ref>

În perioada postbelică Republica Moldova s-a caracterizat printr-o intensitate mare a procesului de urbanizare. În anii 1950-1990 numărul populației urbane s-a mărit de 5,4 ori datorită migrației de la sate, repartizarea în orașe a specialiștilor alolingvi din republicile unionale, natalității înalte etc. În ultimii 20 ani, populația urbană s-a micșorat de la 47,4% în 1990 până la 40,9% în 2002, de aici crescând până la 42,5% în 2016.<ref name=pop-2016/> În prezent, Republica Moldova are unul dintre cele mai scăzute nivele de urbanizare din [[Europa]].

Orașele mici și mijlocii au pierdut din importanța lor din cauza unui șir de factori: crizei economice, dezindustrializării, creșterea șomajului și reducerea venitului populației; degradarea infrastructurii de utilități publice (drumuri, sisteme de apă și canalizare) din cauza lipsei resurselor financiare pentru reabilitare; stoparea bruscă a prestării unor servicii publice (asigurarea cu energie termică sau prestarea serviciilor de transport public). Aceasta a favorizat reducerea populației urbane și “ruralizarea“ modului de viață orășenesc.<ref name=concept-mun>[http://www.serviciilocale.md/public/files/CONCEPT_atribuirea_statutului_de_municipiu_consultare.pdf Conceptul de atribuire a statutului de municipiu unor orașe reședință de raion (proiect)]. 2012. -37 p. Accesat 27 decembrie 2012.</ref><ref name=dezvlt-echil>Propunerea de politică publică privind dezvoltarea urbană echilibrată în Republica Moldova]. Chișinău, [[Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor din Republica Moldova|Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor]], 2012. -46 p. Accesat 27 decembrie 2012.</ref>

S-a menținut la un nivel înalt atractivitatea orașului [[Chișinău]], în calitatea sa de capitală și mare centru economic, politic și cultural, precum și într-o măsură mai mică orașul Bălți. Astfel, peste 48,5% din populația urbană locuiește în Chișinău, iar dacă adăugăm aici și mun. [[Bălți]], atunci circa 60% din populația urbană a Republicii Moldova locuiește în două orașe, în celelalte 63 orașe locuiesc circa 40% din locuitori.<ref name=concept-mun /> Un impact pozitiv în dezvoltarea celor două urbe a avut prezența unei infrastructuri dezvoltate, forța de muncă califică, o piață de desfacere mai mare, care au atras investiții, în special în capitală.<ref name=dezvlt-echil />

Pe lângă problemele social-economice, există și impedimente politico-legislative. Orașele, cu excepția mun. Chișinău și Bălți, au același statut ca și satele, unități adminstrativ teritoriale de nivel I. Deși unele orașe, cum ar fi Ungheni, Orhei, Soroca, Cahul ș.a., dispun de suficient potențial și pot influența zona rurală adiacentă prevederile legale limitează aria lor de acțiune. De aceea, în prezent se discută și s-au publicat proiecte privind acordarea statutului de municipiu unor orașe, reșediță de raion.<ref name=concept-mun /><ref name=dezvlt-echil /><ref>[http://www.publika.md/soroca-vrea-statut-de-municipiu_979871.html Soroca vrea statut de municipiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121031054434/http://www.publika.md/soroca-vrea-statut-de-municipiu_979871.html |date=2012-10-31 }}. [[Publika TV]], 10 septembrie 2012. Accesat 27 decembrie 2012.</ref><ref>[http://adevarul.ro/moldova/actualitate/patru-orase-vor-statut-municipiu-1_50ae242c7c42d5a66399f32e/index.html Patru orașe vor statut de municipiu]. [[Adevărul]], 18 septembrie 2012. Accesat 27 decembrie 2012.</ref>.

====Principalele orașe====
{{AP|Lista orașelor din Republica Moldova}}
{{Principalele orașe din Republica Moldova}}
<!--div style="clear:both;">
În Cahul, Dubăsari, Ceadîr-Lunga populația a crescut, dar săgeata este incorecta.
</div-->
{{clear}}

== Economie ==
{{articol principal|Economia Republicii Moldova}}
{| class="wikitable" align="right"
! An
! Creștere<br>economică
! An
! Creștere<br>economică
! An
! Creștere<br>economică
|-
| 1991 || <span style="color:#e0584e">-7,5% || 2001 || <span style="color:#090">+6,1% || 2011 || <span style="color:#090">+6,4%
|-
| 1992 || <span style="color:#e0584e">-29,0% || 2002 || <span style="color:#090">+7,8% || 2012 || <span style="color:#e0584e">-0,7%
|-
| 1993 || <span style="color:#e0584e">-1,2% || 2003 || <span style="color:#090">+6,6% || 2013 || <span style="color:#090">'''+8,9'''</span>
|-
| 1994 || <span style="color:#e0584e">'''-30,9%''' || 2004 || <span style="color:#090">+7,4% || 2014 || <span style="color:#090">+4,6</span>
|-
| 1995 || <span style="color:#e0584e">-1,4% || 2005 || <span style="color:#090">+7,5% || 2015 || <span style="color:#e0584e">-0,5%</span>
|-
| 1996 || <span style="color:#e0584e">-5,9% || 2006 || <span style="color:#090">+4,8% || 2016 || <span style="color:#090">+2,0</span>
|-
| 1997 || <span style="color:#090">+1,6% || 2007 || <span style="color:#090">+3,0% || 2017 || <span style="color:#090">+4,5</span>
|-
| 1998 || <span style="color:#e0584e">-6,5% || 2008 || <span style="color:#090">+7,8% || ||
|-
| 1999 || <span style="color:#e0584e">-3,4% || 2009 || <span style="color:#e0584e">-6,5% || ||
|-
| 2000 || <span style="color:#090">+2,1% || 2010 || <span style="color:#090">+6,9% || ||
|-
| colspan="6" | Note:<ref>[http://businessday.ro/06/2011/cum-a-evoluat-economia-republicii-moldova-in-ultimii-20-de-ani-plus-o-comparatie-cu-romania/ Cum a evoluat economia Republicii Moldova în ultimii 20 de ani.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200521154828/https://businessday.ro/06/2011/cum-a-evoluat-economia-republicii-moldova-in-ultimii-20-de-ani-plus-o-comparatie-cu-romania/ |date=2020-05-21 }}. Accesat la 27 iunie 2011.</ref><ref>[[Biroul Național de Statistică|BNS]]: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4280&parent=0 Produsul intern brut în anul 2012, date actualizate]</ref><ref>BNS: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4596&parent=0 Produsul intern brut în Republica Moldova în anul 2013, date actualizate]. Accesat la 17 martie 2014.</ref><ref>[http://unimedia.info/stiri/economia-moldovei-a-inregistrat-o-crestere-de-4-6--in-2014--si-constituie-111-miliarde-de-lei-90509.html Economia Moldovei a înregistrat o crestere de 4,6%, în 2014, și constituie 111 miliarde de lei] Unimedia.info; Accesat la 17.02.2015</ref><ref name="Jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/_2018-09-28">{{Citation | url=http://jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/| title=Economia Republicii Moldova, în SCĂDERE în 2015; Ultimele cifre de la Statistică| newspaper=Jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref><ref name="adev2018-03-16">{{Citation | url=https://adevarul.ro/moldova/economie/bns-economia-republicii-moldova-crescut-45-anul-2017-1_5aaaf699df52022f759e95b5/index.html| title=BNS: Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5% în anul 2017| newspaper=Adevărul| date= 16 martie 2018| author=Iurii Botnarenco| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|}

După [[1990]], Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anul [[2000]]. Ponderea cea mai importantă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.

[[Fișier:MD 1 leu av.jpg|thumb|left|235px|Bancnotă de 1 [[Leu moldovenesc]]]]
Construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești, care urmează să mărească accesul Moldovei la piața internațională de petrol și să micșoreze dependența sa energetică cronică față de Rusia, a fost finalizată la sfârșitul anului 2006.

Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotarele republicii. Datele [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] arată că o treime din [[PIB]]-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate (cca. 1,7 miliarde dolari legal).<ref name="cp2009-09-02">{{cite web|url=https://evz.ro/|title=Moldova iese din epoca Voronin|website=Evenimentul Zilei|accessdate=2 septembrie 2009}}</ref>

Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt: [[France Telecom]] ([[Orange Moldova|Orange]]), [[TeliaSonera]] ([[Moldcell]]), [[Lafarge]], [[Société Générale]], [[Veneto Banca]], [[QBE Insurance|QBE]], [[RosGosStrah]], [[Bemol]], [[Lukoil]], [[GazProm]], [[RAO EES]], [[Petrom]], [[Rompetrol]], [[BCR]], [[Banca Transilvania]], [[Alpha Bank România]], [[Südzuker]], [[METRO AG#Metro în Republica Moldova|METRO AG]], [[Raiffeisen Bank]], etc.

