MediaWiki - Contribuțiile utilizatorului [ro]

Test

2024-09-22T15:15:22Z

Admin:

<pdf>Fișier:Istoria Moldovei Epoca preistorica I an.pdf</pdf>

Test

2024-09-22T15:13:11Z

Admin: Pagină nouă: miniatura

[[Fișier:Istoria Moldovei Epoca preistorica I an.pdf|miniatura]]

Fișier:Istoria Moldovei Epoca preistorica I an.pdf

2024-09-22T15:12:44Z

Admin:

Istoria Moldovei Epoca preistorică I an

Modul:Matematică

2024-07-31T09:21:32Z

Admin: Pagină nouă: -- This module provides a number of basic mathematical operations. local yesno, getArgs -- lazily initialized local p = {} -- Holds functions to be returned from #invoke, and functions to make available to other Lua modules. local wrap = {} -- Holds wrapper functions that process arguments from #invoke. These act as intemediary between functions meant for #invoke and functions meant for Lua. -- Helper functions used to avoid redundant code. local function err(...

--[[

This module provides a number of basic mathematical operations.

]]

local yesno, getArgs -- lazily initialized

local p = {} -- Holds functions to be returned from #invoke, and functions to make available to other Lua modules.
local wrap = {} -- Holds wrapper functions that process arguments from #invoke. These act as intemediary between functions meant for #invoke and functions meant for Lua.

--[[
Helper functions used to avoid redundant code.
]]

local function err(msg)
-- Generates wikitext error messages.
return mw.ustring.format('Eroare de formatare: %s', msg)
end

local function unpackNumberArgs(args)
-- Returns an unpacked list of arguments specified with numerical keys.
local ret = {}
for k, v in pairs(args) do
if type(k) == 'number' then
table.insert(ret, v)
end
end
return unpack(ret)
end

local function makeArgArray(...)
-- Makes an array of arguments from a list of arguments that might include nils.
local args = {...} -- Table of arguments. It might contain nils or non-number values, so we can't use ipairs.
local nums = {} -- Stores the numbers of valid numerical arguments.
local ret = {}
for k, v in pairs(args) do
v = p._cleanNumber(v)
if v then
nums[#nums + 1] = k
args[k] = v
end
end
table.sort(nums)
for i, num in ipairs(nums) do
ret[#ret + 1] = args[num]
end
return ret
end

local function applyFuncToArgs(func, ...)
-- Use a function on all supplied arguments, and return the result. The function must accept two numbers as parameters,
-- and must return a number as an output. This number is then supplied as input to the next function call.
local vals = makeArgArray(...)
local count = #vals -- The number of valid arguments
if count == 0 then return
-- Exit if we have no valid args, otherwise removing the first arg would cause an error.
nil, 0
end
local ret = table.remove(vals, 1)
for _, val in ipairs(vals) do
ret = func(ret, val)
end
return ret, count
end

local function fold(func, ...)
-- Use a function on all supplied arguments, and return the result. The function must accept two numbers as parameters,
-- and must return a number as an output. This number is then supplied as input to the next function call.
local vals = makeArgArray(...)
local count = #vals -- The number of valid arguments
if count == 0 then return
-- Exit if we have no valid args, otherwise removing the first arg would cause an error.
nil, 0
end
local ret = table.remove(vals, 1)
for _, val in ipairs(vals) do
ret = func(ret, val)
end
return ret, count
end

--[[
random

Generate a random number

Usage:
{{#invoke: Math | random }}
{{#invoke: Math | random | maximum value }}
{{#invoke: Math | random | minimum value | maximum value }}
]]

function wrap.random(args)
local first = p._cleanNumber(args[1])
local second = p._cleanNumber(args[2])
return p._random(first, second)
end

function p._random(first, second)
math.randomseed(mw.site.stats.edits + mw.site.stats.pages + os.time() + math.floor(os.clock() * 1000000000))
-- math.random will throw an error if given an explicit nil parameter, so we need to use if statements to check the params.
if first and second then
if first <= second then -- math.random doesn't allow the first number to be greater than the second.
return math.random(first, second)
end
elseif first then
return math.random(first)
else
return math.random()
end
end

--[[
order

Determine order of magnitude of a number

Usage:
{{#invoke: Math | order | value }}
]]

function wrap.order(args)
local input_string = (args[1] or args.x or '0');
local input_number = p._cleanNumber(input_string);
if input_number == nil then
return err('order of magnitude input appears non-numeric')
else
return p._order(input_number)
end
end

function p._order(x)
if x == 0 then return 0 end
return math.floor(math.log10(math.abs(x)))
end

--[[
precision

Detemines the precision of a number using the string representation

Usage:
{{ #invoke: Math | precision | value }}
]]

function wrap.precision(args)
local input_string = (args[1] or args.x or '0');
local trap_fraction = args.check_fraction;
local input_number;

if not yesno then
yesno = require('Modul:Yesno')
end
if yesno(trap_fraction, true) then -- Returns true for all input except nil, false, "no", "n", "0" and a few others. See [[Modul:Yesno]].
local pos = string.find(input_string, '/', 1, true);
if pos ~= nil then
if string.find(input_string, '/', pos + 1, true) == nil then
local denominator = string.sub(input_string, pos+1, -1);
local denom_value = tonumber(denominator);
if denom_value ~= nil then
return math.log10(denom_value);
end
end
end
end

input_number, input_string = p._cleanNumber(input_string);
if input_string == nil then
return err('precision input appears non-numeric')
else
return p._precision(input_string)
end
end

function p._precision(x)
if type(x) == 'number' then
x = tostring(x)
end
x = string.upper(x)

local decimal = x:find('%.')
local exponent_pos = x:find('E')
local result = 0;

if exponent_pos ~= nil then
local exponent = string.sub(x, exponent_pos + 1)
x = string.sub(x, 1, exponent_pos - 1)
result = result - tonumber(exponent)
end

if decimal ~= nil then
result = result + string.len(x) - decimal
return result
end

local pos = string.len(x);
while x:byte(pos) == string.byte('0') do
pos = pos - 1
result = result - 1
if pos <= 0 then
return 0
end
end

return result
end

--[[
max

Finds the maximum argument

Usage:
{{#invoke:Math| max | value1 | value2 | ... }}

Note, any values that do not evaluate to numbers are ignored.
]]

function wrap.max(args)
return p._max(unpackNumberArgs(args))
end

function p._max(...)
local function maxOfTwo(a, b)
if a > b then
return a
else
return b
end
end
local max_value = applyFuncToArgs(maxOfTwo, ...)
if max_value then
return max_value
end
end

--[[
min

Finds the minimum argument

Usage:
{{#invoke:Math| min | value1 | value2 | ... }}
OR
{{#invoke:Math| min }}

When used with no arguments, it takes its input from the parent
frame. Note, any values that do not evaluate to numbers are ignored.
]]

function wrap.min(args)
return p._min(unpackNumberArgs(args))
end

function p._min(...)
local function minOfTwo(a, b)
if a < b then
return a
else
return b
end
end
local min_value = applyFuncToArgs(minOfTwo, ...)
if min_value then
return min_value
end
end

--[[
sum

Finds the sum

Usage:
{{#invoke:Math| sum | value1 | value2 | ... }}
OR
{{#invoke:Math| sum }}

Note, any values that do not evaluate to numbers are ignored.
]]

function wrap.sum(args)
return p._sum(unpackNumberArgs(args))
end

function p._sum(...)
local sums, count = fold((function(a, b) return a + b end), ...)
if not sums then
return 0
else
return sums
end
end

--[[
average

Finds the average

Usage:
{{#invoke:Math| average | value1 | value2 | ... }}
OR
{{#invoke:Math| average }}

Note, any values that do not evaluate to numbers are ignored.
]]

function wrap.average(args)
return p._average(unpackNumberArgs(args))
end

function p._average(...)
local function getSum(a, b)
return a + b
end
local sum, count = applyFuncToArgs(getSum, ...)
if not sum then
return 0
else
return sum / count
end
end

--[[
round

Rounds a number to specified precision

Usage:
{{#invoke:Math | round | value | precision }}

--]]

function wrap.round(args)
local value = p._cleanNumber(args[1] or args.value or 0)
local precision = p._cleanNumber(args[2] or args.precision or 0)
if value == nil or precision == nil then
return err('round input appears non-numeric')
else
return p._round(value, precision)
end
end

function p._round(value, precision)
local rescale = math.pow(10, precision or 0);
return math.floor(value * rescale + 0.5) / rescale;
end

--[[
mod

Implements the modulo operator

Usage:
{{#invoke:Math | mod | x | y }}

--]]

function wrap.mod(args)
local x = p._cleanNumber(args[1])
local y = p._cleanNumber(args[2])
if not x then
return err('first argument to mod appears non-numeric')
elseif not y then
return err('second argument to mod appears non-numeric')
else
return p._mod(x, y)
end
end

function p._mod(x, y)
local ret = x % y
if not (0 <= ret and ret < y) then
ret = 0
end
return ret
end

--[[
gcd

Calculates the greatest common divisor of multiple numbers

Usage:
{{#invoke:Math | gcd | value 1 | value 2 | value 3 | ... }}
--]]

function wrap.gcd(args)
return p._gcd(unpackNumberArgs(args))
end

function p._gcd(...)
local function findGcd(a, b)
local r = b
local oldr = a
while r ~= 0 do
local quotient = math.floor(oldr / r)
oldr, r = r, oldr - quotient * r
end
if oldr < 0 then
oldr = oldr * -1
end
return oldr
end
local result, count = applyFuncToArgs(findGcd, ...)
return result
end

--[[
precision_format

Rounds a number to the specified precision and formats according to rules
originally used for {{template:Rnd}}. Output is a string.

Usage:
{{#invoke: Math | precision_format | number | precision }}
]]

function wrap.precision_format(args)
local value_string = args[1] or 0
local precision = args[2] or 0
return p._precision_format(value_string, precision)
end

function p._precision_format(value_string, precision)
-- For access to Mediawiki built-in formatter.
local lang = mw.getContentLanguage();

local value
value, value_string = p._cleanNumber(value_string)
precision = p._cleanNumber(precision)

-- Check for non-numeric input
if value == nil or precision == nil then
return err('invalid input when rounding')
end

local current_precision = p._precision(value)
local order = p._order(value)

-- Due to round-off effects it is neccesary to limit the returned precision under
-- some circumstances because the terminal digits will be inaccurately reported.
if order + precision >= 14 then
orig_precision = p._precision(value_string)
if order + orig_precision >= 14 then
precision = 13 - order;
end
end

-- If rounding off, truncate extra digits
if precision < current_precision then
value = p._round(value, precision)
current_precision = p._precision(value)
end

local formatted_num = lang:formatNum(math.abs(value))
local sign

-- Use proper unary minus sign rather than ASCII default
if value < 0 then
sign = '−'
else
sign = ''
end

-- Handle cases requiring scientific notation
if string.find(formatted_num, 'E', 1, true) ~= nil or math.abs(order) >= 9 then
value = value * math.pow(10, -order)
current_precision = current_precision + order
precision = precision + order
formatted_num = lang:formatNum(math.abs(value))
else
order = 0;
end
formatted_num = sign .. formatted_num

-- Pad with zeros, if needed
if current_precision < precision then
local padding
if current_precision <= 0 then
if precision > 0 then
local zero_sep = lang:formatNum(1.1)
formatted_num = formatted_num .. zero_sep:sub(2,2)

padding = precision
if padding > 20 then
padding = 20
end

formatted_num = formatted_num .. string.rep('0', padding)
end
else
padding = precision - current_precision
if padding > 20 then
padding = 20
end
formatted_num = formatted_num .. string.rep('0', padding)
end
end

