Vizualizare sursă pentru „Limba noastră”

Pentru sărbătoarea anuală din Republica Moldova, vedeți [[Limba noastră (sărbătoare)]].
{{Infocaseta Imn
|titlu             = Limba Noastră
|transcripție      = 
|titlu_română      = 
|titlu_alt         = 
|titlu_alt_ro      = 
|titlu_alt_2       = 
|titlu_alt_ro_2    = 
|imagine           =Stamp of Moldova 247.gif 
|mărime_imagine    = 
|subtitlu          = 
|sufix             = 
|țară              =Republica Moldova 
|autor             = Alexei Mateevici
|dată_versuri      = 
|compozitor        =Alexandru Cristea 
|dată_muzică       = 
|adoptat           =1995 
|până_în           = 
|sunet             = 
|titlu_sunet       = 
|descriere_sunet   = 
}}

„'''Limba noastră'''” este o poezie scrisă de [[Alexei Mateevici]] (1888–1917), cuprinzînd 12 strofe de cîte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii moldovenești și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărît trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de [[Alexandru Cristea]] (1890-1942).

== Imnul Republicii Moldova ==
La 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră” drept [[imn național]] și oficial al [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]. Muzica cîntecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995.

Poemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a cîte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a cîte 4 versuri fiecare: strofele 1, 2, 5, 8 și 12.

Versurile:

'''Limba noastră-i o comoară'''

'''în adîncuri înfundată'''

'''Un șirag de piatră rară'''

'''pe moșie revărsată.'''


'''Limba noastră-i foc ce arde'''

'''într-un neam, ce fără veste'''

'''S-a trezit din somn de moarte'''

'''ca viteazul din poveste.'''


Limba noastră-i numai cîntec

doina dorurilor noastre

Roi de fulgere, ce spintec

noruri negri, zări albastre.


Limba noastră-i graiul pîinii

cînd de vînt se mișcă vara

In rostirea ei bătrînii

cu sudori sfințit-au țara.


'''Limba noastră-i frunză verde'''

'''zbuciumul din codrii veșnici'''

'''Nistrul lin, ce-n valuri pierde'''

'''ai luceferilor sfeșnici.'''


Limba noastră-i vechi izvoade

povestiri din alte vremuri

Și citindu-le ’nșirate

te-nfiori adînc și tremuri.


Limba noastră îi aleasă

să ridice slava-n ceruri

Să ne spiue-n hram și-acasă

veșnicele adevăruri.


'''Limba noastră-i limbă sfîntă'''

'''limba vechilor cazanii'''

'''Care-o plîng și care-o cîntă'''

'''pe la vatra lor țăranii.'''


Înviați-vă dar graiul

ruginit de multă vreme

Ștergeți slinul, mucegaiul

al uitării ’n care geme.


Strîngeți piatra lucitoare

ce din soare se aprinde

Și-ți avea în revărsare

un potop nou de cuvinte.


Nu veți plînge-atunci amarnic

că vi-i limba prea săracă

Și-ți vedea, cît îi de darnic

graiul țării noastre dragă.


'''Răsări-va o comoară'''

'''în adîncuri înfundată'''

'''Un șirag de piatră rară'''

'''pe moșie revărsată.'''