Salariul mediu în Republica Moldova a înregistrat o creștere pozitivă constantă dupa anul [[1999]], fiind de 5906 lei sau 298 euro in 2018.
{| class="wikitable"
!Țara
!Salariul mediu (în euro) 2018
|-
|R. Moldova<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-28">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/moldova/wages| title=Moldova Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|298
|-
|România<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-2">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/romania/wages| title=Romania Average Gross Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|966
|-
|Ucraina<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/ukraine/wages| title=Ukraine Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|276
|-
|Rusia<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/russia/wages| title=Russia Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|534
|}
Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 până la 7,5% în [[2008]]. Deși economia Moldovei este puțin integrată în economia mondială, consecințele crizei ﬁnanciare și economice au fost resimțite. Factorul, prin care s-a propagat criza în Moldova, este legat de dependența țării de remitențele transmise de peste hotare, care au scăzut în 2009 cu 30,0%, precum și de competitivitatea redusă a produselor autohtone.<ref>Gîrbu, Viorel. [http://www.akademos.asm.md/files/Economia%20republicii%20Moldova%20in%20lumina%20recentei%20crize%20economice%20mondiale.pdf Economia Republicii Moldova în lumina recentei crize economice mondiale]. Akademos, nr. 4(19), 2010 , pp. 8-10.</ref>

În anul 2010 situația economico-financiară s-a stabilizat. PIB a crescut în termeni reali cu 6,9%, exporturile au crescut cu 12.%, iar importurile cu 13,7%. Descreșterile înregistrate în anul 2009 au fost recuperate în toate sectoarele, cu excepția producției industriale, construcțiilor și a transporturilor.<ref>Raport anual al Băncii Naționale a Moldovei-2010.</ref>

Actualmente, în Moldova își desfășoară activitatea 15 instituții financiar-bancare, dintre care în 2010 9 erau cu capital străin. Sistemul bancar din Republica Moldova are o pondere relativ mică a băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în sistemul bancar constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar este de 41.5 %.<ref>{{cite web|url=http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf|title=Moldova 2020: Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020|publisher=|accessdate=2013-01-13|archive-date=2013-01-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20130123230858/http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf|dead-url=yes}}</ref>

=== Industrie ===
{{AP|Industria Republicii Moldova}}
Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile ﬁind doar 12 întreprinderi, majoritatea cărora se aﬂă în partea de nord a republicii.<ref>Bostan, I.; Todos, P.; Carabulea, B.; Ciumac, J. [http://www.akademos.asm.md/files/Centrul%20universitar%20stiintific,%20de%20instruire%20si%20transfer%20tehnologic%20%C3%AEn%20industria%20alimentara.pdf Centrul universitar științific, de instruire și transfer tehnologic în industria alimentară]. ''Akademos'', '''nr. 1(24)''', 2012, pp. 127-130.</ref> Industriei zahărului din ultimii zece ani a fost marcată prin venirea pe piață a concernului german [[Sudzucker]] care a achiziționat pachetele de control în patru fabrici de zahăr – din [[Drochia]], [[Fălești]], [[Dondușeni]] și [[Alexăndreni, Sîngerei|Alexăndreni]].<ref>Chișlea, Ion. [http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=928:incotro-va-merge-industria-zahrului-dup-o-ascensiune-de-zece-ani&catid=101:companii&Itemid=472 Încotro va merge industria zahărului după o ascensiune de zece ani?]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Economist'', 12 mai 2011.</ref> Producția anuală de zahăr se află în scădere, a coborât de la 149,0 mii tone în 2006 până la 87,6 mii tone în 2011.

Republica Moldova este asigurată cu 4-5% de resurse energetice și de combustibil proprii, restul fiind importate.<ref>Bostan, I. et al. ''[http://akademos.asm.md/files/Utilizarea%20surselor%20regenerabile%20de%20energie%20%E2%80%93%20eoliana,%20hidraulica%20%20si%20solara.pdf Utilizarea surselor regenerabile de energie - eoliană, hidraulică și solară]''. Akademos, '''nr. 4(23)''', 2011, pp. 54-59.</ref> Principalul furnizor de carburanți este [[Federația Rusă]], urmată de [[Ucraina]] și [[România]].<ref name=presca-energ>Preasca, Ion. [http://adevarul.ro/moldova/economie/In-anul-2010-circa-205-valoarea-importurilor-republica-moldova-revenit-resurselor-energetice-1_50ad09597c42d5a6638dd0b9/index.html În anul 2010, circa 20,5% din valoarea importurilor în Republica Moldova a revenit resurselor energetice]. ''[[Adevărul]]'', 19 februarie 2011. Accesat 28 decembrie 2012.</ref> [[Gaz natural|Gazul natural]] este principalul tip de combustibil în balanța energetică a țării și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat). Consumul de combustibil lichid (ex. [[benzină]], [[motorină]] ș.a.) constituie 40% din volumul total al resurselor energetice utilizate și consumul combustibilului solid ([[cărbune]]le și lemnele) - mai puțin de 10%.<ref name=duca-energ>[[Gheorghe Duca|Duca, Gheorghe]]. ''[http://akademos.asm.md/files/Propunerile%20Academiei%20de%20Stiinte%20a%20Moldovei%20privind%20eficientizarea%20sectorului%20energetic.pdf Propunerile Academiei de Științe a Moldovei privind eficientizarea sectorului energetic]''. Akademos, ''nr. 1(16)'', 2010, pp. 34-41.</ref><ref name=statistic-energ>Spoială, L. et al. ''[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/balanta_energetica/BE_2012_rom.pdf Balanța energetică a Republicii Moldova: Culegere statistică]''. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, Chișinău, 2012. -73.</ref>
[[Fișier:Mileştii Mici (3944427747).jpg|thumb|left|Cea mai mare colecție de [[Vin moldovenesc|vinuri]] din [[Europa]] se afla in pivnițile de la [[Mileștii Mici (vinărie)|Mileștii Mici]] (este inclusă în [[Guinness World Records]])]]
Balanța [[Energie electrică|energiei electrice]] în Republica Moldova include producerea proprie plus importul și consumul energiei electrice. [[Centrala electrică de la Cuciurgan]] (privatizată de către grupul rus Inter RAO UES) asigură aproape 75% din consumul de 4,1 mlrd kWh (anterior energia electrică era importată din Ucraina).<ref name=presca-energ /> Producția internă a constituie cca 1 miliard kWh, inclusiv 95% produsă la termocentrale, 4,9% la hidrocentrale și 0,1 % la alte instalații<ref name=statistic-energ />. În partea dreaptă a Nistrului funcționează 3 centrale electrotermice [[CET-1]], [[CET-2]] (în Chișinău) și [[CET-Nord]] (în Bălți) cu puterea sumară electrică instalată 334,5 MW și capacitatea termica de 1.796 Gcal/h.<ref name=duca-energ /><ref name=canter-energ>Canțer, Valeriu. ''[http://www.akademos.asm.md/files/%20%D0%B8%D0%B7%20Academos+1+2009%2019%20SECTORUL%20ENERGETIC%20AL%20REPUBLICII%20MOLDOVA.pdf Sectorul energetic al Republicii Moldova]''. Akademos, '''nr. 1(12)''', 2009, pp. 49-51.</ref> Rețelele electrice au o lungime totală de cca. 63,4 mii km, lungimea totală a gazoductelor este de cca. 15,8 mii km, capacitatea de stocare a produselor petroliere constituie 600.000 tone.<ref name=canter-energ />

Pentru a ameliora situația prezentă în sectorul energetic, Republica Moldova a aderat la Tratatul Comunității Energetice în 2010 care prevede integrarea pieței energiei electrice și a gazelor naturale la piețele energetice regionale din [[Europa de Sud-Est]].<ref>Mihailescu, Virgiliu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/studiu%20Securitatea%20energetica%20a%20RM.pdf Securitatea energetică a Republicii Moldova în contextul aderării la Comunitatea Energetică] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131229002735/http://www.soros.md/files/publications/documents/studiu%20Securitatea%20energetica%20a%20RM.pdf|date=2013-12-29}}. -Ch.: „Bonn Office”, 2010. - 64 p. ISBN 978-9975-80-338-0</ref><ref>Surugiu, Sergiu. [http://infoeuropa.md/files/pachetul-energetic-iii-si-implicatiile-acestuia-asupra-sectorului-energetic-al-republicii-moldova.pdf Pachetul energetic III și implicațiile acestuia asupra sectorului energetic al Republicii Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304202800/http://infoeuropa.md/files/pachetul-energetic-iii-si-implicatiile-acestuia-asupra-sectorului-energetic-al-republicii-moldova.pdf |date=2016-03-04 }}. - Chișinău, Expert-Grup./ADEPT, 2012. - 23 p.</ref>

O componentă importantă a sectorului industriei prelucrătoare al Republicii Moldova este industria ușoară. Această ramură industrială cuprinde: fabricarea produselor textile (articolelor tricotate și covoare); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; producția pieilor, articolelor din piele și fabricarea încălțămintei (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie). În industria ușoară își desfășoară activitatea aproximativ 330 întreprinderi, cu capitalul autohton, străin sau mixt. În total, la întreprinderile din industria ușoară activează mai mult de 26 mii angajați.<ref>{{cite web|url=http://www.miepo.md/public/files/Light_IndustryAll_pages.pdf|title=Industria ușoară a Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-01-21|archive-date=2011-11-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20111125014849/http://www.miepo.md/public/files/Light_IndustryAll_pages.pdf|dead-url=yes}}</ref>

=== Agricultură ===
{{AP|Agricultura Republicii Moldova}}
Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 16,2% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile provenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.

Suprafața terenurilor cultivabile se estimează a fi de 1.483 mii de ha, ceea ce reprezintă 43,8% din suprafața republicii. Din suprafața totală cultivabilă, circa 60,6% sunt destinate culturilor cerealiere (mai cu seamă [[grâu]], care reprezintă 18,5% din terenul arabil și [[porumb]], care reprezintă 22,1%), [[floarea soarelui]] (25,7%) și [[furaje]] (5,2%).<ref>{{cite web|url=http://www.un.md/drought/2012/Moldova_drought_report_RO.pdf|title=Evaluare comprehensivă pentru aprecierea impactului secetei din 2012 în Moldova|publisher=}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

== Transport și telecomunicații ==
{{AP|Transportul în Republica Moldova|Drumurile Republicii Moldova}}
[[Fișier:Drumurile Republicii Moldova.jpg|250px|miniatura|Rețeaua de drumuri din Republica Moldova]]
Plasarea geografică a Republicii Moldova reprezintă un avantaj în dezvoltarea transportului datorită căilor de tranzit ce traversează teritoriul țării, asigurând schimburile comerciale dintre Est și Vest. Principalele mijloace de transport în Republica Moldova sunt [[Calea Ferată din Moldova|căile ferate]] 1.138&nbsp;km (707 mile) și un sistem de autostrăzi (12.730&nbsp;km / 7.910 mile total, inclusiv 10.937&nbsp;km / 6.796 mile de suprafețele pavate).

=== Transportul feroviar ===
{{AP|Calea Ferată din Moldova}}
[[Fișier:Rebuilt Ganz MAVAG D1 DMU (14118056556).jpg|miniatura|left|Tren modernizat]]
Lungimea totală a căilor ferate este de 1.232 kilometri, inclusiv 1.218&nbsp;km cu ecartament larg (1524&nbsp;mm) și 10&nbsp;km - [[ecartament normal]] (1435&nbsp;mm), densitatea rețelei de căi ferate 8,4&nbsp;km la 100&nbsp;km.