-- Add exponential notation, if necessary.
if order ~= 0 then
-- Use proper unary minus sign rather than ASCII default
if order < 0 then
order = '−' .. lang:formatNum(math.abs(order))
else
order = lang:formatNum(order)
end

formatted_num = formatted_num .. '×10' .. order .. ''
end

return formatted_num
end

--[[
Helper function that interprets the input numerically. If the
input does not appear to be a number, attempts evaluating it as
a parser functions expression.
]]

function p._cleanNumber(number_string)
if type(number_string) == 'number' then
-- We were passed a number, so we don't need to do any processing.
return number_string, tostring(number_string)
elseif type(number_string) ~= 'string' or not number_string:find('%S') then
-- We were passed a non-string or a blank string, so exit.
return nil, nil;
end

-- Attempt basic conversion
local number = tonumber(number_string)

-- If failed, attempt to evaluate input as an expression
if number == nil then
local success, result = pcall(mw.ext.ParserFunctions.expr, number_string)
if success then
number = tonumber(result)
number_string = tostring(number)
else
number = nil
number_string = nil
end
else
number_string = number_string:match("^%s*(.-)%s*$") -- String is valid but may contain padding, clean it.
number_string = number_string:match("^%+(.*)$") or number_string -- Trim any leading + signs.
if number_string:find('^%-?0[xX]') then
-- Number is using 0xnnn notation to indicate base 16; use the number that Lua detected instead.
number_string = tostring(number)
end
end

return number, number_string
end

--[[
Wrapper function that does basic argument processing. This ensures that all functions from #invoke can use either the current
frame or the parent frame, and it also trims whitespace for all arguments and removes blank arguments.
]]

local mt = { __index = function(t, k)
return function(frame)
if not getArgs then
getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs
end
return wrap[k](getArgs(frame)) -- Argument processing is left to Modul:Arguments. Whitespace is trimmed and blank arguments are removed.
end
end }

return setmetatable(p, mt)

Modul:InfoboxFormerCountry

2024-07-31T09:18:04Z

Admin: Pagină nouă: local p = {} local wikidata = require('Modul:Wikidata') local ib = require('Modul:Infobox') local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local StringUtils = require('Modul:StringUtils') local illWd = require('Modul:Ill-wd').fromArgs local TableTools = require('Modul:TableTools') local DateUtils = require('Modul:DateUtils') local GregorianDate = require('Modul:GregorianDate') local Formatnum = require('Modul:Formatnum') local round = require('Modul:Matematică')._round...

local p = {}
local wikidata = require('Modul:Wikidata')
local ib = require('Modul:Infobox')
local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs
local StringUtils = require('Modul:StringUtils')
local illWd = require('Modul:Ill-wd').fromArgs
local TableTools = require('Modul:TableTools')
local DateUtils = require('Modul:DateUtils')
local GregorianDate = require('Modul:GregorianDate')
local Formatnum = require('Modul:Formatnum')
local round = require('Modul:Matematică')._round

local function isClaimWithData(claim)
return claim and claim['type'] == 'statement' and claim.mainsnak and claim.mainsnak.snaktype == 'value'
end

local function listContains(haystack, needle)
for _,eachHay in ipairs(haystack) do
if eachHay == needle then return true end
end
return false
end

local function listContainsAny(haystack, needles)
for _,eachNeedle in ipairs(needles) do
if listContains(haystack, eachNeedle) then return true end
end
return false
end

local function removeWikiLinkSyntax(str)
if not str then return nil end
local ret = str
ret = mw.ustring.gsub(ret, '%[%[(.-)|?(.-)%]%]', function(linkName, linkLabel) return linkLabel end)
return ret
end

local function analyzeOtherCountries(args, argPrefix, wdId)
local others = {}
local othersLinks = {}
local othersImages = {}
local othersFlags = {}
local othersFlagsBorders = {}
othersLinks = TableTools.affixNums(args, argPrefix)
for otherIdx = 1,#othersLinks do
local crtOther = {}
crtOther.link = args[argPrefix .. othersLinks[otherIdx]]
crtOther.rawImage = args['imagine_' .. argPrefix .. othersLinks[otherIdx]]
crtOther.flag = args['steag_' .. argPrefix .. othersLinks[otherIdx]] or 'Blank.png'
crtOther.flagBorder = args['steag_' .. argPrefix .. othersLinks[otherIdx]] and 'yes' or args['border_' .. argPrefix .. othersLinks[otherIdx]] or 'yes'
table.insert(others, crtOther)
end
if #others == 0 then
local wdOtherIds = wikidata.getBestEntityIdsList(nil, wdId)
if wdOtherIds then for _,eachOtherId in ipairs(wdOtherIds) do
local crtOther = {}
local qOtherId = StringUtils._prependIfMissing({tostring(eachOtherId), 'Q'})
crtOther.link = mw.wikibase.sitelink(qOtherId) or ('d:' .. qOtherId)
crtOther.label = wikidata.findOneValueNoRef('P1813', qOtherId) or wikidata.findLabel(qOtherId)
local flagName = wikidata.findOneValueNoRef('P41', qOtherId)
crtOther.flag = flagName and mw.ustring.len(mw.text.trim(flagName)) > 0 and flagName or 'Blank.png'
crtOther.flagBorder = 'yes'
table.insert(others, crtOther)
end end
end
return others
end

local function appendOthersToTableCell(others, seeBelowDisplayString, othersDisplayString, thresholdBroken, linkLeft)
local out = ''
if others and #others > 0 then
if thresholdBroken then
out = '[[#before-after|' .. seeBelowDisplayString .. ']]'
else
for _,eachOther in ipairs(others) do
if linkLeft then out = out .. '[[' .. eachOther.link .. '|' .. othersDisplayString .. ']] ' end
if eachOther.flag == 'Blank.png' and eachOther.rawImage then
out = out .. eachOther.rawImage
else
out = out .. '[[Fișier:' .. eachOther.flag .. '|30px'
if eachOther.flagBorder ~= 'no' then out = out .. '|border' end
out = out .. '|link=' .. eachOther.link .. ']]'
end
if not linkLeft then out = out .. '[[' .. eachOther.link .. '|' .. othersDisplayString .. ']] ' end
end
end
end
return out
end

local function extractSymbolData(args, argSuffixes, imageP, defaultImageSize, articleP, defaultSymbolName)
local symbol = {}
for _,eachSuffix in ipairs(argSuffixes) do
symbol.image = symbol.image or args['imagine_' .. eachSuffix]
symbol.size = symbol.size or args[eachSuffix .. '_dimensiune']
symbol.link = symbol.link or args[eachSuffix]
symbol.border = symbol.border or args['bordură_' .. eachSuffix]
symbol.symbolType = symbol.symbolType or args['tip_' .. eachSuffix] or args[eachSuffix .. '_tip']
end
symbol.image = symbol.image or wikidata.findOneValueNoRef(imageP)
symbol.size = symbol.size or defaultImageSize
symbol.symbolType = symbol.symbolType or defaultSymbolName
if not symbol.link then
local symbolWdIds = wikidata.getBestEntityIdsList(nil, articleP)
if symbolWdIds and #symbolWdIds > 0 then
symbol.link = mw.wikibase.sitelink(StringUtils._prependIfMissing({tostring(symbolWdIds[1]), 'Q'})) or (':d:Q' .. tostring(symbolWdIds[1]))
end
end
return symbol
end

local function extractLocationMapData(args, paramName, paramNameSize, paramNameCaption, wdProp)

local locationMap = nil
if args[paramName] then
locationMap = {}
locationMap.mapImage = args[paramName]
locationMap.size = args[paramNameSize] or '300px'
locationMap.caption = args[paramNameCaption] or 'Localizare'
elseif wdProp then
local wdLocationMaps = wikidata.findBestClaimsForProperty(q, wdProp)
if wdLocationMaps and #wdLocationMaps > 0 and isClaimWithData(wdLocationMaps[1]) then
locationMap = {}
locationMap.mapImage = wdLocationMaps[1].mainsnak.datavalue.value
locationMap.size = '300px'
if wdLocationMaps[1].qualifiers and wdLocationMaps[1].qualifiers['P2096'] then
for _,eachLegendQualifier in ipairs(wdLocationMaps[1].qualifiers['P2096']) do
if eachLegendQualifier.snaktype == 'value' and eachLegendQualifier.datavalue.value.language == 'ro' then
locationMap.caption = eachLegendQualifier.datavalue.value.text
end
end
end
locationMap.caption = locationMap.caption or 'Localizare'
end
end
return locationMap
end

local function createEventFromArgs(args, evtNameArg, evtDateArg, evtYearArg)
if not args[evtNameArg] then return nil end
local evt = {}
evt.event = args[evtNameArg]
local dateFromArg = nil
if StringUtils._endsWith({removeWikiLinkSyntax(args[evtDateArg]), removeWikiLinkSyntax(args[evtYearArg])}) then
dateFromArg = removeWikiLinkSyntax(args[evtDateArg])
else
dateFromArg = removeWikiLinkSyntax(mw.text.trim(table.concat({args[evtDateArg] or '', args[evtYearArg] or ''}, ' ')))
end
if dateFromArg and mw.ustring.len(dateFromArg) > 0 then
if StringUtils._startsWith({dateFromArg, '<time'}) then
evt.displayedDate = dateFromArg
end
evt.date = DateUtils.parseDate(dateFromArg)
end
return evt
end

p.fromArgs = function(countryName, names, officialLanguages, categories, statutText, predecessors, successors, startDate, endDate, lifeSpan, coA, flag,
motto, anthem, locationMaps, capitals, religion, leadership, history, stats, economics, countryToday, notes)
local ibArgs = {}
ibArgs['culoare cadru'] = '#F9F9F9'
ibArgs.antet = 'blank'
ibArgs.title = countryName
ibArgs.doc = 'Infocaseta Fostă țară'
ibArgs.wikidata = 'y'
ibArgs.subheaderstyle = 'line-height:1.2em; font-size:135%'
local dataIndex = 1
local idx = 1
for _,eachName in ipairs(names) do
ibArgs['subheader' .. tostring(idx)] = eachName
idx = idx + 1
end

if statutText and mw.ustring.len(mw.text.trim(statutText)) > 0 then
ibArgs['subheader' .. tostring(idx)] = "—  '''" .. statutText .. "'''  —"
idx = idx + 1
end