Principalele noduri feroviare sunt [[Gara Chișinău|Chișinău]], [[Gara Ungheni|Ungheni]], [[Gara Ocnița|Ocnița]], [[Gara Bălți-Slobozia|Bălți]] și [[Gara Basarabeasca|Basarabeasca]]. Cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) – Tighina-Chișinău – Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei Paneuropene de Transport care leagă [[Europa de Est]] de [[Balcani]]; Ungheni – Bălți – Ocnița – Lipcani – Cernăuți (Ucraina); Tighina – Basarabeasca – Reni (Ucraina).

Cantitatea de mărfuri transportate pe căile feroviare a scăzut de la 14 738,9 mii tone în 2004 până la 3 852,1 mii tone în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu 18,2%. Cea mai mare pondere în structura mărfurilor transportate au cereale și produse de panificație, metale feroase și fier vechi, materiale de construcție și ciment etc. În transportul de pasageri, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de la 485,6 mii pasageri în 2008 (max) până la 363,1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în domeniul transportul feroviar este întreprinderea de Stat „[[Calea Ferată din Moldova]]" (CFM), cuprinzând 40 de subdiviziuni și 105 gări și stații, 154 locomotive diesel, 7940 vagoane de marfă și 416 vagoane de pasageri.

În 2012, CFM și-a propus modernizeze trenurile și infrastructurii,<ref>[http://unimedia.info/stiri/foto-cfm-pregateste-modernizarea-trenurilor-din-moldova-45186.html CFM pregătește modernizarea trenurilor din Moldova]. [[Unimedia]], 6 martie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref> electrificarea căilor ferate cu scopul majorării vitezei de tranzit pe calea ferată, planifică să construiască linia de cale ferată Mărculești - Soroca, cu o lungime de 54 de kilometri, cu suport financiar de la [[Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare]].<ref>[http://www.publika.md/modernizarea-cfm--400-000-000-de-dolari-pentru-electrificarea-cailor-ferate-din-tara_692761.html Modernizarea CFM: 400.000.000 de dolari pentru electrificarea căilor ferate din țară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130729042311/http://www.publika.md/modernizarea-cfm--400-000-000-de-dolari-pentru-electrificarea-cailor-ferate-din-tara_692761.html |date=2013-07-29 }}. [[Publica TV]], 06 martie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref> Primul tren diesel, modernizat la [[Remar Pașcani]] în 2012, circulă pe linia Chișinău-Ungheni-Bălți-Ocnița.<ref>[http://trm.md/ro/social/primul-tren-european-in-gara-chisinau/ Primul tren european în Gara Chișinău]. [[Moldova 1]], 5 iunie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref>

=== Transportul aerian ===
{{AP|Aeroportul Internațional Chișinău|Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova}}
[[Fișier:Airbus A320-211, Air Moldova AN2257313.jpg|thumb|left|Un avion [[Airbus A320]] al companiei [[Air Moldova]]]]
Transportul aerian a devenit în ultima decadă mult mai solicitate, numărul de pasageri transportați a crescut de la 220,9 mii persoane în 2000 până la 700,4 mii persoane în 2011.<ref name="bezniuc-1">Bezniuc, Radu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_rezerve.pdf Rezervele pieței de servicii de transport aerian de pasageri din perspectiva reducerii prețurilor la bilete de avion: Studiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120323134832/http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_rezerve.pdf|date=2012-03-23}}. -Ch. „Bons Office”, 2010. -36 p. ISBN 978-9975-80-481-3</ref> Flota aeriană civilă este alcătuită din 1924 aeronave din care 47,4% dețin certificat de navigabilitate la zi. Parcul de aeronave este compus în proporție de 80% din aeronave produse în fosta URSS, care în mare parte nu corespund standardelor europene și Organizației Aviației Civile Internaționale.<ref name="hristev-aero">Hristev, Eugen. [http://www.expert-grup.org/library_upld/d61.pdf Convergența sectorului de transporturi al Republicii Moldova către standardele Uniunii Europene]. -Ch.: „Bons Offices”, 2008. -62 p. ISBN 978-9975-80-206-2</ref>

Pentru cursele regulate și cele internaționale există un singur aeroport: [[Aeroportul Internațional Chișinău]]. Mai există 4 aeroporturi ce ar putea primi curse regulate însă necesită investiții în infrastructură. [[Aeroportul Tiraspol|Aeroportul din Tiraspol]] nu este sub controlul administrativ al autorităților din Republica Moldova, [[Aeroportul Internațional Cahul|Aeroportul Cahul]] este în proces de certificare și doar aeroporturile din [[Aeroportul Internațional Bălți|Bălți]] și [[Aeroportul Internațional Mărculești|Mărculești]] sunt operaționale, dar se folosesc doar pentru curse neregulate și curse cargo ocazionale.<ref name=hristev-aero /><ref name=bezniuc-2>Bezniuc, Radu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/Raport%20Servicii%20Transport%20Aerian.pdf Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova în contextul negocierii Acordului de liber schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200808043601/http://www.soros.md/files/publications/documents/Raport%20Servicii%20Transport%20Aerian.pdf |date=2020-08-08 }}. -Ch.: „Bons Office”, 2010. -52 p.</ref>

În 2010, la Aeroportul Chișinău se efectuau zboruri internaționale și charter spre 28 de destinații de către 4 companii naționale și 13 internaționale. Principalii operatori din Republica Moldova sunt [[Air Moldova]] (45-50% din numărul total de pasageri), [[Moldavian Airlines]] (2-3%), [[Tandem Aero]] (2%). Din transportatorii aerieni străini cei mai reprezentativi sunt [[S7 Airlines]], [[Turkish Airlines]], [[Carpatair]] și [[Meridian Airways]].<ref name=bezniuc-1 /><ref name=bezniuc-2 />

Pe parcursul anului 2017 de către companiile aeriene naționale și străine au fost transportați în total 2 744 465 pasageri cea ce reprezintă o creștere de 24,4% față de perioada anului 2016 (2 206 266 pasageri).<ref>{{cite web|url=http://www.caa.md/rom/statistics/|title=Statistică și indicatori :: Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova|website=www.caa.md|accessdate=2018-08-16|archive-date=2018-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20180816194503/http://www.caa.md/rom/statistics/|dead-url=yes}}</ref> Potrivit evoluției principalilor indicatori economici ce caracterizează transporturile aeriene se constată tendința de creștere.

=== Transportul naval===
{{AP|Portul Giurgiulești}}
[[Fișier:Giurgiulesti-Harbour.jpg|miniatura|[[Portul Giurgiulești]]]]
În Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională - [[Nistru]] (categoria E 90 - 03) și [[Prut]] (E 80 - 07). Nistru este navigabil pe o distanță 228&nbsp;km de la portul [[Cetatea Albă]] ([[Ucraina]]) pâna la [[portul Tighina]], Prutul – 407&nbsp;km, de la estuar până la or. [[Ungheni]]. De asemenea, Republica Moldova dispune de un sector pe fluviul Dunărea, cu o lungime de 430 m.<ref>[http://economie.moldova.org/news/guvrenul-intentioneaza-sa-dezvolte-transportul-naval-in-moldova-108589-rom.html Guvrenul intentioneaza sa dezvolte transportul naval in Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091228152844/http://economie.moldova.org/news/guvrenul-intentioneaza-sa-dezvolte-transportul-naval-in-moldova-108589-rom.html |date=2009-12-28 }}. moldova.org, 8 aprilie 2012. Accesat 28 decembrie 2012.</ref>

În anii '90, transportul naval din Republica Moldova a suferit o criză esențială. O bună parte din flota fluvială a fost vândută sau predată la fier uzat. Ca urmare a conflictului militar provocat de separatiștii transnistreni, cea mai mare parte a infrastructurii navale de pe Nistru a fost distrusă.<ref name=zahari-tr>Zaharia, Igor. [http://ies.gov.md/file/publicati/Revista%20Apelor/Rev%20Apelor%20NR5.pdf Reanimarea flotei fluviale moldovenești] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031458/http://ies.gov.md/file/publicati/Revista%20Apelor/Rev%20Apelor%20NR5.pdf |date=2014-02-22 }}. Revista apelor, nr. 5, 2009, p. 13-16. ISSN 1857-2774</ref>
[[Fișier:Молдтелеком, Кишинев, Молдова Modtelecom, Chisinau, Moldova Moldtelecom Tower, Chisinau, Moldova (49680023512).jpg|thumb|left|upright|Sediul central al [[Moldtelecom]]]]
În acest moment autoritățile Republicii Moldova depun eforturi de creare a condițiilor pentru reanimarea și dezvoltarea transportului naval intern.<ref name=zahari-tr /> Sunt necesare investiții imense în schimbarea flotei și reamenajarea porturilor. În Republica Moldova există 5 porturi: [[Portul Internațional Liber Giurgiulești]] pe Dunărea; Portul Ungheni pe Prut; Portul Fluvial Bender, Portul Fluvial Râbnița și sectorul de mărfuri Varnița, toate pe Nistru. În 2011, companiile de transport fluvial au transporta 149,1 tone de mărfuri și 122,6 mii pasageri.<ref>[http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3656 Transportul de mărfuri și pasageri în Republica Moldova, în anul 2011]. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Accesat 28 decembrie 2012.</ref> Serviciile de tranport fluvial sunt oferite de către Instituția Publică ”Căpitănia portului Giurgiulești”, Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”, Întreprinderea de Stat ”Registrul Naval” și Întreprinderea de Stat ”Bacul Molovata”. Dintre companiile private se evidențiază ÎCS ”Danube Logistics” SRL operatorul portului Giurgiulești.<ref>[http://www.mtid.gov.md/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=36&Itemid=121&lang=ro Transportul naval în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121117062315/http://www.mtid.gov.md/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=36&Itemid=121&lang=ro |date=2012-11-17 }}. Site-ul [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova|Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republica Moldova]]. Accesat 28 decembrie 2012.</ref>

=== Comunicații electronice ===
Autoritatea publică care reglementează activitatea în domeniul comunicațiilor electronice și al tehnologiei informației este Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.<ref>{{cite web|url=https://www.anrceti.md/|title=Noutăți - ANRCETI|website=www.anrceti.md}}</ref>

Furnizorii de servicii electronice și comunicații trebuie să obțină autorizare generală din partea [[Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației|Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI)]], în baza unui Regulament elaborat și publicat în [[Monitorul Oficial al Republicii Moldova|Monitorul Oficial]].<ref>[http://lex.justice.md/md/373936%20/ AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII ELECTRONICE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI]</ref> Acesta stabilește nomenclatorul tipurilor de rețele și servicii de comunicații electronice supuse regimului de autorizare generală, modul de realizare a notificării privind intenția furnizării de rețele și servicii de comunicații electronice și formularul Declarației informative-tip, care include condițiile autorizării generale.<ref>{{citat web |url=https://www.bizlaw.md/2018/01/19/autorizarea-generala-a-furnizorilor-de-comunicatii-electronice-regulamentul-anrceti-in-vigoare/ |title=Autorizarea generală a furnizorilor de comunicații electronice. Regulamentul ANRCETI, în vigoare |accessdate=2020-03-19 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20180817161247/https://www.bizlaw.md/2018/01/19/autorizarea-generala-a-furnizorilor-de-comunicatii-electronice-regulamentul-anrceti-in-vigoare/ |archivedate=2018-08-17 |dead-url=no }}</ref>

În Moldova activează patru furnizori autorizați de telefonie mobilă: trei în standardul [[GSM]]: [[Orange Moldova|Orange]], [[Moldcell]], [[Eventis Mobile]] și unul în standardul [[CDMA]], [[Unité]]. Încă un furnizor neautorizat activează pe teritoriul Transnistriei, [[Interdnestrcom]]. Rata de penetrare a telefoniei mobile în [[2013]] a fost înregistrată de 120% sau 4.296.000 de abonați (fără Transnistria).<ref>[http://www.jurnal.md/ro/news/rata-de-penetrare-a-telefoniei-mobile-a-depa-it-nivelul-de-120-1155501/ Rata de penetrare a telefoniei mobile a depășit nivelul de 120%] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140714154113/http://www.jurnal.md/ro/news/rata-de-penetrare-a-telefoniei-mobile-a-depa-it-nivelul-de-120-1155501/ |date=2014-07-14 }} ''Jurnal''</ref>

Pe piața de [[Telefonie|telefonie fixă]] activează: operatorul național [[Moldtelecom]], dar și companii private ca [[Sun Communications]], [[Sicres]] ș.a.

În domeniul [[internet]]ului, cei mai mari furnizori de [[Internet]] din țară sunt: [[Moldtelecom]], [[StarNet]], [[Sun Communications]], etc. În intervalul 2007–2011, viteza de acces la internet în țară a crescut cu 690%, Moldova fiind pe locul doi în lume într-un asemenea clasament.<ref>{{cite web|url=http://indigital.md/2012/05/viteza-de-acces-la-internet-in-moldova-a-crescut-cu-690-in-ultimii-patru-ani/|title=Viteza de acces la internet în Moldova a crescut cu 690% în ultimii patru ani|publisher=|accessdate=2014-10-01|archive-date=2014-10-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20141006132648/http://indigital.md/2012/05/viteza-de-acces-la-internet-in-moldova-a-crescut-cu-690-in-ultimii-patru-ani/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=https://royal.pingdom.com/paraguays-internet-speed-up-715-in-4-years/|title=Paraguay's Internet speed up 715% in 4 years|date=24 mai 2012|website=Pingdom Royal}}</ref> Începând cu anul 2010 până în prezent Republica Moldova se află pe poziții variabile în top 15 mondial al țărilor cu cele mai mari viteze la internet.Estimările [[Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației|ANRCETI]] arată că în următorii ani serviciile de acces la Internet mobil și la Internet fix vor continua să înregistreze cele mai mari rate de creștere în sectorul comunicațiilor electronice, ele fiind principalele motoare de dezvoltare a acestui sector.<ref>{{cite web|url=https://noi.md/md/economie/volumul-vinzarilor-in-sectorul-comunicatiilor-electronice-a-scazut|title=Volumul vînzărilor în sectorul comunicațiilor electronice a scăzut|website=noi.md}}</ref><ref>
*2010: [http://unimedia.info/stiri/-19592.html Uimitor! Moldova este a treia în topul țărilor de pe glob cu cea mai mare viteză de acces la Internet]
*2011: [http://www.timpul.md/articol/moldova-campioana-la-viteza-internetului--vezi-care-tara-este-pe-primul-loc-22104.html Moldova campioană la viteza internetului. Vezi care țară este pe primul loc]
*2013: [http://adevarul.ro/moldova/actualitate/republica-moldova-numara-printre-liderii-mondiali-viteza-acces-internet-1_526fab7ec7b855ff5692f09e/index.html Republica Moldova se numără printre liderii mondiali după viteza de acces la Internet]
*2014: [http://unimedia.info/stiri/moldova--in-primele-15-tari-din-lume-la-viteza-internetului-70613.html Moldova, în primele 15 țări din lume la viteza internetului]</ref>

Notificarea realizată în condițiile Regulamentului privind regimul de autorizare generală și eliberare a licențelor de utilizare a resurselor limitate pentru furnizarea rețelelor și serviciilor publice de comunicații electronice, își produce în continuare efectele, cu aplicarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de Legea comunicațiilor electronice.

== Cultură ==
[[Fișier:Eminescu.jpg|thumb|right|upright|[[Mihai Eminescu]], născut la [[Botoșani]], este un [[poet național]] atât al României cât și al Republicii Moldova]]
{{articol principal|Cultura Republicii Moldova|Lista celor mai importanți moldoveni}}
Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activități culturale: literatura, [[teatru]]l, [[Muzică|muzica]], [[Artă|artele plastice]], [[Arhitectură|arhitectura]], [[Cinematografie|cinematografia]], radiodifuziunea și [[televiziune]]a, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și [[Bibliotecă|bibliotecile]], editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele.

Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de [[concert]], [[orchestră simfonică]], capelă corală, ansamblu de [[muzică populară]]); Sala cu [[Orgă]] (orchestră de cameră și cor de cameră); Palatul Național (Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”: formații artistice de muzică și dansuri populare, de muzică ușoară).

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine [[Dacia|daco]]-[[Imperiul Roman|latină]] și cuprinde un sistem de credințe și obiceiuri populare, concretizate în [[muzică]] și [[dans]], în poezia și [[Proză|proza]] orală, [[mitologie]], ritualuri, teatru popular etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naționale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a și continuat să se dezvolte în [[epoca modernă]], asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei etnice.

Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice, un [[teatru]] de [[operă]] și [[balet]], un teatru etno-folcloric și 2 teatre de păpuși. 17 teatre sunt situate în capitala țării și 5 în alte localități. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaționale acasă, întreprind turnee în [[Franța]], [[Italia]], [[SUA]], [[Rusia]], [[Japonia]], [[Republica Populară Chineză|China]], [[România]], în alte țări.

=== Patrimoniu cultural ===
[[Fișier:Cucuteni IMG 3675.JPG|thumb|left|upright|Ceramică de [[Cultura Cucuteni|Cucuteni]]]]
{{see also|Patrimoniul mondial UNESCO din Republica Moldova}}
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova reprezintă o totalitate de valori și bunuri culturale (materiale și spirituale, mobile și imobile) de importanță locală, națională și mondială, constituite pe parcursul istoriei: [[Sit arheologic|situri arheologice]], case de locuit, [[conac]]e, [[Cetate|cetăți]], [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Biserică (edificiu)|biserici]], lucrări de artă monumentală, monumente și instalații tehnice, ansambluri de construcție – piețe, străzi, cartiere, sate și centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradițională. Actualmente, în republică are loc reconsiderarea atitudinii societății față de patrimoniul cultural și natural, față de diversitatea expresiilor culturale.<ref>Xenofontov, Ion. ''Patrimoniul cultural al Republicii Moldova în ediții enciclopedice. Repere teoretice și metodologice''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Buletin_etnograf_24.pdf Buletinul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 11 (24), Serie nouă, Fascicula Etnografie și Мuzeologie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223085819/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Buletin_etnograf_24.pdf |date=2017-02-23 }}, Chișinău, 2009: 233-244.ISSN 1857-0054</ref>

Patrimoniul cultural mobil este deținut de către peste 100 de [[Muzeu|muzee]] din țară, dintre care 5 muzee și 7 filiale sunt subordonate direct Ministerului Culturii și Turismului, iar 66 – organelor administrației publice locale. Fondurile acestora conțin circa 800.000 piese de patrimoniu ce țin de [[Istorie|istoria]] și cultura națională și cea universală.

Patrimoniul [[Arheologie|arheologic]] al Republicii Moldova este bogat în opere de [[artă]] de o vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului târziu. Ceramica [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni]] din perioada eneolitică este atestată în mai multe localități ale Republicii Moldova și posedă valențe artistice incontestabile, prezentînd o întreagă mitologie în imagini.

=== Arhitectură ===
{{main|Arhitectura în Moldova}}
[[Fișier:Museum dolna.jpg|thumb|[[Conacul Zamfirache Ralli|Casă-muzeu]] în [[Dolna, Strășeni]]]]
Arhitectura Moldovei este influența de amplasarea geografică, de prezența anumitor materiale de construcții ([[calcar]]e, [[Argilă|argile]], [[lemn]]), de cultura statelor învecinate.

În Epoca Antică, teritoriul Moldovei făcea parte din [[Geto-Daci|statele geto-dacice]], iar arhitectura este reprezenată de cetățui defensive, case de locuit din carcasă din lemn, unsă cu [[lut]] și văruită, acoperite în patru sau două pante.

În Evul Mediu, arhitectura se divesifică, apar [[lăcașuri de cult]] creștine, cetățui, [[castel]]e și [[cetăți]], curți domnesti, prăvălii și instalații tehnice populare. Casele locuitorilor erau simple, cu una sau două odăi, cu pereții construiți din nuiele și lut. Casele erau acoperite cu [[stuf]] sau [[țiglă]]. În perioada domniei lui [[Ștefan cel Mare]], arhitectura se caracterizează prin individualizarea unui nou stil pentru [[Principatul Moldovei|Țara Moldovei]]. Aceste se deosebește prin prezența elementelor arhitecturale de influență străină, ce se îmbina cu tradiția locală. Are loc îmbinarea arhitecturii bizantin-orientale cu cea occidentală. Majoritatea edificiilor construite în acele vremuri se caracterizează printr-o arhitectură de model popular românesc combinat cu elemente decorative de factură [[Arhitectură gotică|gotică]] și [[Arhitectură bizantină|bizantină]].