local predDisplayString = tostring(mw.html.create('span'):css('font-size', '300%'):wikitext('←'):allDone())
local succDisplayString = tostring(mw.html.create('span'):css('font-size', '300%'):wikitext('→'):allDone())
if (successors and #successors > 0) or (predecessors and #predecessors > 0) or startDate or endDate or lifeSpan then
local seeBelowDisplayString = tostring(mw.html.create('span'):css('font-size', '300%'):wikitext('↓'):allDone())
local predSuccTable = mw.html.create('table'):attr('width', '100%'):css('text-align', 'center'):css('margin', '0 auto'):css('background', 'transparent')
local predSuccTableRow = predSuccTable:tag('tr')
local predTableCell = predSuccTableRow:tag('td'):attr('width', '50px'):css('vertical-align', 'middle'):css('line-height', '105%'):css('font-size', '30%'):css('border', '0')
predTableCell:wikitext(appendOthersToTableCell(predecessors, seeBelowDisplayString, predDisplayString, successors and #successors > 5 or predecessors and #predecessors > 5, true))
local lifeSpanTableCell = predSuccTableRow:tag('td'):cssText('vertical-align:middle; text-align:center; font-size:115%; border:0')
if not endDate and not lifeSpan then
lifeSpanTableCell:wikitext("'''Durată de existență?'''")
else
lifeSpanTableCell:wikitext(lifeSpan
or (startDate and endDate and startDate.precision == endDate.precision and startDate.year == endDate.year) and DateUtils.formatDate(endDate, link)
or ((startDate and (DateUtils.formatDate(startDate, true)
.. ' ') or '') .. '– '
.. DateUtils.formatDate(endDate, true)))
end
local succTableCell = predSuccTableRow:tag('td'):attr('width', '50px'):css('vertical-align', 'middle'):css('line-height', '105%'):css('font-size', '30%'):css('border', '0'):css('text-align', 'left')
succTableCell:wikitext(appendOthersToTableCell(successors, seeBelowDisplayString, succDisplayString, successors and #successors > 5 or predecessors and #predecessors > 5, false))
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = tostring(predSuccTable)
dataIndex = dataIndex + 1
end

if flag and flag.image and coA and coA.image then
local symbolsTable = mw.html.create('table'):attr('width', '100%'):cssText('text-align:center; margin:0 auto; background:none;')
local symbolsTableRow = symbolsTable:tag('tr')
local flagCell = symbolsTableRow:tag('td'):attr('align', 'center'):cssText('border:0; vertical-align:middle;')
flagCell:wikitext('[[Fișier:', flag.image, '|', flag.size, flag.border ~= 'no' and '|border' or '', '|Drapel]]')
local coACell = symbolsTableRow:tag('td'):attr('align', 'center'):cssText('border:0; vertical-align:middle;')
coACell:wikitext('[[Fișier:', coA.image, '|', coA.size, '|Stemă]]')
local symbolsTableRow2 = symbolsTable:tag('tr'):css('font-size', '95%')
local flagSubCell = symbolsTableRow2:tag('td'):css('border', '0'):css('text-align', 'center')
if flag.link then flagSubCell:wikitext('[[', flag.link, '|', flag.symbolType, ']]') else flagSubCell:wikitext(flag.symbolType) end
local coASubCell = symbolsTableRow2:tag('td'):css('border', '0'):css('text-align', 'center')
if coA.link then coASubCell:wikitext('[[', coA.link, '|', coA.symbolType, ']]') else coASubCell:wikitext(coA.symbolType) end
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = tostring(symbolsTable)
dataIndex = dataIndex + 1
elseif flag and flag.image or coA and coA.image then
local oneSymbol = flag and flag.image and flag or coA and coA.image and coA
local oneSymbolDescr = flag and flag.image and 'Drapel' or coA and coA.image and 'Stemă'
local symbolsTable = mw.html.create('table'):attr('width', '100%'):cssText('text-align:center; margin:0 auto; background:none;')
local symbolsTableRow = symbolsTable:tag('tr')
local symbolCell = symbolsTableRow:tag('td'):attr('align', 'center'):cssText('border:0; vertical-align:middle;')
symbolCell:wikitext('[[Fișier:', oneSymbol.image, '|', oneSymbol.size, oneSymbol.border ~= 'no' and '|border' or '', '|', oneSymbolDescr, ']]')
local symbolsTableRow2 = symbolsTable:tag('tr'):css('font-size', '95%')
local symbolSubCell = symbolsTableRow2:tag('td'):css('border', '0'):css('text-align', 'center')
if oneSymbol.link then symbolSubCell:wikitext('[[', oneSymbol.link, '|', oneSymbol.symbolType or oneSymbolDescr, ']]') else symbolSubCell:wikitext(oneSymbol.symbolType or oneSymbolDescr) end
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = tostring(symbolsTable)
dataIndex = dataIndex + 1
end

if motto then
ibArgs['header' .. tostring(dataIndex)] = '[[Deviză|Deviză națională]]'
dataIndex = dataIndex + 1
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = motto
dataIndex = dataIndex + 1
end

if anthem and mw.ustring.len(mw.text.trim(anthem)) > 0 then
ibArgs['header' .. tostring(dataIndex)] = '[[Imn național]]'
dataIndex = dataIndex + 1
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = anthem
dataIndex = dataIndex + 1
end

if locationMaps and #locationMaps > 0 then
for _,eachLocationMap in ipairs(locationMaps) do
local captionDiv = mw.html.create('div'):cssText('padding-top:0.5em;line-height:1.25em;font-size:90%;'):wikitext(eachLocationMap.caption)
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = '[[Fișier:' .. eachLocationMap.mapImage .. '|' .. eachLocationMap.size .. '|center|' .. (eachLocationMap.caption or '') .. ']]' .. tostring(captionDiv)
dataIndex = dataIndex + 1
end
end

if capitals and capitals.official then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '[[Listă a fostelor capitale naționale|Capitală]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = capitals.official
dataIndex = dataIndex + 1
end

if capitals and capitals.exile then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = 'Capitală în exil'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = capitals.exile
dataIndex = dataIndex + 1
end

if officialLanguages and #officialLanguages > 0 then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = 'Limb' .. (#officialLanguages == 1 and 'ă' or 'i')
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = table.concat(officialLanguages, tostring(mw.html.create('br')))
dataIndex = dataIndex + 1
end

if religion then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '[[Religie de stat|Religie]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = religion
dataIndex = dataIndex + 1
end

if leadership and TableTools.size(leadership) > 0 then
ibArgs['header' .. tostring(dataIndex)] = 'Guvernare'
dataIndex = dataIndex + 1
if leadership.form then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '[[Formă de guvernare]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = leadership.form
dataIndex = dataIndex + 1
end
if leadership.leaders and #(leadership.leaders) > 0 then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = leadership.position or 'Conducător'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = ' '
dataIndex = dataIndex + 1
for _,eachLeaderInList in ipairs(leadership.leaders) do
if eachLeaderInList.years then ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = ' - ' .. eachLeaderInList.years end
if StringUtils._startsWithAny({eachLeaderInList.link, 'd:', ':d:'}) or mw.title.new(eachLeaderInList.link, 0) then
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = '[[' .. eachLeaderInList.link .. ((eachLeaderInList.label and eachLeaderInList.label ~= eachLeaderInList.link) and ('|' .. eachLeaderInList.label) or '') .. ']]'
else
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = eachLeaderInList.link
end
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
end
if leadership.reps and #(leadership.reps) > 0 then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = leadership.positionRep or 'Guvernator'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = ' '
dataIndex = dataIndex + 1
for _,eachLeaderInList in ipairs(leadership.reps) do
if eachLeaderInList.years then ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = ' - ' .. eachLeaderInList.years end
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = eachLeaderInList.link
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
end
if leadership.aids and #(leadership.aids) > 0 then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = leadership.positionAid or 'Prim-ministru'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = ' '
dataIndex = dataIndex + 1
for _,eachLeaderInList in ipairs(leadership.aids) do
if eachLeaderInList.years then ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = ' - ' .. eachLeaderInList.years end
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = eachLeaderInList.link
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
end
if leadership.legislative then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '[[Legislativ]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = leadership.legislative
dataIndex = dataIndex + 1
if leadership.chambers and #(leadership.chambers) > 0 then
for _,eachChamberInList in ipairs(leadership.chambers) do
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = ' - ' .. eachChamberInList.chamberType
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = eachChamberInList.link
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
end
end
end

if history and TableTools.size(history) > 0 then
ibArgs['header' .. tostring(dataIndex)] = 'Istorie'
dataIndex = dataIndex + 1
if history.era then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '[[Epoca istorică]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = history.era
dataIndex = dataIndex + 1
end
if history.before then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = history.before.event
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = history.before.date and GregorianDate.displayDualDateIfInInterval(history.before.date, true) or ' '
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
if history.moments and #(history.moments) > 0 then
for _,eachMoment in ipairs(history.moments) do
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = eachMoment.event
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = eachMoment.displayedDate or eachMoment.date and GregorianDate.displayDualDateIfInInterval(eachMoment.date, true) or ' '
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
end
if history.after then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = history.after.event
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = history.after.date and GregorianDate.displayDualDateIfInInterval(history.after.date, true) or ' '
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
end
if stats and TableTools.size(stats) > 0 then
ibArgs['header' .. tostring(dataIndex)] = 'Date statistice'
dataIndex = dataIndex + 1
if stats.area and #(stats.area) > 0 then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '[[Listă a țărilor după suprafață|Suprafață]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = ' '
dataIndex = dataIndex + 1

for _,eachArea in ipairs(stats.area) do
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = ' - ' .. tostring(eachArea.year or '')
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = mw.language.getContentLanguage():formatNum(eachArea.area) .. ' km²'
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
end
if stats.pop and #(stats.pop) > 0 then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '[[Listă a țărilor după populație|Populație]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = ' '
dataIndex = dataIndex + 1
for _,eachPop in ipairs(stats.pop) do
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = ' - ' .. (eachPop.year or 'est.')
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = mw.language.getContentLanguage():formatNum(eachPop.pop) .. ' loc.'
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
if #(stats.index[eachPop.index]) > 1 then
for _,eachDataAtIndex in ipairs(stats.index[eachPop.index]) do
if eachDataAtIndex.area then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '     [[Densitatea populației|Densitate]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = mw.language.getContentLanguage():formatNum(round(eachPop.pop / eachDataAtIndex.area, 1)) .. ' loc./km²'
ibArgs['lblstyle' .. tostring(dataIndex)] = 'font-weight: normal;'
dataIndex = dataIndex + 1
end
end
end
end
end
end
if economics and TableTools.size(economics) > 0 then
ibArgs['header' .. tostring(dataIndex)] = 'Economie'
dataIndex = dataIndex + 1
if economics.currency then
ibArgs['label' .. tostring(dataIndex)] = '[[Monedă]]'
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = economics.currency
dataIndex = dataIndex + 1
end
end

if #predecessors > 5 or #successors > 5 then
local predSuccTable = mw.html.create('table'):attr('width', '95%'):css('text-align', 'center'):css('margin', '0 auto'):css('background', 'transparent')
local predSuccTableRow = predSuccTable:tag('tr')
local predTableCell = predSuccTableRow:tag('td'):attr('align', 'center'):css('padding-bottom', '0'):css('border', '0')
predTableCell:wikitext((#predecessors > 0) and "'''Precedat de'''" or '')
local succTableCell = predSuccTableRow:tag('td'):attr('align', 'center'):css('padding-bottom', '0'):css('border', '0')
succTableCell:wikitext((#successors > 0) and "'''Succedat de'''" or '')
local mainTableRow = predSuccTable:tag('tr')
local mainTablePredCell = mainTableRow:tag('td'):attr('valign', 'top'):attr('align', 'center'):css('border', '0')
mainTablePredCell:tag('div'):attr('id', 'before-after')
if #predecessors > 0 then
local predTable = mainTablePredCell:tag('table'):attr('width', '100%'):cssText('background: transparent; text-align:center; margin:0 auto; border:0;')
for _,eachPred in ipairs(predecessors) do
local crtRow = predTable:tag('tr')
local crtPredFlagCell = crtRow:tag('td'):css('border', '0'):css('padding', '0'):css('vertical-align', 'middle')
if not eachPred.flag and eachPred.rawImage then crtPredFlagCell:wikitext(eachPred.rawImage)
elseif eachPred.flag then crtPredFlagCell:wikitext('[[Fișier:', eachPred.flag, '|20px', eachPred.flagBorder == 'no' and '' or '|border', ']]') end
local crtPredNameCell = crtRow:tag('td'):css('border', '0'):css('padding', '0'):css('vertical-align', 'middle'):css('text-align', 'left')
crtPredNameCell:wikitext(' [[', eachPred.link, ((eachPred.label and eachPred.label ~= eachPred.link) and ('|' .. eachPred.label) or ''), ']]')
end
end
local mainTableSuccCell = mainTableRow:tag('td'):attr('valign', 'top'):attr('align', 'center'):css('border', '0')
if #successors > 0 then
local succTable = mainTableSuccCell:tag('table'):attr('width', '100%'):cssText('background: transparent; text-align:center; margin:0 auto; border:0;')
for _,eachSucc in ipairs(successors) do
local crtRow = succTable:tag('tr')
local crtSuccNameCell = crtRow:tag('td'):css('border', '0'):css('padding', '0'):css('vertical-align', 'middle'):css('text-align', 'right')
crtSuccNameCell:wikitext(' [[', eachSucc.link, ((eachSucc.label and eachSucc.label ~= eachSucc.link) and ('|' .. eachSucc.label) or ''), ']]')
local crtSuccFlagCell = crtRow:tag('td'):css('border', '0'):css('padding', '0'):css('vertical-align', 'middle')
if not eachSucc.flag and eachSucc.rawImage then crtSuccFlagCell:wikitext(eachPred.rawImage)
elseif eachSucc.flag then crtSuccFlagCell:wikitext('[[Fișier:', eachSucc.flag, '|20px', eachSucc.flagBorder == 'no' and '' or '|border', ']]') end
end
end
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = tostring(predSuccTable)
dataIndex = dataIndex + 1
end

if StringUtils.emptyToNil({countryToday}) then
ibArgs['header' .. tostring(dataIndex)] = 'În prezent parte din'
dataIndex = dataIndex + 1
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = countryToday
dataIndex = dataIndex + 1
end
if notes then
ibArgs['data' .. tostring(dataIndex)] = notes
ibArgs['style' .. tostring(dataIndex)] = 'font-size: 85%;'
dataIndex = dataIndex + 1
end

local ibox = ib.infobox(ibArgs)
if categories then for _,eachCat in ipairs(categories) do
ibox = ibox .. '\n[[Category:' .. eachCat .. ']]'
end end
return ibox
end

p.fromArray = function(args)
local countryName = wikidata.findLabel()
local names = {}
local categories = {}
for _,eachName in ipairs({'nume_comun', 'nume_oficial_lung', 'nume_nativ'}) do
if args[eachName] ~= nil and args[eachName] ~= countryName then
table.insert(names, args[eachName])
end
end

local officialLanguageClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, 'P37')
local officialLanguages = {}
if not args['nume_nativ'] and officialLanguageClaims then
for _,eachLangClaim in ipairs(officialLanguageClaims) do
if isClaimWithData(eachLangClaim) then
local languageItemId = eachLangClaim.mainsnak.datavalue.value['numeric-id']
local languageItemIdStr = StringUtils.prependIfMissing({tostring(languageItemId), 'Q'})
local languageEntity = mw.wikibase.getEntityObject(languageItemIdStr)
local langWikiCode = wikidata.findOneValueNoRef('P424', languageItemIdStr)
if languageEntity and langWikiCode then
local nameInNativeLang = mw.wikibase.getEntityObject():getLabel(langWikiCode)
if nameInNativeLang then table.insert(names, nameInNativeLang) end
end
table.insert(officialLanguages, illWd(languageItemIdStr))
end
end
end
if #officialLanguages < 1 and args['limbi_comune'] then
table.insert(officialLanguages, args['limbi_comune'])
end

local regionMissing = true
if args['continent'] then
if args['regiune'] then
regionMissing = false
if mw.ustring.lower(args['regiune']) == 'italia' then table.insert(categories, 'Foste state din Peninsula Italiană')
elseif mw.ustring.lower(args['regiune']) == 'balcani' then table.insert(categories, 'Foste state din Balcani')
elseif mw.ustring.lower(args['regiune']) == 'caucaz' then table.insert(categories, 'Foste state din Caucaz')
elseif mw.ustring.lower(args['regiune']) == 'regatul unit' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Regatului Unit')
elseif mw.ustring.lower(args['regiune']) == 'țările de jos' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Țărilor de Jos')
elseif mw.ustring.lower(args['regiune']) == 'china' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Chinei')
elseif mw.ustring.lower(args['regiune']) == 'japonia' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Japoniei')
elseif mw.ustring.lower(args['regiune']) == 'coreea' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Coreei')
else regionMissing = true
end
end
if regionMissing then
if args['country'] or args['țară'] then
if mw.ustring.lower(args['country'] or args['țară']) == 'china' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Chinei')
elseif mw.ustring.lower(args['country'] or args['țară']) == 'japonia' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Japoniei')
elseif mw.ustring.lower(args['country'] or args['țară']) == 'coreea' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Coreei')
elseif mw.ustring.lower(args['country'] or args['țară']) == 'malaezia' then table.insert(categories, 'Foste state din istoria Malaeziei')
end
else
if mw.ustring.lower(args['continent']) == 'europa' then table.insert(categories, 'Foste state din Europa')
elseif mw.ustring.lower(args['continent']) == 'asia' then table.insert(categories, 'Foste state din Asia')
elseif mw.ustring.lower(args['continent']) == 'oceania' then table.insert(categories, 'Foste state din Oceania')
elseif mw.ustring.lower(args['continent']) == 'africa' then table.insert(categories, 'Foste state din Africa')
elseif mw.ustring.lower(args['continent']) == 'america de sud' then table.insert(categories, 'Foste state din America de Sud')
elseif mw.ustring.lower(args['continent']) == 'america de nord' then table.insert(categories, 'Foste state din America de Nord')
elseif mw.ustring.lower(args['continent']) == 'eurasia' then table.insert(categories, 'Foste state din Europa'); table.insert(categories, 'Foste state din Asia')
elseif mw.ustring.lower(args['continent']) == 'afroeurasia' then table.insert(categories, 'Foste state din Europa'); table.insert(categories, 'Foste state din Asia'); table.insert(categories, 'Foste state din Africa')
end
end
end
end
local continentNames = {}
if #categories < 1 then
local wdContinents = wikidata.getBestEntityIdsList(nil, 'P30')
if wdContinents then
for _,eachContinent in ipairs(wdContinents) do
if eachContinent == 5401 or eachContinent == 27527 then
table.insert(continentNames, 'Europa')
table.insert(continentNames, 'Asia')
if eachContinent == 27527 then table.insert(continentNames, 'Africa') end
else
local wdContinentName = wikidata.findLabel(StringUtils._prependIfMissing({tostring(eachContinent), 'Q'}), 'ro')
table.insert(continentNames, wdContinentName)
end
end
end
for _,eachContinentName in ipairs(continentNames) do
table.insert(categories, 'Foste state din ' .. eachContinentName)
end
end
local statutText = nil

if args['statut'] then
if mw.ustring.lower(args['statut']) == 'regat al commonwealthului națiunilor' then table.insert(categories, 'Foste Regate ale Commonwealthului Națiunilor')
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'imperiu' then table.insert(categories, 'Foste imperii'); statutText = args['statut_text'] or StringUtils._capitalize({mw.ustring.lower(args['statut'])})
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'regat al commonwealthului națiunilor' then table.insert(categories, 'Foste imperii')
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'federație' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'federal' then table.insert(categories, 'Foste federații'); statutText = args['statut_text'] or StringUtils._capitalize({mw.ustring.lower(args['statut'])})
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'confederație' then table.insert(categories, 'Foste confederații'); statutText = args['statut_text'] or StringUtils._capitalize({mw.ustring.lower(args['statut'])})
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'uniune' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'uniune statală' then table.insert(categories, 'Foste uniuni statale'); statutText = args['statut_text'] or StringUtils._capitalize({mw.ustring.lower(args['statut'])})
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'uniune' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'uniune personală' then table.insert(categories, 'Foste uniuni personale'); statutText = args['statut_text'] or StringUtils._capitalize({mw.ustring.lower(args['statut'])})
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'nerecunoscut' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'stat nerecunoscut' then table.insert(categories, 'Foste state nerecunoscute')
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'oraș stat' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'oraș-stat' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'oraș' then
if args['imperiu'] == 'Sfântul Imperiu Roman' or args['imperiu'] == 'SIR' then
table.insert(categories, 'Țări din Sfântul Imperiu Roman')
table.insert(categories, 'Orașe imperiale libere')
statutText = '[[Oraș imperial liber]] al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]]'
else
statutText = 'Oraș-stat' .. (args['imperiu'] and (' din ' .. args['imperiu']) or '')
end
table.insert(categories, 'Foste orașe-stat')
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'gubernie' then table.insert(categories, 'Guberniile Imperiului Rus'); statutText = args['statut_text'] or StringUtils._capitalize({mw.ustring.lower(args['statut'])})
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'domeniu al commonwealthului' then table.insert(categories, 'Foste domenii ale Commonwealthului'); statutText = illWd('Q202686')
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'mandat al ligii națiunilor' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'liga națiunilor' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'mandat' then
table.insert(categories, 'Mandate ale Ligii Națiunilor')
if args['imperiu'] and (mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'regatul unit' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'uk') then
statutText = '[[Mandat al Ligii Națiunilor|Mandat]] al [[Regatul Unit|Regatului Unit]]'
else
statutText = illWd('Q426759')
end
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'statut special liga națiunilor' then table.insert(categories, 'Teritorii cu statut special ale Ligii Națiunilor')
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'teritoriu sub tutela națiunilor unite' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'teritoriu sub tutela onu' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'teritoriu sub tutelă' then
table.insert(categories, 'Teritorii sub tutela Națiunilor Unite')
if args['imperiu'] then
if mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'regatul unit' then statutText = illWd('Q985073', 'Teritoriu sub tutela') .. ' [[Regatul Unit|Regatului Unit]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'statele unite' then statutText = illWd('Q985073', 'Teritoriu sub tutela') .. ' [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite]]'
else statutText = illWd('Q985073')
end
end
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'protectorat' then
table.insert(categories, 'Foste protectorate')
if args['imperiu'] then
if mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'regatul unit' then statutText = 'Protectorat' .. ' al [[Regatul Unit|Regatului Unit]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'statele unite' then statutText = 'Protectorat' .. ' al [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite]]'
else statutText = 'Protectorat al cui?'
end
end
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'stat clientelar' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'marionetă' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'stat-marionetă' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'stat marionetă' then
if args['imperiu'] and (mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'franța' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'franței' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'primul imperiu francez') then
table.insert(categories, 'Stat clientelar al Franței revoluționare și napoleoniene')
statutText = illWd('Q472538')
else
table.insert(categories, 'Foste state clientelare')
statutText = illWd('Q208164') .. (args['imperiu'] and (' dependent de ' .. args['imperiu']) or '')
end
elseif args['statut'] and (mw.ustring.lower(args['statut']) == 'satelit' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'stat satelit' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'stat-satelit') then
table.insert(categories, 'State satelit ale URSS')
statutText = 'Stat satelit al [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]]'
elseif args['statut'] and mw.ustring.lower(args['statut']) == 'colonie' then
if args['imperiu'] and (mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'franța' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'franței' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'primul imperiu francez' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'imperiul francez') then table.insert(categories, 'Foste colonii franceze'); statutText = '[[Imperiul colonial francez|Colonie franceză]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'regatul unit' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'regatului unit' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'uk' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'imperiul britanic' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'imperiu britanic' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'anglia' then table.insert(categories, 'Foste colonii britanice'); statutText = '[[Imperiul Britanic|Colonie britanică]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'țările de jos' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'olanda' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'nl' then table.insert(categories, 'Foste colonii neerlandeze'); statutText = '[[Imperiul Neerlandez|Colonie neerlandeză]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'belgia' then table.insert(categories, 'Foste colonii belgiene'); statutText = '[[Imperiul colonial belgian| Colonie belgiană]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'spania' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'imperiul spaniol' then table.insert(categories, 'Foste colonii spaniole'); statutText = '[[Imperiul Spaniol|Colonie spaniolă]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'portugalia' then table.insert(categories, 'Foste colonii portugheze'); statutText = '[[Imperiul Portughez|Colonie portugheză]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'germania' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'imperiul german' then table.insert(categories, 'Foste colonii germane'); statutText = illWd('Q329618', 'Colonie germană')
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'italia' then table.insert(categories, 'Foste colonii italiene'); statutText = '[[Imperiul Italian|Colonie italiană]]'
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'suedia' then table.insert(categories, 'Foste colonii suedeze'); statutText = illWd('Q175358', 'Colonie suedeză')
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'danemarca' then table.insert(categories, 'Foste colonii daneze'); statutText = illWd('Q302132', 'Colonie daneză')
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'norvegia' then table.insert(categories, 'Foste colonii norvegiene'); statutText = illWd('Q22969571', 'Colonie norvegiană')
elseif mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'japonia' then table.insert(categories, 'Foste colonii japoneze'); statutText = '[[Imperiul Japonez|Colonie japoneză]]'
else table.insert(categories, 'Foste colonii'); statutText = 'Colonie ' .. (args['imperiu'] and (' a ' .. args['imperiu']) or ' a cui?')
end
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'guvern în exil' then table.insert(categories, 'Guverne în exil'); statutText = '[[Guvern în exil]]'
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'guvern provizoriu' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'provizoriu' then table.insert(categories, 'Guverne provizorii'); statutText = '[[Guvern provizoriu]]'
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'special' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'teritoriu special' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'ocupație militară' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'rămășiță de stat' then table.insert(categories, 'Teritorii Speciale')
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'subdiviziune' or mw.ustring.lower(args['statut']) == 'provincie' then table.insert(categories, 'Provincii'); statutText = args['statut_text'] or (args['statut'] .. ' a ' .. (args['imperiu'] or ' cui?'))
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'vasal' then
if args['imperiu'] and (mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'sir' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'sfântul imperiu roman') then
statutText = args['statut_text'] or (illWd('Q26830017', 'Stat') .. ' al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]]')
else
statutText = args['statut_text'] or ('Vasal' .. (args['imperiu'] and (' al ' .. args['imperiu']) or ' al cui?'))
end
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'fief' then
statutText = 'Fief' .. (args['imperiu'] and (' al ' .. args['imperiu']) or ' al cui?')
elseif mw.ustring.lower(args['statut']) == 'abație' then
if args['statutText'] then statutText = args['statut_text']
elseif args['imperiu'] and (mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'sir' or mw.ustring.lower(args['imperiu']) == 'sfântul imperiu roman') then
statutText = illWd('Q708751') .. ' a [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]]'
else
statutText = 'Abație' .. (args['imperiu'] and (' a ' .. args['imperiu']) or ' a cui?')
end
else
statutText = args['statut_text'] or args['statut']
end
end