S-au reconstruit principalele cetăți menite să apere țara, în special a celor de pe Nistru: [[Cetatea Hotin|Hotin]], [[Cetatea Soroca|Soroca]], [[Cetatea Tighina|Tighina]], [[Cetatea Albă]]. S-au fortificat și cetățile din interiorul țării: [[Baia, Suceava|Baia]], [[Cetatea Chilia Nouă|Chilia]], [[Cetatea Neamț|Neamț]], [[Roman, România|Roman]], [[Cetatea de Scaun a Sucevei|Suceava]] (toate fiind astăzi pe teritoriul Moldovei din [[România]]).

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, s-au construit peste 40 de lăcașuri noi de închinare. Bisericile moldovenești sunt construite în plan triconc (formă trifoidală, de la [[trifoi]]). Ele se deosebesc prin faptul că au mai puține ferestre și metereze, iar influențele stilului gotic se remarcă la forma ușilor și ferestrelor, iar picturile pereților interiori și exteriori le aseamănă cu bisericile bizantine din [[Grecia]], [[Serbia]] sau [[Bulgaria]].<ref>Roca, George. ''[http://www.agero-stuttgart.d e/REVISTA-AGERO/ISTORIE/(DEZVOLTAREA%20ARHITECTURII%20_316N%20PERIOADA%20DE%20DOMNIE%20A%20BINECREDI_205).pdf Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}''.</ref>

În perioada modernă, după [[Tratatul de la București (1812)|anexarea Basarabiei la Imperiul Rus]], se edifică clădiri administrative, financiar-bancare, întreprinderi industriale, spații comerciale, instituții de învățământ, case de raport, teatru, restaurante. Planificarea noilor teritorii urbane a vechilor orașe și a localităților nou fondate are loc cu utilizarea sistemului ortogonal cu cartiere rectangulare, specifice arhitecturii neoclasice rusești, cu străzi largi rectilinii, care se intersectau sub un unghi drept. În prima jumătatea a secolului al XIX-lea, se alcătuiesc planurile urbanistice pentru mari orașe ale regiunii - Chișinău, Bălți, Soroca, Bender, Cahul.

În perioada sovietică, construcția clădirilor se realizează în stilul realismului socialist. Până la sfârșitul anilor 1950, în arhitectura monumentală din orașele [[RSS Moldovenească|RSS Moldovenești]] se utilizau așa numitul stil empir sovietic sau stalinist, decorat cu forme și ornamente din moștenirea istorică locală. În a doua perioadă, care a urmat după decizia privind surplusul de plasticitate în arhitectură, formele spațiale ale clădirilor, cu excepția celor monumentale, au fost simplificate, manifestând structură constructivă. Această situație a durat câteva decenii, arhitectura fiind limitată la repetarea unor soluții spațial-volumetrice considerate optime pentru diverse tipuri de clădiri: publice, locative, industriale, etc. Complexele locative, noi apărute în această perioadă, nu se deosebesc de cele ale altor orașe de pe cuprinsul [[URSS]].<ref>{{DOC}} [https://www.google.md/?gws_rd=ssl#q=arhitectura+republica+moldova+in+perioada+sovietica Arhitectura în Moldova — BP-Soroca]</ref>
<!-- după independentă? -->
<gallery mode="packed">
File:Сорокская крепость Cetatea Soroca Soroca Fortress (29802232147).jpg|[[Cetatea Soroca]]
File:Căpriana_monastery,_2007.jpg|[[Mănăstirea Căpriana]]
File:Lipcani, r-n Briceni, Republica Moldova St Katherine Church, Lipcani, Briceni Region, Republic of Moldova (50950935538).jpg|Biserica Sf. Ecaterina, [[Lipcani]]
File:Arcul de Triumf din Chișinău (cropped).jpg|[[Arcul de Triumf din Chișinău]]
File:Alecu Russo State University, Balti, Moldova (49256067681).jpg|[[Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți|USB Alecu Russo]], [[Bălți]]
File:Президентский Дворец, Кишинев, Республика Молдова Palatul Prezidential, Chisinau, Republica Moldova Presidential Palace, Chisinau, Republic of Moldova (50757591652).jpg|[[Clădirea Președinției Republicii Moldova]]
</gallery>

=== Mass-Media ===
{{AP|Mass media în Republica Moldova}}
{{Vezi și|Listă de canale de televiziune în limba română|Listă de ziare din Republica Moldova|Cinematografia în Republica Moldova}}
Primul post de radio din Chișinău, [[Radio Basarabia]], a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la [[Catedrala Mitropolitană din Chișinău|Catedrala Mitropolitană]].<ref>{{cite web|url=http://www.romania-actualitati.ro/radiofonie_romaneasca_radio_basarabia-35596|title=Radiofonie românească: Radio Basarabia - Cultură - Radio România Actualități Online|website=www.romania-actualitati.ro}}</ref> Prima televiziune, [[TV Moldova 1]], și-a început emisia pe 30 aprilie 1958.

Mass-media din Republica Moldova s-a dezvoltat în [[Republica Moldova după independență|perioada post-sovietică]]. După declararea independenței, situația [[Mass-media în Republica Moldova|pieței media]] din Moldova era dezastruoasă atunci. Presa moldovenească era constituită numai din [[Teleradio Moldova|televiziunea națională]] ''(moștenită de la [[URSS]])'', alte 2 canale ale societății naționale de radiodifuziune, mai multe posturi de radio, precum și câteva ziare. Situația s-a schimbat însă, în bine, începând cu mijlocul anilor 90' când se lansau primele televiziuni private. Astăzi piața media este dominată de posturi de televiziune regionale cât și de canale cu difuzare în limba română și mai ales în rusă.

Conform unor documente semnate la [[Geneva]] în [[2006]], Moldova își pune ca scop să treacă complet la televiziunea digitală, suspendând toate semnalele în analog pe tot teritoriul țării după noaptea zilei de [[17 iunie]] [[2015]], asigurând populația țării cu echipamente corespunzătoare de recepție.<ref>{{cite web|url=https://www.publika.md/moldova-va-trece-de-la-televiziunea-analogica-la-cea-digitala-din-2015_208681.html|title=Moldova va trece de la televiziunea analogică la cea digitală din 2015|publisher=PUBLIKA|date=3 februarie 2011|accessdate=2020-03-19|archive-date=2020-03-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20200319203702/https://www.publika.md/moldova-va-trece-de-la-televiziunea-analogica-la-cea-digitala-din-2015_208681.html|dead-url=yes}}</ref>

===Mâncare și băutură===
[[File:Moldova Competitiveness Project, USAID Moldova (48121864807).jpg|thumb|[[Vin moldovenesc]]]]
{{main|Bucătăria moldovenească|Vin moldovenesc}}
Bucătăria moldovenească este similară cu cea din vecinătate, a [[Bucătăria românească|României]] și a fost influențată de elemente de bucătărie rusă, [[Bucătăria turcească|turcă]] și ucraineană. Principalele feluri de mâncare includ carne de vită, carne de porc, [[cartof]]i, varză și o varietate de [[cereale]]. Băuturile alcoolice populare sunt divine ([[Vinars|brandy]] din Moldova), [[bere]] și [[vin]] local.

===Muzică===
[[File:Moldova at ESC 2011.jpg|thumb|[[Zdob și Zdub]] participă la [[Concursul Muzical Eurovision 2011]].]]
Printre cei mai proeminenți compozitori ai Republicii Moldova sunt [[Gavriil Musicescu]], [[Ștefan Neaga]] și [[Eugen Doga]].
{{see also|Republica Moldova la Concursul Muzical Eurovision}}
În domeniul muzicii pop, Moldova a prezentat trupa [[O-Zone]], care a devenit proeminentă în 2003, cu melodia lor „[[Dragostea Din Tei]]”, care a trecut prin mai multe noutăți notabile. Moldova participă la [[Concursul Muzical Eurovision]] din 2005. O altă trupă populară din Moldova este [[Zdob și Zdub]] care a reprezentat țara la [[Concursul Muzical Eurovision 2005]], atunci sau plasat pe locul 6.

În mai 2007, [[Natalia Barbu]] a reprezentat Moldova la Helsinki la [[Concursul Muzical Eurovision 2007]], cu intrarea sa „Fight”. Natalia a intrat în finală cu o marjă foarte mică. A ocupat locul 10 cu 109 de puncte. Apoi, Zdob și Zdub au reprezentat din nou Moldova în [[Concursul Muzical Eurovision 2011]], amplasînduse pe locul 12.

[[SunStroke Project]] cu [[Olia Tira]] a reprezentat țara la [[Concursul Muzical Eurovision 2010]] cu melodia „[[Run Away (cântec de SunStroke Project și Olia Tira)|''Run Away'']]”. Performanțele lor au câștigat notorietatea internațională datorită dansului lui Serghei Stepanov, saxofonistul trupei. El a fost denumit în mod corespunzător „''Epic Sax Guy''”. Proiectul SunStroke a apărut din nou în intrarea Eurovision „''Hey Mama''”, care a ajuns pe locul al treilea în anul 2017.<ref>{{cite web|title=2017 Grand Final Scoreboard|url=https://eurovision.tv/event/kyiv-2017/grand-final/scoreboard|website=Eurovision.tv|publisher=European Broadcasting Union|accessdate=01 October 2018|archive-date=2019-03-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20190327152129/https://eurovision.tv/event/kyiv-2017/grand-final/scoreboard|dead-url=yes}}</ref>

Printre cei mai proeminenți muzicieni clasici din Moldova se numără [[Maria Bieșu]], una dintre cele mai importante soprane din lume și câștigătorul concursului internațional japonez; pianistul [[Mark Zeltser]], câștigătorul concursului național URSS, concursul Margueritte Long din Paris și concursul Busoni din Bolzano, Italia.