local predecessors = analyzeOtherCountries(args, 'p', 'P155')
if not predecessors or 0 == #predecessors then
predecessors = analyzeOtherCountries(args, 'p', 'P1365')
end
local successors = analyzeOtherCountries(args, 's', 'P156')
if not successors or 0 == #successors then
successors = analyzeOtherCountries(args, 's', 'P1366')
end
local startDateParsed = DateUtils.parseDate(removeWikiLinkSyntax(args['an_început']))
local endDateParsed = DateUtils.parseDate(removeWikiLinkSyntax(args['an_sfârșit']))

local endDate = nil
if endDateParsed then endDate = endDateParsed end
local startDate = nil
if startDateParsed then startDate = startDateParsed end

local lifeSpan = args['perioadă_existență']
if endDate == nil then
local wdEndDates = wikidata.findDateValues('P576')
if wdEndDates and #wdEndDates > 0 then endDate = wdEndDates[1] end
end
if startDate == nil then
local wdStartDates = wikidata.findDateValues('P571')
if wdStartDates and #wdStartDates > 0 then startDate = wdStartDates[1] end
end
if endDate ~= nil and endDate.precision >= 9 then table.insert(categories, 'Desființări în ' .. DateUtils.formatYear(endDate.year)) end
if startDate ~= nil and startDate.precision >= 9 then table.insert(categories, 'Fondări în ' .. DateUtils.formatYear(startDate.year)) end

local flag = extractSymbolData(args, {'steag'}, 'P41', '125px', 'P163', 'Drapel')
local coA = extractSymbolData(args, {'stemă', 'simbol'}, 'P94', '85px', 'P237', 'Stemă')

local motto = args['deviză_națională'] or wikidata.findOneValue('P1546')
local anthem = args['imn_național'] or wikidata._getTimestampedValueListWithSeparator({tostring(mw.html.create('br')), 'P85'})

local locationMaps = {}
local tmpMap = extractLocationMapData(args, 'imagine_hartă', 'imagine_hartă_size', 'imagine_hartă_text', 'P242')
if tmpMap then table.insert(locationMaps, tmpMap) end
tmpMap = extractLocationMapData(args, 'imagine_hartă2', 'imagine_hartă_size2', 'imagine_hartă_text2')
if tmpMap then table.insert(locationMaps, tmpMap) end
tmpMap = extractLocationMapData(args, 'image_map2', 'image_map2_size', 'imagine_hartă_text2')
if tmpMap then table.insert(locationMaps, tmpMap) end

local capitals = {}
capitals.official = args['capitala'] or wikidata.findOneValue('P36')
capitals.exile = args['capitala_exil']

local religion = args['religie'] or wikidata._getValueListWithSeparator({tostring(mw.html.create('br')), 'P3075'})

local leadership = {}
local lcTipGvnmt = args['tip_guvernământ'] and mw.ustring.lower(args['tip_guvernământ'])
local wdTipGvnmtIds = wikidata.getBestEntityIdsList(nil, 'P122')
if lcTipGvnmt and StringUtils._startsWith({lcTipGvnmt, 'monarhie'}) or lcTipGvnmt == 'regat al commonwealthului națiunilor' then
leadership.form = '[[' .. args['tip_guvernământ'] .. ']]'
for _,eachContinentName in ipairs(continentNames) do
table.insert(categories, 'Foste monarhii din ' .. eachContinentName)
end
elseif wdTipGvnmtIds and listContainsAny(wdTipGvnmtIds, {2994894, 184558, 41614, 584683}) then
for _,eachContinentName in ipairs(continentNames) do
table.insert(categories, 'Foste monarhii din ' .. eachContinentName)
end
elseif lcTipGvnmt == 'republică' or wdTipGvnmtIds and listContains(wdTipGvnmtIds, 7270) then
leadership.form = StringUtils._prependIfMissing({StringUtils._appendIfMissing({args['tip_guvernământ'], ']]'}), '[['})
table.insert(categories, 'Foste republici')
elseif StringUtils._startsWith({lcTipGvnmt, 'republică federa'}) or wdTipGvnmtIds and listContains(wdTipGvnmtIds, 512187) then
leadership.form = illWd('Q512187')
table.insert(categories, 'Foste republici')
elseif StringUtils._startsWith({lcTipGvnmt, 'republică populară'}) or wdTipGvnmtIds and listContains(wdTipGvnmtIds, 465613) then
leadership.form = illWd('Q465613')
table.insert(categories, 'Foste republici')
elseif lcTipGvnmt == 'ducat' or wdTipGvnmtIds and listContains(wdTipGvnmtIds, 154547) then
leadership.form = illWd('Q154547')
table.insert(categories, 'Foste ducate')
elseif lcTipGvnmt == 'regat' or wdTipGvnmtIds and listContains(wdTipGvnmtIds, 1250464) then
leadership.form = illWd('Q1250464')
table.insert(categories, 'Foste regate')
elseif lcTipGvnmt == 'principat' or wdTipGvnmtIds and listContains(wdTipGvnmtIds, 208500) then
leadership.form = illWd('Q208500')
table.insert(categories, 'Foste principate')
elseif lcTipGvnmt == 'emirat' or wdTipGvnmtIds and listContains(wdTipGvnmtIds, 189898) then
leadership.form = illWd('Q189898')
table.insert(categories, 'Foste emirate')
elseif listContains({'stat socialist', 'republică socialistă'}, lcTipGvnmt) or wdTipGvnmtIds and listContains(wdTipGvnmtIds, 842112) then
leadership.form = illWd('Q842112')
table.insert(categories, 'Foste republici socialiste')
elseif listContains({'dictatură', 'dictatură militară'}, lcTipGvnmt) or wdTipGvnmtIds and listContainsAny(wdTipGvnmtIds, {317, 49896}) then
leadership.form = illWd('Q317')
table.insert(categories, 'Foste dictaturi')
elseif listContains({'teocrație'}, lcTipGvnmt) or wdTipGvnmtIds and listContainsAny(wdTipGvnmtIds, {44405}) then
leadership.form = illWd('Q44405')
table.insert(categories, 'Foste teocrații')
elseif listContains({'gubernie'}, lcTipGvnmt) or wdTipGvnmtIds and listContainsAny(wdTipGvnmtIds, {86622}) then
leadership.form = illWd('Q86622')
table.insert(categories, 'Guberniile Imperiului Rus')
elseif listContains({'republică autonomă'}, lcTipGvnmt) or wdTipGvnmtIds and listContainsAny(wdTipGvnmtIds, {1977835}) then
leadership.form = illWd('Q1977835')
table.insert(categories, 'Republici autonome ale Uniunii Sovietice')
end

if not leadership.form and wdTipGvnmtIds then
local gvnmtLinkList = {}
for _,eachGvnmtId in ipairs(wdTipGvnmtIds) do
table.insert(gvnmtLinkList, wikidata.findLinkToItem(StringUtils._prependIfMissing({tostring(eachGvnmtId), 'Q'})))
end
leadership.form = table.concat(gvnmtLinkList, tostring(mw.html.create('br')))
end

leadership.position = args['denumire_lider'] or wikidata.findOneValueNoRef('P1906')
local argLeadersNums = TableTools.affixNums(args, 'leader')
if argLeadersNums and #argLeadersNums > 0 then
leadership.leaders = {}
for _,eachArgLeaderNum in ipairs(argLeadersNums) do
local newLeader = {}
newLeader.link = args['leader' .. tostring(eachArgLeaderNum)]
newLeader.years = args['an_leader' .. tostring(eachArgLeaderNum)]
table.insert(leadership.leaders, newLeader)
end
end

leadership.positionRep = args['denumire_reprezentant']
local argReps = TableTools.affixNums(args, 'reprezentant')
if argReps and #argReps > 0 then
leadership.reps = {}
for _,eachArgRepNum in ipairs(argReps) do
local newRep = {}
newRep.link = args['reprezentant' .. tostring(eachArgRepNum)]
newRep.years = args['an_reprezentant' .. tostring(eachArgRepNum)]
table.insert(leadership.reps, newRep)
end
end

leadership.positionAid = args['denumire_adjunct'] or wikidata.findOneValueNoRef('P1313')
local argAid = TableTools.affixNums(args, 'adjunct')
if argAid and #argAid > 0 then
leadership.aids = {}
for _,eachArgAidNum in ipairs(argAid) do
local newAid = {}
newAid.link = args['adjunct' .. tostring(eachArgAidNum)]
newAid.years = args['an_adjunct' .. tostring(eachArgAidNum)]
table.insert(leadership.aids, newAid)
end
end

leadership.legislative = args['legislativ'] or wikidata.findOneValue('P194')
local argChambers = TableTools.affixNums(args, 'camera')
if argChambers and #argChambers > 0 then
leadership.chambers = {}
for argChamberIdx,eachArgChamberNum in ipairs(argChambers) do
local newChamber = {}
newChamber.chamberType = args['tip_camera' .. tostring(eachArgChamberNum)] or (argChamberIdx == 1 and 'Camera superioară' or (argChamberIdx == 2 and 'Camera inferioară' or ('Camera a ' .. argChamberIdx .. '-a')))
newChamber.link = args['camera' .. tostring(eachArgChamberNum)]
table.insert(leadership.chambers, newChamber)
end
end

local history = {}
local eraId = nil
local eraMap = {['Q361'] = 'primul război mondial', ['Q362'] = 'al doilea război mondial', ['Q8683'] = 'războiul rece', ['Q154611'] = 'perioada interbelică'}
if args['era'] then
history.era = args['era']
else
local eraIds = wikidata.getBestEntityIdsList(nil, 'P2348')
if eraIds and #eraIds > 0 then eraId = StringUtils._prependIfMissing({tostring(eraIds[1]), 'Q'}) end
end
if eraId or history.era then
local lcEra = eraId and eraMap[eraId] or history.era and mw.ustring.lower(history.era)
if lcEra == 'Războiul Rece' then
table.insert(categories, 'Foste forme de guvernare ale Războiului Rece')
elseif lcEra == 'perioada interbelică' then
table.insert(categories, 'Foste forme de guvernare ale perioadei interbelice')
elseif endDate ~= nil and startDate ~= nil and math.abs(endDate.year - startDate.year) < 10 then
if lcEra == 'Al Doilea Război Mondial' or (endDate.year < 1945 and startDate.year > 1938) then
table.insert(categories, 'State efemere ale celui de-al Doilea Război Mondial')
elseif lcEra == 'Primul Război Mondial' or (endDate.year < 1919 and startDate.year > 1913) then
table.insert(categories, 'State efemere ale Primului Război Mondial')
else
table.insert(categories, 'State efemere')
end
end
end

local argEvents = TableTools.affixNums(args, 'eveniment')
if (argEvents and #argEvents > 0) or args['eveniment_înainte'] or args['eveniment_început'] or args['eveniment_sfârșit'] or args['eveniment_după'] then
history.before = createEventFromArgs(args, 'eveniment_înainte', 'dată_înainte', 'an_înainte')
history.after = createEventFromArgs(args, 'eveniment_după', 'dată_după', 'an_după')
history.moments = {}
if args['eveniment_început'] then
local newEvent = createEventFromArgs(args, 'eveniment_început', 'dată_început', 'an_început')
if newEvent then table.insert(history.moments, newEvent) end
elseif startDate then
local newEvent = {}
newEvent.event = 'Fondare'
newEvent.date = startDate
table.insert(history.moments, newEvent)
end
for _,eachEventNum in ipairs(argEvents) do
local newEvent = createEventFromArgs(args, 'eveniment' .. eachEventNum, 'dată_eveniment' .. eachEventNum, 'an_eveniment' .. eachEventNum)
if newEvent then table.insert(history.moments, newEvent) end
end
if args['eveniment_sfârșit'] then
local newEvent = createEventFromArgs(args, 'eveniment_sfârșit', 'dată_sfârșit', 'an_sfârșit')
if newEvent then table.insert(history.moments, newEvent) end
elseif endDate then
local newEvent = {}
newEvent.event = 'Desființare'
newEvent.date = endDate
table.insert(history.moments, newEvent)
end
end
if not history.moments or #(history.moments) == 0 then
local wdMoments = wikidata.findSortedClaimsForProperty(nil, 'P793')
history.moments = {}
if wdMoments and #wdMoments > 0 then
for _,eachWdMoment in ipairs(wdMoments) do if isClaimWithData(eachWdMoment) then
local newEvent = {}
newEvent.event = wikidata.printSnak(eachWdMoment.mainsnak)
if eachWdMoment.qualifiers and eachWdMoment.qualifiers['P585'] and eachWdMoment.qualifiers['P585'][1] then
newEvent.date = wikidata.extractDateFromClaim(eachWdMoment.qualifiers['P585'][1])
end
table.insert(history.moments, newEvent)
end end
end
end
local stats = {}
local argAreaNums = TableTools.affixNums(args, 'stat_suprafață')
if argAreaNums and #argAreaNums > 0 then
stats.area = {}
stats.index = {}
for _,eachArgAreaNum in ipairs(argAreaNums) do
local areaMatch = mw.ustring.match(args['stat_suprafață' .. eachArgAreaNum], '[%d%.]+')
if areaMatch then
local newArea = {}
newArea.index = tonumber(eachArgAreaNum)
newArea.year = args['stat_an' .. eachArgAreaNum]
newArea.area = tonumber(Formatnum._stripSeparators(areaMatch))
newArea.ref = args['ref_suprafață' .. eachArgAreaNum]
table.insert(stats.area, newArea)
stats.index[newArea.index] = stats.index[newArea.index] or {}
table.insert(stats.index[newArea.index], newArea)
end
end
end
local argPopNums = TableTools.affixNums(args, 'stat_pop')
if argPopNums and #argPopNums > 0 then
stats.pop = {}
stats.index = stats.index or {}
for _,argPopNums in ipairs(argPopNums) do
local popMatch = mw.ustring.match(args['stat_pop' .. argPopNums], '%d+')
if popMatch then
local newPop = {}
newPop.index = tonumber(argPopNums)
newPop.pop = tonumber(popMatch)
newPop.year = args['stat_an' .. argPopNums]
table.insert(stats.pop, newPop)
stats.index[newPop.index] = stats.index[newPop.index] or {}
table.insert(stats.index[newPop.index], newPop)
end
end
end
local economics = {}
if args['monedă'] then
economics.currency = args['monedă']
else
economics.currency = wikidata._getTimestampedValueListWithSeparator({tostring(mw.html.create('br')), 'P38'})
if economics.currency and #(economics.currency) == 0 then economics.currency = nil end
end

local countryToday = args['azi'] or args['prezent'] or args['today'] -- or wikidata._getBestValuesWithSeparator(nil, 'P17', tostring(mw.html.create('br')))
local notes = args['note']

return p.fromArgs(countryName, names, officialLanguages, categories, statutText, predecessors, successors, startDate, endDate, lifeSpan, coA, flag,
motto, anthem, locationMaps, capitals, religion, leadership, history, stats, economics, countryToday, notes)
end

p.fromFrame = function(frame)
local args = getArgs(frame)
return p.fromArray(args)
end

return p

Format:InfoboxFormerCountry

2024-07-31T09:14:10Z

Admin: Ținta redirecționării a fost schimbată de la Format:Infobox country la Format:Infocaseta Țară

#REDIRECT [[Format:Infocaseta Țară]]

{{r from merger}}

Format:InfoboxFormerCountry

2024-07-31T09:12:36Z

Admin: Redirecționat înspre Format:Infobox country

#REDIRECT [[Format:Infobox country]]

{{r from merger}}

Format:Meta-casetă/category

2024-07-19T12:42:21Z

Admin: Pagină nouă: <noinclude>{{pp-template|small=yes}}</noinclude>{{#if:{{{cat|}}} |{{#if:{{{date|}}} |from}}} {{{date}}}{{#ifexist:Category:{{{cat}}} {{{preposition|from}}} {{{date}}}| |Category:Articole cu parametrul dată incorect în format }} |Category:{{{cat}}} }} }}{{#if:{{{all|}}} |Category:{{{all}}} }}

<noinclude>{{pp-template|small=yes}}</noinclude>{{#if:{{{cat|}}}
|{{#if:{{{date|}}}
|[[Category:{{{cat}}} {{{preposition|from}}} {{{date}}}]]{{#ifexist:Category:{{{cat}}} {{{preposition|from}}} {{{date}}}|
|[[Category:Articole cu parametrul dată incorect în format]]
}}
|[[Category:{{{cat}}}]]
}}
}}{{#if:{{{all|}}}
|[[Category:{{{all}}}]]
}}

Format:Meta-casetă/core

2024-07-19T12:40:36Z

Admin:

<noinclude>{{pp-template|small=yes}}</noinclude><table class="metadata plainlinks ambox {{{class|}}}" style="{{{style|}}}">
<tr>{{#switch:{{{image|{{{imagine|}}}}}}
|blank
|none = <td class="mbox-empty-cell"></td>
|#default = <td class="mbox-image"><div style="width: 52px;">{{#if:{{{image|{{{imagine|}}}}}}
|{{{image|{{{imagine}}}}}}
|[[File:{{#switch:{{{type|{{{tip|}}}}}}
|speedy|rapid = Ambox speedy deletion.png
|delete|ștergere|șterge = Ambox deletion.png
|content|conținut = Ambox content.png
|style|stil = Edit-clear.svg
|move|unire = Ambox move.png
|protection|protejare = Ambox protection.png
|notificare|notice|#default = Ambox notice.png
}}|40x40px|link=|alt=]]
}}</div></td>
}}<td class="mbox-text" style="{{{textstyle|}}}">{{{issue|}}} {{#if:{{{talk|}}}
|{{#ifexist:{{#ifeq:{{TALKPAGENAME:{{{talk}}}}}|{{FULLPAGENAME:{{{talk}}}}}
|{{{talk}}}
|{{TALKPAGENAME}}
}}
| Discuții relevante se pot găsi pe {{#ifeq:{{TALKPAGENAME:{{{talk}}}}}|{{FULLPAGENAME:{{{talk}}}}}
|[[{{{talk}}}|{{FULLPAGENAME:{{{talk}}}}}]]
|the [[{{TALKPAGENAME}}#{{{talk}}}|pagina de discuții]]
}}.
}}
}} {{{fix|}}}{{#if:{{{date|}}}
| ''({{{date}}})''
}} {{{info|}}}</td>{{#switch:{{{imageright|{{{imaginedreapta|}}}}}}
|none =
|=
|#default = <td class="mbox-imageright"><div style="width: 52px;">{{{imageright|{{{imaginedreapta}}}}}}</div></td>
}}</tr></table><noinclude>
{{documentation}}

</noinclude>

Menta

2024-07-19T12:06:41Z

Admin:

{{taxobox
| image = {{Photomontage
| photo1a = Mentha spicata-IMG 6186.jpg{{!}}Inflorescence of ''Mentha spicata''
| photo2a = Mentha piperita - Flickr - aspidoscelis (1).jpg{{!}}''Mentha x piperita''
| size = 250
}}
|image_caption = ''[[Mentha spicata]]'' (Spearmint) ''[[Mentha × piperita]]'' (Peppermint)
|display_parents = 2
|taxon = Mentha
|authority = [[Carl Linnaeus|L.]]
|type_species = ''[[Mentha spicata]]''
|type_species_authority = [[Carl Linnaeus|L.]]
|synonyms_ref = <ref name=POWO_30016176-2/>
|synonyms = *''Pulegium'' [[Philip Miller|Mill.]]
*''Preslia'' [[Philipp Maximilian Opiz|Opiz]]
*''Audibertia'' [[George Bentham|Benth.]]
*''Menthella'' [[Alexandre Jules César Pérard|Pérard]]
*''Minthe'' [[Jean Baptiste Saint-Lager|St.-Lag.]]
}}
'''Menta''' este un [[gen]] de aproximativ 25-30 [[specie|specii]] de plante (aromatice și unele medicinale)<ref>[http://www.eva.ro/sanatate/medicina-alternativa/7-boli-vindecate-cu-menta-articol-33729.html 7 boli vindecate cu mentă - Sănătate > Medicina alternativa - Eva.ro]</ref>din familia [[Lamiaceae]], răspândite la nivel mondial, șapte în [[Australia]], una în [[America de Nord]] și celelalte în [[Europa]] și [[Asia]]. Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum [[cimbru]]l, [[cimbrișor]]ul, [[măghiran]]ul, salvia și levănțica.