=== Tradiții ===
[[Fișier:Martisor simple.svg|thumb|left|upright|[[Mărțișor]]ul se poartă pe durata lunii [[martie]], ca semn al sosirii [[Primăvara|primăverii]] ]]
Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc (medieval și pre-modern) Moldova, populată preponderent de moldoveni ([[români]]), dar și de diverse [[etnii]] precum [[ucraineni]], [[bulgari]], [[găgăuzi]], [[ruși]], [[evrei]], [[germani]], [[cehi]] etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu elemente comune popoarelor creștine din estul Europei.

Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent izvor de bunavoință, căldură și ospitalitate.

Oaspeții Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un șir de evenimente culturale: concerte („[[Mărțișor]]”, „Cireșar”, „Invită Maria Bieșu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade și manifestări de masa de Ziua Independenței, „Limba Noastră”, hramurile orașelor și satelor etc. Zilele roadei sunt marcate în orasele și satele noastre prin iarmaroace tradiționale. În timpul acestor evenimente turiștii străini pot cunoaște îndeaproape folclorul, costumele tradiționale, piesele de artizanat, etc.
 
Apar multe tradiții cu caracter familiar: cumetriile, nunțile, petrecerile etc., care în sate s-au transformat în adevărate spectacole cu mulți oaspeti și daruri. Tradiționale în Moldova sunt șezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari și dansuri. În mare parte, sărbătorile din Republica Moldova și cele din România, sunt identice.

== Educație ==
{{AP|Educația în Republica Moldova}}
În Moldova funcționează peste 3000 instituții de învățământ, la care sunt angajate circa 47 100 de cadre didactice. În ultimii 15 ani învățământul din Moldova a fost supus unei reformări care continuă și în prezent.<ref>Arcadie Barbăroșie, Anatol Gremalschi, Ion Jigău. [http://www.unicef.org/moldova/educatia_de_baza_Rom.pdf Educația de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120526194933/http://www.unicef.org/moldova/educatia_de_baza_Rom.pdf|date=2012-05-26}}. – Ch.: S. n., 2009 (Combinatul Poligr.). – 128 p. ISBN 978-9975-901-94-9</ref>. Conform datelor [[recensământului populației din anul 2004]], rata alfabetizării era de 99,87%.

Sistemul educațional din dreapta [[Nistru]]lui și din [[Transnistria]] diferă, cel din urmă urmând modelul rusesc. Actele de studii din învățământul secundar, secundar-profesional, mediu de specialitate și universitar eliberate în UTA din Stânga Nistrului, cu excepția specialităților de profil medical, militar și cele ce țin de protecția ordinii publice și securității statului, sunt recunoscute de către oficialitățile din [[Chișinău]]. Posesorii acestor diplome pot continua studiilor la nivelurile următoare, precum și la se angaja în câmpul muncii, pe tot cuprinsul țării.<ref>Svetlana Cojocaru. ''[http://www.trm.md/ro/social/ministerul-educatiei-diplomele-de-studii-din-regiunea-transnistreana-sunt-recunoscute-de-chisinau-din-2004/ Ministerul Educației: Diplomele de studii din regiunea transnistreană sunt recunoscute de Chișinău din 2004]''. [[Moldova 1]], 14 septembrie 2012. Accesat 3 ianuarie 2012.</ref>

=== Învățământ preșcolar ===
În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește înrolarea copiilor în instituțiile preșcolare. În 2011 numărul grădinițelor era de 1400, cu 19% mai mult decât în [[2000]], frecventate de 135427 copii. În [[2006]], în jur de o treime din copii din mediul urban și mai mult de jumătate din copii în vârstă de 1-6 (7) ani nu frecventau grădinița. Această situație se datorează plecării părinților peste hotare, lipsa grădinițelor în mediul rural, lipsa locurilor la grădinițele existente. Însă rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar a crescut de la 66,1% în anul 2004 până la 81,8% în 2011. Cuprinderea copiilor mai mari de 5 ani în instituțiile preșcolare atinge cote mai înalte, iar copiii în afara sistemului rămân în proporție de 10-15% la nivel de republică.<ref>Vlădicescu, Natalia. [http://gradinitamea.md/upload/download/Educatie%20prescolara_24.pdf Educația preșcolară în Republica Moldova din perspectiva incluziunii și a echității sociale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140301191318/http://gradinitamea.md/upload/download/Educatie%20prescolara_24.pdf |date=2014-03-01 }}. Chișinău ([[IDIS „Viitorul”]]), 2006. -34 p.</ref>
[[File:Onitcani school.jpg|thumb|Gimnaziu în [[Onițcani, Criuleni]]]]

=== Învățământ primar și secundar general ===
Învățământ primar și secundar general 1460 de instituții, inclusiv 83 școli primare, 829 de gimnazii, 497 de licee și 3 școli primare. Liceele includ în activitatea sa și nivelurile primar și gimnazial. Numărul de elevi încadrați în învățământul primar și secundar constituie 381.418 persoane (2011/2012), 79,3 % își desfășoară studiile în limba română, 20,2% în limba rusă și 0,2% în altă limbă. Gradul de înrolare variază în limite reduse și este în jur de 88%. Accesul redus determinat de distanțele lungi până la instituțiile relevante de învățământ și lipsa mijloacelor de transport constituie contribuie la ratele joase de înmatriculare în regiunile îndepărtate care nu au propriile lor școli și la abandonul timpuriu. O treime din absolvenții gimnaziilor optează pentru studii secundare profesionale și colegii, restul continuă studiile la licee. Peste 80% din absolvenții liceelor manifestă interes pentru universități.

Majoritatea instituțiilor de învățământ secundar general în Transnistria o constituie școlile medii cu trei niveluri: primar (clasele I-IV), secundar inferior (clasele V-IX) și secundar superior (clasele X-XI). De asemenea există și un număr redus licee și gimnazii, dar diferă radical de cele moldovenești. Rețeaua de instituții de învățământ preuniversitar de stat din zona transnistreană include 192 instituții de învățământ general preuniversitar cu un efectiv de peste 92.500 elevi și circa 7.000 cadre didactice.

=== Învățământ secundar profesional și mediu de specialitate ===
Sistemul de învățământ secundar profesional și mediu de specialitate este constituit din 23 de școli de meserii, 49 de școli profesionale, 2 licee profesionale și 46 de colegii. Școlile de meserii și profesionale sunt frecventate peste 20 000 de persoane, dintre care 85,1% în limba română și 14,9 în limba rusă. Cele mai solicitate meserii sunt lăcătuș repararea automobilelor, bucătar, tencuitor, electrogazosudor-montator, operator calculatoare electronice, croitoreasă, tâmplar etc. În colegii își fac studiile peste 31000 de elevi, 85,7% în limba română și 12,8 în limba rusă. Numărul mai mare a elevilor este înregistrat la specialitățile din domeniile industrie, învățământ, ocrotirea sănătății, economie etc.

În regiunea transnistreană învățământul profesional primar este asigurat de 8 licee și o școală profesională; iar instruirea profesională medie este realizată de – 7 tehnicumuri, 2 tehnicumuri-sovhoz, 5 colegii și 2 școli profesionale.

=== Învățământ superior ===
[[Fișier:Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie N.Testemitanu, Chisinau, Republica Moldova Nicolae Testemitanu State University of Me (50982661382).jpg|thumb|left|[[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]] din Chișinău]]
{{see also|Lista universităților din Republica Moldova}}
Învățământul superior se realizează în 2 cicluri de studii, studii superioare de licență, cu o durată de 3-4 ani și studii superioare de masterat cu o durată de 1-2 ani. Învățământul profesional superior în Transnistria este organizat în două niveluri: nivelul I – pregătirea bacalaureaților (bacalavriat), cu durata de cel puțin 4 ani și nivelul II – pregătirea specialiștilor, cu durata de cel puțin 5 ani, și pregătirea magiștrilor, cu durata de cel puțin 6 ani.

Rețeaua învățământului superior se compune din 31 de instituții, inclusiv 17 de stat subordonate mai multor ministere și 14 instituții private. Instituțiile universitare (inclusiv filialele) sunt amplasate în [[Chișinău]] (26), [[Bălți]] (3), [[Cahul]] (1), [[Taraclia]] (1) [[Comrat]] (1), la care se adaugă și instituțiile transnistrene din [[Tiraspol]] (6), [[Tighina]] (1) și [[Râbnița]] (1). Instituțiile de învățământ superior din partea stângă a Nistrului nu sunt acreditate de Ministerul Educației al Republicii Moldova.

Studiile universitare au devenit din ce în ce mai accesibile, iar limitările de vârstă au fost excluse. Popularitatea învățământului superior este înaltă, comparativ cu numărul mult mai mic al persoanelor care își fac studiile în învățământul secundar profesional și mediu de specialitate. La universitățile din Moldova învață peste 10300 de studenți, circa 90 mii la Ciclul I și 14 mii la Ciclul II. Sistemul universitar asigură pregătirea specialiștilor la circa 170 de specialități. Din numărul total de studenți 20% învață la profilul juridic; 24,2% la profilul economic; 2,92 % la medicină.<ref>[http://www.utm.md/edu/legal/strategia_rm.pdf STRATEGIA învățământului superior din Republica Moldova în contextul Procesului Bologna]. ''Chișinău (Universitatea tehnică din Moldova)''</ref> Abiturienții transnistreni preferă instituțiile din regiune, circa 60%, alți 20% vin la [[Chișinău]] și [[Bălți]], restul pleacă în [[Ucraina]] sau [[Rusia]].<ref>Наталия Барбиер. [http://www.pan.md/news/Pridnestrovskie-vuzi-igrayut-po-novim-pravilam/20062 Приднестровские вузы «играют» по новым правилам]. «Панорама», 8 декабря 2012.</ref>.