== Denumiri populare ==
Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diană, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creață, iarbă neagră, iasmă, izmă,<ref>[http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=IZM%C4%82 IZMĂ - Definiția din dicționar - Resurse lingvistice]</ref> izmă bătrânească, izmă bună, izmă creață, izmă de gradină, izmă de leac, izmă de leș, menta broaștei, mentă creață, mintă, mintă moldovenească, mintă de gradină, mintă neagră, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, voieștniță.

== Proprietăți terapeutice ==
Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt menta de apa (''[[Mentha aquatica]]''), menta dulce (''[[Mentha viridis]]'' sau ''[[Mentha spicata]]'') și hibridul primelor două: menta pipărată (''[[Mentha piperita]]'') care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și menta creață (''[[Mentha crispa]]''), menta franțuzească (''[[Mentha pulegium]]''). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate.
În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la planta proaspătă decât la cea uscată.
Ceaiul de mentă are efect calmant și stimulează digestia.<ref>[http://www.gandul.info/magazin/ceaiul-de-menta-stimuleaza-digestia-si-ne-calmeaza-4715637 Ceaiul de mentă stimulează digestia și ne calmează - Gândul]</ref>

In cosmetica se spune ca menta reduce porii, vindeca acneea prin actiunea ei antiinflamatoare si diminueaza excesul de sebum.
<gallery>Fișier:Mint leaves.jpg|Frunze de mentă
Fișier:Ceai de mentă.jpg|Plicuri conținând mentă pentru prepararea ceaiurilor
</gallery>
== Specii ==
{{Div col|3}}
* ''[[Mentha aquatica]]''
* ''[[Mentha arvensis]]''
* ''[[Mentha arvensis var. sachalinensis]]"
* ''[[Mentha asiatica]]''
* ''[[Mentha australis]]''
* ''[[Mentha canadensis]]'' (syn. ''M. arvensis'' var. ''canadensis'')
* ''[[Mentha cervina]]''
* ''[[Mentha citrata]]'' (syn. ''M. odorata'')
* ''[[Mentha crispata]]''
* ''[[Mentha cunninghamii]]''
* ''[[Mentha dahurica]]''
* ''[[Mentha diemenica]]''
* ''[[Mentha gattefossei]]''
* ''[[Mentha grandiflora]]''
* ''[[Mentha haplocalyx]]''
* ''[[Mentha japonica]]''
* ''[[Mentha kopetdaghensis]]''
* ''[[Mentha laxiflora]]''
* ''[[Mentha longifolia]]''
* ''[[Mentha pulegium]]''
* ''[[Mentha requienii]]''
* ''[[Mentha sachalinensis]]''
* ''[[Mentha satureioides]]''
* ''[[Mentha spicata]]'' (syn. ''M. viridis'')
* ''[[Mentha suaveolens]]'' (syn. ''M. rotundifolia'')
* ''[[Mentha vagans]]''
{{Div col end}}

== Referințe și note ==
<references />

== Legături externe ==
{{Commonscat|Mentha}}
* {{Gen dendrofloricol|Mentha}}
* [http://www.agrofm.ro/glosar/menta-mentha-silvestris//#more-5728 Menta (Mentha silvestris )]
* [http://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/remedii-naturiste/793-menta-din-gradina-de-vis Menta din gradina de vis]
* [http://www.reteteculinare.ro/ghid_alimente/M/menta/ Menta]
{{condimente}}
{{Plante medicinale}}

{{taxonbar}}
[[Categorie:Lamiaceae]]
[[Categorie:Plante medicinale]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]
[[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]]

Menta

2024-07-19T12:02:38Z

Admin:

{{Taxobox-wd}}
'''Menta''' este un [[gen]] de aproximativ 25-30 [[specie|specii]] de plante (aromatice și unele medicinale)<ref>[http://www.eva.ro/sanatate/medicina-alternativa/7-boli-vindecate-cu-menta-articol-33729.html 7 boli vindecate cu mentă - Sănătate > Medicina alternativa - Eva.ro]</ref>din familia [[Lamiaceae]], răspândite la nivel mondial, șapte în [[Australia]], una în [[America de Nord]] și celelalte în [[Europa]] și [[Asia]]. Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum [[cimbru]]l, [[cimbrișor]]ul, [[măghiran]]ul, salvia și levănțica.

== Denumiri populare ==
Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diană, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creață, iarbă neagră, iasmă, izmă,<ref>[http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=IZM%C4%82 IZMĂ - Definiția din dicționar - Resurse lingvistice]</ref> izmă bătrânească, izmă bună, izmă creață, izmă de gradină, izmă de leac, izmă de leș, menta broaștei, mentă creață, mintă, mintă moldovenească, mintă de gradină, mintă neagră, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, voieștniță.

== Proprietăți terapeutice ==
Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale așa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de mentă (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt menta de apa (''[[Mentha aquatica]]''), menta dulce (''[[Mentha viridis]]'' sau ''[[Mentha spicata]]'') și hibridul primelor două: menta pipărată (''[[Mentha piperita]]'') care este cea mai folosită specie în prezent. În aceeași categorie amintim și menta creață (''[[Mentha crispa]]''), menta franțuzească (''[[Mentha pulegium]]''). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate.
În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la planta proaspătă decât la cea uscată.
Ceaiul de mentă are efect calmant și stimulează digestia.<ref>[http://www.gandul.info/magazin/ceaiul-de-menta-stimuleaza-digestia-si-ne-calmeaza-4715637 Ceaiul de mentă stimulează digestia și ne calmează - Gândul]</ref>

In cosmetica se spune ca menta reduce porii, vindeca acneea prin actiunea ei antiinflamatoare si diminueaza excesul de sebum.
<gallery>Fișier:Mint leaves.jpg|Frunze de mentă
Fișier:Ceai de mentă.jpg|Plicuri conținând mentă pentru prepararea ceaiurilor
</gallery>
== Specii ==
{{Div col|3}}
* ''[[Mentha aquatica]]''
* ''[[Mentha arvensis]]''
* ''[[Mentha arvensis var. sachalinensis]]"
* ''[[Mentha asiatica]]''
* ''[[Mentha australis]]''
* ''[[Mentha canadensis]]'' (syn. ''M. arvensis'' var. ''canadensis'')
* ''[[Mentha cervina]]''
* ''[[Mentha citrata]]'' (syn. ''M. odorata'')
* ''[[Mentha crispata]]''
* ''[[Mentha cunninghamii]]''
* ''[[Mentha dahurica]]''
* ''[[Mentha diemenica]]''
* ''[[Mentha gattefossei]]''
* ''[[Mentha grandiflora]]''
* ''[[Mentha haplocalyx]]''
* ''[[Mentha japonica]]''
* ''[[Mentha kopetdaghensis]]''
* ''[[Mentha laxiflora]]''
* ''[[Mentha longifolia]]''
* ''[[Mentha pulegium]]''
* ''[[Mentha requienii]]''
* ''[[Mentha sachalinensis]]''
* ''[[Mentha satureioides]]''
* ''[[Mentha spicata]]'' (syn. ''M. viridis'')
* ''[[Mentha suaveolens]]'' (syn. ''M. rotundifolia'')
* ''[[Mentha vagans]]''
{{Div col end}}

== Referințe și note ==
<references />

== Legături externe ==
{{Commonscat|Mentha}}
* {{Gen dendrofloricol|Mentha}}
* [http://www.agrofm.ro/glosar/menta-mentha-silvestris//#more-5728 Menta (Mentha silvestris )]
* [http://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/remedii-naturiste/793-menta-din-gradina-de-vis Menta din gradina de vis]
* [http://www.reteteculinare.ro/ghid_alimente/M/menta/ Menta]
{{condimente}}
{{Plante medicinale}}

{{taxonbar}}
[[Categorie:Lamiaceae]]
[[Categorie:Plante medicinale]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]
[[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]]

Modul:Lua banner

2024-07-19T07:42:23Z

Admin:

-- This module implements the {{lua}} template.

local yesno = require('Module:Yesno')
local mList = require('Module:List')
local mTableTools = require('Module:TableTools')
local mMessageBox = require('Module:Message box')

local p = {}

function p.main(frame)
local origArgs = frame:getParent().args
local args = {}
for k, v in pairs(origArgs) do
v = v:match('^%s*(.-)%s*$')
if v ~= '' then
args[k] = v
end
end
return p._main(args)
end

function p._main(args)
local modules = mTableTools.compressSparseArray(args)
local box = p.renderBox(modules)
local trackingCategories = p.renderTrackingCategories(args, modules)
return box .. trackingCategories
end

function p.renderBox(modules)
local boxArgs = {}
if #modules < 1 then
boxArgs.text = 'Eroare: nici un modul nu a fost specificat'
else
local moduleLinks = {}
for i, module in ipairs(modules) do
moduleLinks[i] = string.format('[[:%s]]', module)
end
local moduleList = mList.makeList('bulleted', moduleLinks)
boxArgs.text = 'Utilizează [[Wikipedia:Lua|Lua]]:\n' .. moduleList
end
boxArgs.type = 'notice'
boxArgs.small = true
boxArgs.image = '[[File:Lua-logo-nolabel.svg|30px|alt=Lua logo|link=Wikipedia:Lua]]'
return mMessageBox.main('mbox', boxArgs)
end

function p.renderTrackingCategories(args, modules, titleObj)
if yesno(args.nocat) then
return ''
end

local cats = {}

-- Error category
if #modules < 1 then
cats[#cats + 1] = 'Formate Lua cu erori'
end

-- Lua templates category
titleObj = titleObj or mw.title.getCurrentTitle()
local subpageBlacklist = {
doc = true,
sandbox = true,
sandbox2 = true,
testcases = true
}
if titleObj.namespace == 10
and not subpageBlacklist[titleObj.subpageText]
then
local category = args.category
if not category then
local categories = {
['Module:String'] = 'Formate bazate pe modulul Lua String',
['Module:Math'] = 'Formate bazate pe modulul Lua Math',
['Module:BaseConvert'] = 'Formate bazate pe modulul Lua BaseConvert',
['Module:Citation'] = 'Formate de citare bazate pe Lua'
}
categories['Module:Citation/CS1'] = categories['Module:Citation']
category = modules[1] and categories[modules[1]]
category = category or 'Formate bazate pe Lua'
end
cats[#cats + 1] = category
end

for i, cat in ipairs(cats) do
cats[i] = string.format('[[Category:%s]]', cat)
end
return table.concat(cats)
end

return p

Modul:Message box

2024-07-19T07:39:18Z

Admin:

-- This is a meta-module for producing message box templates, including
-- {{mbox}}, {{ambox}}, {{imbox}}, {{tmbox}}, {{ombox}}, {{cmbox}} and {{fmbox}}.