În 2005 Republica Moldova a aderat la [[Procesul Bologna]] și a început reforma învățământului superior care în prezent stagnează, persistă o serie de neclarități legate de școlile doctorale, alegerea disciplinelor opționale, însăși sistemul de credite funcționează cu deficiențe, programele de studii rămân a fi foarte teoretizate, ponderea orelor practice nefiind suficientă pentru a achiziționa abilitățile profesionale necesare, lipsa unei corelări dintre cererea pieței forței de muncă și oferta educațională.<ref>Ciurea, C.; Berbeca, V., Lipcean, S., Gurin, M. ''[Sistemul de învățământ superior din Republica Moldova în contextul Procesului Bologna: 2005-2011]''. Chișinău (Fundația Soros-Moldova,IDIS-Viitorul), 2011. -94 p.</ref>

==Sport==
[[File:AUT vs. MDA 2015-09-05 (006).jpg|thumb|[[Echipa națională de fotbal a Republicii Moldova]]]]
{{AP|Sportul în Republica Moldova}}
Sportul național în Republica Moldova este [[trânta]]. Totuși cel mai popular [[Fotbalul în Republica Moldova|sport din țară este fotbalul]]. Cu toate astea, pe plan internațional reprezentanții Republicii Moldova nu au reușit mari performanțe, [[echipa națională de fotbal a Republicii Moldova]] nereușind să se califice la niciun turneu al [[Campionatul Mondial de Fotbal|Campionatului Mondial]] sau [[Campionatul European de Fotbal]]. La nivel de club, cele mai mari performanțe le-a înregistrat [[FC Sheriff Tiraspol]], care a ajuns de trei ori în grupele [[Europa League]], realizând asta în sezoanele [[UEFA Europa League 2009-2010|2009–10]], [[UEFA Europa League 2010-2011|2010–11]] și [[UEFA Europa League 2013-2014|2013–14]] 2017-2018.
[[Fișier:Rio 2016 - Weightlifting men's 69 kg (29049354630).jpg|miniatura|[[Serghei Cechir]]]]
[[Fișier:2017 US Open Tennis - Qualifying Rounds - Radu Albot (MDA) (27) def. Frank Dancevic (CAN) (36754074760).jpg|miniatura|left|[[Radu Albot]]]]
Alte sporturi populare în țară sunt în general sporturile de forță și atletică grea, cum ar fi [[box]]ul, [[haltere]]le, [[judo]], [[Lupte greco-romane|luptele greco-romane]], [[kickboxing]]ul ș.a. Tot în aceste genuri Republica Moldova a obținut și cele mai mari performațe ale sale, prima mare performanță fiind medalia de aur a lui [[Tudor Casapu]] la haltere, obținută la [[Jocurile Olimpice de vară din 1992]] de la Barcelona.<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=iB04_r9CGE0 Tudor Casapu la Olimpiada din Barcelona 1992] (clip pe youtube)</ref> Tot Tudor Casapu a mai cucerit pentru Republica Moldova medalii de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de haltere din 1991.<ref>{{citat web|url=http://unimedia.info/stiri/Campionul-olimpic-la-haltere-Tudor-Casapu-implinete-astazi-50-de-ani-65712.html|title=Campionul olimpic la haltere Tudor Casapu împlinește astăzi 50 de ani|publisher=Unimedia|accessdate=2020-03-19|date=18 septembrie 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20171107025956/http://unimedia.info/stiri/Campionul-olimpic-la-haltere-Tudor-Casapu-implinete-astazi-50-de-ani-65712.html|archivedate=2017-11-07|dead-url=no}}</ref> Cu puțin timp mai devreme, în 1988, înainte ca Moldova să obțină independența, un alt moldovean devenise campion olimpic. E vorba de [[Nicolae Juravschi]], care fiind în componența echipei URSS a câștigat medalia de aur la proba [[caiac-canoe]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 1988]] din [[Seul]], [[Coreea de Sud]].<ref>{{cite web|url=http://www.vipmagazin.md/profil/Nicolae_Juravschi/|title=Nicolae Juravschi. Marele olimpic de la Chircaiești|date=august 2004|publisher=VIP Magazin|archiveurl=https://web.archive.org/web/20121216183444/http://www.vipmagazin.md/profil/Nicolae_Juravschi/|archivedate=2012-12-16|accessdate=2020-03-19|dead-url=yes}}</ref>

Printre rezultatele mai recente, [[Veaceslav Gojan]], a devenit medaliat cu bronz la box la [[Jocurile Olimpice de vară din 2008]] de la [[Beijing]]. Iar surorile Zalina și Marina Marghieva s-au clasat în multiple rânduri pe podium la Campionatele Mondiale și Europene la [[aruncarea discului]] și [[aruncarea ciocanului]].

Mai slab dezvoltate sunt sporturile de masă și de sală. Astfel, genuri ca [[biliard]]ul sau [[poker]]ul sunt practicate doar la nivel de amatori, nu și profesionist. Totuși, în [[șah]], Republica Moldova are câțiva maeștri internaționali, printre care pot fi menționați [[Viorel Iordăchescu]] și [[Viorel Bologan]]. De asemenea sunt slab dezvoltate sporturile de iarnă. În ultimii ani Republica Moldova [[:Categorie:Cetățeni naturalizați în Republica Moldova|a naturalizat o serie de sportivi străini]] pentru a reprezenta țara la probele de [[iarnă]] pe plan internațional. La sfârșitul anilor 2000, un om de afaceri moldovean a fondat clubul de [[hochei pe gheață]] [[Platina Chișinău]], care devenit campioana României la juniori. Ulterior echipa a fost transferată în campionatul Rusiei, unde însă nu s-a remarcat. Echipa își joacă meciurile de acasă pe patinoarul din [[Tiraspol]], urmând ca în 2014/15 să fie deschis un patinoar modern lângă Chișinău.

== Sănătate ==
{{AP|Sănătatea în Republica Moldova}}
[[Fișier:Spitalul Clinic Municipal Bălți 04.jpg|thumb|left|[[Spitalul Clinic Municipal Bălți]]]]
În urma reformării, în perioada 1998 – 2009, rețeaua spitalicească a fost redusă de la 276 de spitale cu o capacitate de 42000 de paturi până la 82 de unități cu capacitatea de 20500 de paturi. În 2010 sistemul de sănătate cuprindea 34 de spitale raionale, 10 spitale municipale (în Chișinău și Bălți), 18 spitale de nivel republican și 10 spitale private. Continuă să existe servicii de sănătate paralele, organizate de alte ministere [[Ministerul Apărării (Republica Moldova)|Ministerului Apărării]], [[Ministerul Afacerilor Interne (Republica Moldova)|Ministerului Afacerilor Interne]], [[Ministerul Justiției (Republica Moldova)|Ministerului Justiției]], [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Republica Moldova)|Ministerului Transportului]] și [[Poliția de frontieră (Republica Moldova)|Poliția de frontieră]], în total 10 spitale și 91 instituții de ambulator. Asigurarea populației cu paturi este de 5,6 la 1000 de locuitori. Peste 50% din spitale (16 spitale republicane, 9 spitale municipale, 8 spitale departamentale și 8 spitale private) cu o capacita cu o capacitate de 9369 de paturi, sau 46,8% din numărul total de paturi, se află în municipiul Chișinău.<ref>Pîsla, M et al. [http://www.ms.gov.md/_files/8364-Raport%2520sumar%2520Evaluarea%2520siguran_ei%2520spitalelor%2520din%2520R.%2520Moldova.pdf Evaluarea siguranței spitalelor din Republica Moldova]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Raport sumar. - Ch.: Centrul  Republican  Medicina  Calamităților, 2010- 64 p.</ref>

Rețeaua de asistență medicală primară constă din patru tipuri de prestatori: Centrele Medicilor de Familie (în baza policlinicilor raionale din trecut); Centre de Sănătate Rurale, Oﬁcii ale Medicilor de Familie (în baza punctelor medicale rurale din trecut); și Puncte Medicale pentru asistenții medicilor de familie (felceri) care acoperă sate/regiuni cu o populație mai mică de 1000.<ref>Republica Moldova: [http://www.ms.gov.md/_files/2946-Evaluarea%2520OMS.pdf Evaluarea securității  sănătății și capacităților de management al crizelor]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Chișinău, (Organizația Mondială a Sănătății: Biroul Regional pentru Europa) 2008. -106 p.</ref>

Serviciile de asistență medicală urgentă sunt presate de Centrul Național Medicină de Urgență divizat 5 zone autonome – Chișinău, zona Centru, zona Nord, zona Sud și Gagauzia. În afară de cele patru stații zonale de asistență urgentă există 41 substații și 84 puncte de asistență medicală.

În 2004 a fost introdus sistemului de Asigurări Medicale Obligatorii, bazat pe contribuțiile obligatorii ale populației angajate în câmpul muncii și a patronilor. Fondurile colectate prin intermediul sistemului de asigurări medicale obligatorii sunt automat divizate în patru sub-fonduri: Fondul Principal (94%), Fondul de rezervă, Fondul de Prevenire și Fondul de Administrare. În 2006, 52% din Fondul Principal au fost alocate asistenței spitalicești; 31% – asistenței primare; 9% – asistenței urgente; 6,5% – asistenței specializate de ambulator; 1,4% – asistenței medicale înalt performante și 0,1% – asistenței medicale la domiciliu.

== Turism ==
[[File:Orhei Vechi, Moldova - Flickr - Dave Proffer (12).jpg|thumb|Satul [[Trebujeni, Orhei|Trebujeni]] de-a lungul [[Răut]]ului ([[Parcul Național Orhei]])]]
{{AP|Turismul în Republica Moldova}}
Deși are o [[suprafață]] mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potențial turistic, reprezentat, întâi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită diversitate de rezervații peisagistice sau [[Rezervație naturală|landșafturi naturale]] și [[Monument al naturii|monumente geologice]] unice, de valoare [[Europa|europeană]] și [[Pământ|mondială]].
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, de [[sănătate]] și frumusețe.

Începând cu anul [[1998]], numărul străinilor veniți în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25&nbsp;000 în [[2004]], majoritatea proveniți din [[Rusia]], [[Ucraina]] și [[România]]. Totodată, numărul moldovenilor plecați peste hotare în [[2004]], aproape că s-a dublat față de anul [[1997]], depășind cifra de 67&nbsp;000. Dintre aceștia, cei mai mulți au vizitat Ucraina, [[Ungaria]], [[Turcia]], România sau [[Bulgaria]].<ref>{{cite web|url=http://www.statistica.md/statistics/dat/747/ro/Turism_1997_2004_ro.htm|title=Activitate turistică în Republica Moldova 1997-2004], publicat de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova la [[16 februarie]] [[2006]|publisher=|accessdate=2006-06-03|archive-date=2006-06-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20060609060659/http://www.statistica.md/statistics/dat/747/ro/Turism_1997_2004_ro.htm|dead-url=yes}}</ref>

Pe [[1 iunie]] [[2006]], în cadrul unei conferințe internaționale, Organizația de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anunțat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în șapte state: România, [[Italia]], [[Germania]], [[Regatul Unit]], [[Elveția]], [[Franța]] și [[Polonia]].<ref>[http://www.reporter.md/ro/NewsOfTheDay.asp?NewsType=FullDocument&idDocType=1&idTopic=2&idDocument=193189 „''Oamenii de afaceri critică noul brand al Republicii Moldova''”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170227130023/http://www.reporter.md/ro/NewsOfTheDay.asp?NewsType=FullDocument&idDocType=1&idTopic=2&idDocument=193189 |date=2017-02-27 }} publicat de Reporter.md la [[3 iunie]] [[2006]]</ref>{{-}}
<gallery mode="packed">
File:Padurea Domneasca zimbrii Glodeni (5).jpg|[[Pădurea Domnească]]
File:Свеча - panoramio (1).jpg|[[Lumânarea Recunoștinței]]
File:MD.GE - rezervația naturală de plante medicinale Bugeac - jun 2021 - 05.jpg|[[Rezervația naturală Bugeac|Rezervația naturală de plante medicinale]] [[Bugeac]]
File:Wooden Orthodox Church - Moldova (by David Stanley).jpg|[[Muzeul satului din Chișinău]]
File:Moldova Competitiveness Project, USAID Moldova (48121769796).jpg|Crama [[Purcari, Ștefan Vodă|Purcari]] deținută de [[Bostavan]]
</gallery>

=== Turismul rural ===
Comunitățile [[Agricultură|agricole]] și pitoreștile noastre [[sat]]e pot oferi diferite servicii turiștilor care doresc să se odihnească în sînul naturii:

* Cazare în case tradiționale de [[Mediu rural|tip rural]];
* Posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale;
* Familiarizarea cu [[folclor]]ul, distracțiile și tradițiile locale;
* Familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea dată, precum și posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meșteșugăritului;
* Posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.

=== Turismul vitivinicol ===
{{see also|Podgorii în Republica Moldova}}
[[Podgorie|Podgoriile]] moldovenești, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiții de cultivare a [[Viță de vie|viței de vie]] și de producere a [[vin]]ului. În prezent, în țară funcționează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Aici turiștii au posibilitatea de a lua cunoștință de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sunt îmbuteliate și, desigur, de a gusta [[Vin moldovenesc|produsul finit]]. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în țara se bucură de o bună reputație pe plan internațional.

== Sărbători oficiale==
[[Fișier:Ziua_Independenței_2016_05.jpg|thumb|[[Ziua Independenței (Republica Moldova)|Ziua Independenței]], 2016]]
* [[1 ianuarie]] – [[Revelion]]<ref name="sarbatori-bnrm">{{cite web|url=http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/2005_01.pdf|archiveurl=https://archive.today/20121209175424/http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/2005_01.pdf|deadurl=yes|title=CALENDAR NAȚIONAL|date=9 decembrie 2012|archivedate=9 decembrie 2012|website=archive.is}}</ref>;
* [[7 ianuarie|7]] și [[8 ianuarie]] – Nașterea lui Iisus Hristos ([[Crăciun]]ul pe stil vechi);
* [[8 martie]] – [[Ziua internațională a femeii]];
* Prima și a doua zi de [[Paști]] conform [[Calculul datei de Paște|calendarului bisericesc]] (''dată variabilă)''
* Ziua de luni la o săptămână după [[Paști]] ([[Paștile Blajinilor]]; ''dată semi-variabilă; depinde de data Paștelui propriu-zis)''
* [[1 mai]] – [[Ziua Muncii|Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii]];
* [[9 mai]] – Ziua comemorării victimelor celui de-[[Al Doilea Război Mondial]]<ref>[http://trm.md/ro/social/9-mai-ziua-comemorarii-victimelor-celui-de-al-doilea-razboi-mondial/ 9 mai – Ziua comemorării victimelor celui de-al doilea război mondial] TRM.md</ref> și [[Ziua Europei]]<ref name="sarbatori-bnrm"/>
* [[27 august]] – [[Ziua Independenței (Republica Moldova)|Ziua Independenței]]<ref>{{cite web|url=http://www.unimedia.md/?mod=news&id=18521|title=Parlamentul a decis: “27 august – Ziua Independenței”|publisher=Unimedia|accessdate=2010-05-07|archive-date=2010-04-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20100425054311/http://www.unimedia.md/?mod=news&id=18521|dead-url=yes}}</ref>;
* [[31 august]] – Sărbătoarea „[[Limba noastră (sărbătoare)|Limba noastră]]”<ref>[http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=306859&lang=1 HOTĂRÎRE parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova]</ref>;
* [[25 decembrie]] – Naștererea lui Isus Hristos ([[Crăciun]]ul pe stil nou)<ref>[http://unimedia.info/stiri/ziua-de-25-decembrie-a-fost-declarata--prin-lege--zi-de-sarbatoare-69748.html 25 decembrie declarată prin lege Zi de Sărbătoare] unimedia.info</ref>.

== Note ==
<references/>

== Bibliografie ==
* Ion Țurcanu, ''Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor împotriva ocupației sovietice, 1944-1953'', Chișinău, Ed. Prut Internațional, 2000.
* Ion Țurcanu, ''Republica Moldova independentă (1991-2001). Studii, reflecții, mărturii'', Ed. Știința, Chișinău, 2001.
* Ion Țurcanu ''Republica Moldova: a fi sau a nu fi'', Ed. Labirint,, Chișinău, 2012.
* Matei Cazacu, Nicolas Trifon. ''La République de Moldavie : un Etat en quête de nation''. Paris : Non Lieu, 2010.
* [[Zamfir Arbore|Arbore, Zamfir]]. ''Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904''. Ch.: Museum, Fundația Culturală Română, 2001. 235 p. ISBN 9975-906-33-8
* Capcelea, A.; Osiiuk, V.; Rudko, Gh. ''Bazele geologiei ecologice a Republicii Moldova''. Ch.: Știința, 2001. 256 p. ISBN 9975-67-202-7.Cartea Roșie a Republicii Moldova. -ed. a 2-a. Chișinău: Știința, 2002. 288 p. ISBN 9975-67-311-2.
* Cazac, V.; Mihăilescu, C.; Bejenari, G. ''Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață''. Ch.: Știința, 2007. 248. ISBN 978-9975-67-294-8.
* ''Dicționar de istorie a României''. Meronia, 2007. pag. 42, 226.
* ''Dicționar statistic al Moldovei. Ediție specială în 4 volume''. Ch.: Statistica, 1994.
* [[Gheorghe Duca|Duca, Gh]]. et al. Republica Moldova: Ediție enciclopedică. Ch.: Institutul de Studii Enciclopedice, 2011. 800 p. ISBN 978-9975-9520-4-0
* Eb. Beckherrn. ''Uniunea Sovietică. Un butoi cu praf de pușcă''/''Conflictul naționalităților''. Editura Knaur, 1990. pag. 241–258.
* ''Enciclopedia Sovietică Moldovenească''. Vol. 8. Ch.: Redacția Principală a ESM, 1981. 502 p.
* Gothold Rhode. ''Istoria Poloniei''. Wiss: Buchgesell, Darmstadt, 1966. pag. 117–119, 195-196.
* Lazari, A. et al. ''Buruiene larg răspândite pe teritoriul Republicii Moldova''. Ch.: Cuant, 1999. 266 p. ISBN 9975-62-050-
* Postolache, Gheorghe. ''Vegetația Republicii Moldova''. Ch.: Știința, 1995. 340 p. ISBN 5-376-01923-3.
* ''Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale''. Ch.: Statistica, 2006. 492 p. ISBN 978-9975-9786-4-4.
* [[Andrei Ursu|Ursu, Andrei]]. ''Solurile Moldovei''. Ch.: Știința, 2011. 342 p. ISBN 978-9975-67-647-2.

== Legături externe ==
* {{md icon}} [http://www.parlament.md/ Situl oficial al parlamentului]
* {{md icon}} [http://www.alegeri.md Alegeri în Moldova]
* {{md icon}} [http://www.europarl.europa.eu/news/public/story_page/030-53410-103-04-16-903-20090403STO53395-2009-13-04-2009/default_ro.htm Deputați europeni în Moldova cu ocazia alegerilor parlamentare]. Site-ul oficial al Parlamentului European
* {{en icon}} [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html Date despre Moldova pe CIA World Factbook] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107090430/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html |date=2019-01-07 }}
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630163039/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gadm&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, diviziuni administrative]
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630162852/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gcis&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, orașe]
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630164859/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gmap&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, hărți]
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-republicii-moldova-27-08-2011 Ziua Națională a Republicii Moldova], 27 august 2011, ''Amos News''

== Vezi și ==
{{Proiecte surori
|commons         = Moldova
|commonscat      = Moldova
|wikiștiri       =  Portal:Republica Moldova
|wikiștiricat    =  Republica Moldova
|wikționar       =  Republica Moldova}}
* [[Declarația de Independență a Republicii Moldova]]
* [[Relațiile româno-moldovene]]
* [[Rusificarea românilor]]
* [[Personalități din Basarabia]]
* [[Numerele de înmatriculare auto în Republica Moldova]]
* [[Criminalitatea în Republica Moldova]]

{{Casete de navigare
|titlu = [[Fișier:Flag of Moldova.svg|27px|border]] Subiecte despre Republica Moldova
|listă =
{{Republica Moldova}} 
{{Subiecte legate de Republica Moldova}}
{{Teritorii românofone}}
{{Europa latină}}
{{Uniunea Latină}}
{{Comunitatea Statelor Independente}}
{{GUAM}}
{{Relațiile externe ale Republicii Moldova}}
}}
{{Țări europene}}
{{Dunăre}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Republica Moldova| ]]
[[Categorie:Pagini peste 100K]]
[[Categorie:Foste țări ale Uniunii Sovietice]]