-- Load necessary modules.
require('Modul:No globals')
local getArgs
local categoryHandler = require('Modul:Category handler')._main
local yesno = require('Modul:Yesno')

-- Get a language object for formatDate and ucfirst.
local lang = mw.language.getContentLanguage()

--------------------------------------------------------------------------------
-- Helper functions
--------------------------------------------------------------------------------

local function getTitleObject(...)
-- Get the title object, passing the function through pcall
-- in case we are over the expensive function count limit.
local success, title = pcall(mw.title.new, ...)
if success then
return title
end
end

local function union(t1, t2)
-- Returns the union of two arrays.
local vals = {}
for i, v in ipairs(t1) do
vals[v] = true
end
for i, v in ipairs(t2) do
vals[v] = true
end
local ret = {}
for k in pairs(vals) do
table.insert(ret, k)
end
table.sort(ret)
return ret
end

local function getArgNums(args, prefix)
local nums = {}
for k, v in pairs(args) do
local num = mw.ustring.match(tostring(k), '^' .. prefix .. '([1-9]%d*)$')
if num then
table.insert(nums, tonumber(num))
end
end
table.sort(nums)
return nums
end

--------------------------------------------------------------------------------
-- Box class definition
--------------------------------------------------------------------------------

local MessageBox = {}
MessageBox.__index = MessageBox

function MessageBox.new(boxType, args, cfg)
args = args or {}
local obj = {}

-- Set the title object and the namespace.
obj.title = getTitleObject(args.page) or mw.title.getCurrentTitle()

-- Set the config for our box type.
obj.cfg = cfg[boxType]
if not obj.cfg then
local ns = obj.title.namespace
-- boxType is "mbox" or invalid input
if ns == 0 then
obj.cfg = cfg.ambox -- main namespace
elseif ns == 6 then
obj.cfg = cfg.imbox -- file namespace
elseif ns == 14 then
obj.cfg = cfg.cmbox -- category namespace
else
local nsTable = mw.site.namespaces[ns]
if nsTable and nsTable.isTalk then
obj.cfg = cfg.tmbox -- any talk namespace
else
obj.cfg = cfg.ombox -- other namespaces or invalid input
end
end
end

-- Set the arguments, and remove all blank arguments except for the ones
-- listed in cfg.allowBlankParams.
do
local newArgs = {}
for k, v in pairs(args) do
if v ~= '' then
newArgs[k] = v
end
end
for i, param in ipairs(obj.cfg.allowBlankParams or {}) do
newArgs[param] = args[param]
end
obj.args = newArgs
end

-- Define internal data structure.
obj.categories = {}
obj.classes = {}

return setmetatable(obj, MessageBox)
end

function MessageBox:addCat(ns, cat, sort)
if not cat then
return nil
end
if sort then
cat = string.format('[[Categorie:%s|%s]]', cat, sort)
else
cat = string.format('[[Categorie:%s]]', cat)
end
self.categories[ns] = self.categories[ns] or {}
table.insert(self.categories[ns], cat)
end

function MessageBox:addClass(class)
if not class then
return nil
end
table.insert(self.classes, class)
end

function MessageBox:setParameters()
local args = self.args
local cfg = self.cfg

-- Get type data.
self.type = args.type
local typeData = cfg.types[self.type]
self.invalidTypeError = cfg.showInvalidTypeError
and self.type
and not typeData
typeData = typeData or cfg.types[cfg.default]
self.typeClass = typeData.class
self.typeImage = typeData.image

-- Find if the box has been wrongly substituted.
self.isSubstituted = cfg.substCheck and args.subst == 'SUBST'

-- Find whether we are using a small message box.
self.isSmall = cfg.allowSmall and (
cfg.smallParam and args.small == cfg.smallParam
or not cfg.smallParam and yesno(args.small)
)

-- Add attributes, classes and styles.
self.id = args.id
self:addClass(
cfg.usePlainlinksParam and yesno(args.plainlinks or true) and 'plainlinks'
)
for _, class in ipairs(cfg.classes or {}) do
self:addClass(class)
end
if self.isSmall then
self:addClass(cfg.smallClass or 'mbox-small')
end
self:addClass(self.typeClass)
self:addClass(args.class)
self.style = args.style
self.attrs = args.attrs

-- Set text style.
self.textstyle = args.textstyle

-- Find if we are on the template page or not. This functionality is only
-- used if useCollapsibleTextFields is set, or if both cfg.templateCategory
-- and cfg.templateCategoryRequireName are set.
self.useCollapsibleTextFields = cfg.useCollapsibleTextFields
if self.useCollapsibleTextFields
or cfg.templateCategory
and cfg.templateCategoryRequireName
then
self.name = args.name
if self.name then
local templateName = mw.ustring.match(
self.name,
'^[tT][eE][mM][pP][lL][aA][tT][eE][%s_]*:[%s_]*(.*)$'
) or self.name
templateName = 'Template:' .. templateName
self.templateTitle = getTitleObject(templateName)
end
self.isTemplatePage = self.templateTitle
and mw.title.equals(self.title, self.templateTitle)
end

-- Process data for collapsible text fields. At the moment these are only
-- used in {{ambox}}.
if self.useCollapsibleTextFields then
-- Get the self.issue value.
if self.isSmall and args.smalltext then
self.issue = args.smalltext
else
local sect
if args.sect == '' then
sect = 'This ' .. (cfg.sectionDefault or 'page')
elseif type(args.sect) == 'string' then
sect = 'This ' .. args.sect
end
local issue = args.issue
issue = type(issue) == 'string' and issue ~= '' and issue or nil
local text = args.text
text = type(text) == 'string' and text or nil
local issues = {}
table.insert(issues, sect)
table.insert(issues, issue)
table.insert(issues, text)
self.issue = table.concat(issues, ' ')
end

-- Get the self.talk value.
local talk = args.talk
-- Show talk links on the template page or template subpages if the talk
-- parameter is blank.
if talk == ''
and self.templateTitle
and (
mw.title.equals(self.templateTitle, self.title)
or self.title:isSubpageOf(self.templateTitle)
)
then
talk = '#'
elseif talk == '' then
talk = nil
end
if talk then
-- If the talk value is a talk page, make a link to that page. Else
-- assume that it's a section heading, and make a link to the talk
-- page of the current page with that section heading.
local talkTitle = getTitleObject(talk)
local talkArgIsTalkPage = true
if not talkTitle or not talkTitle.isTalkPage then
talkArgIsTalkPage = false
talkTitle = getTitleObject(
self.title.text,
mw.site.namespaces[self.title.namespace].talk.id
)
end
if talkTitle and talkTitle.exists then
local talkText = 'Relevant discussion may be found on'
if talkArgIsTalkPage then
talkText = string.format(
'%s [[%s|%s]].',
talkText,
talk,
talkTitle.prefixedText
)
else
talkText = string.format(
'%s the [[%s#%s|talk page]].',
talkText,
talkTitle.prefixedText,
talk
)
end
self.talk = talkText
end
end

-- Get other values.
self.fix = args.fix ~= '' and args.fix or nil
local date
if args.date and args.date ~= '' then
date = args.date
elseif args.date == '' and self.isTemplatePage then
date = lang:formatDate('F Y')
end
if date then
self.date = string.format(" ''(%s)''", date)
end
self.info = args.info
end

-- Set the non-collapsible text field. At the moment this is used by all box
-- types other than ambox, and also by ambox when small=yes.
if self.isSmall then
self.text = args.smalltext or args.text
else
self.text = args.text
end

-- Set the below row.
self.below = cfg.below and args.below

-- General image settings.
self.imageCellDiv = not self.isSmall and cfg.imageCellDiv
self.imageEmptyCell = cfg.imageEmptyCell
if cfg.imageEmptyCellStyle then
self.imageEmptyCellStyle = 'border:none;padding:0px;width:1px'
end

-- Left image settings.
local imageLeft = self.isSmall and args.smallimage or args.image
if cfg.imageCheckBlank and imageLeft ~= 'blank' and imageLeft ~= 'none'
or not cfg.imageCheckBlank and imageLeft ~= 'none'
then
self.imageLeft = imageLeft
if not imageLeft then
local imageSize = self.isSmall
and (cfg.imageSmallSize or '30x30px')
or '40x40px'
self.imageLeft = string.format('[[File:%s|%s|link=|alt=]]', self.typeImage
or 'Imbox notice.png', imageSize)
end
end

-- Right image settings.
local imageRight = self.isSmall and args.smallimageright or args.imageright
if not (cfg.imageRightNone and imageRight == 'none') then
self.imageRight = imageRight
end
end

function MessageBox:setMainspaceCategories()
local args = self.args
local cfg = self.cfg

if not cfg.allowMainspaceCategories then
return nil
end

local nums = {}
for _, prefix in ipairs{'cat', 'category', 'all'} do
args[prefix .. '1'] = args[prefix]
nums = union(nums, getArgNums(args, prefix))
end

-- The following is roughly equivalent to the old {{Ambox/category}}.
local date = args.date
date = type(date) == 'string' and date
local preposition = 'from'
for _, num in ipairs(nums) do
local mainCat = args['cat' .. tostring(num)]
or args['category' .. tostring(num)]
local allCat = args['all' .. tostring(num)]
mainCat = type(mainCat) == 'string' and mainCat
allCat = type(allCat) == 'string' and allCat
if mainCat and date and date ~= '' then
local catTitle = string.format('%s %s %s', mainCat, preposition, date)
self:addCat(0, catTitle)
catTitle = getTitleObject('Category:' .. catTitle)
if not catTitle or not catTitle.exists then
self:addCat(0, 'Articles with invalid date parameter in template')
end
elseif mainCat and (not date or date == '') then
self:addCat(0, mainCat)
end
if allCat then
self:addCat(0, allCat)
end
end
end

function MessageBox:setTemplateCategories()
local args = self.args
local cfg = self.cfg

-- Add template categories.
if cfg.templateCategory then
if cfg.templateCategoryRequireName then
if self.isTemplatePage then
self:addCat(10, cfg.templateCategory)
end
elseif not self.title.isSubpage then
self:addCat(10, cfg.templateCategory)
end
end

-- Add template error categories.
if cfg.templateErrorCategory then
local templateErrorCategory = cfg.templateErrorCategory
local templateCat, templateSort
if not self.name and not self.title.isSubpage then
templateCat = templateErrorCategory
elseif self.isTemplatePage then
local paramsToCheck = cfg.templateErrorParamsToCheck or {}
local count = 0
for i, param in ipairs(paramsToCheck) do
if not args[param] then
count = count + 1
end
end
if count > 0 then
templateCat = templateErrorCategory
templateSort = tostring(count)
end
if self.categoryNums and #self.categoryNums > 0 then
templateCat = templateErrorCategory
templateSort = 'C'
end
end
self:addCat(10, templateCat, templateSort)
end
end

function MessageBox:setAllNamespaceCategories()
-- Set categories for all namespaces.
if self.invalidTypeError then
local allSort = (self.title.namespace == 0 and 'Main:' or '') .. self.title.prefixedText
self:addCat('all', 'Wikipedia message box parameter needs fixing', allSort)
end
if self.isSubstituted then
self:addCat('all', 'Pages with incorrectly substituted templates')
end
end

function MessageBox:setCategories()
if self.title.namespace == 0 then
self:setMainspaceCategories()
elseif self.title.namespace == 10 then
self:setTemplateCategories()
end
self:setAllNamespaceCategories()
end

function MessageBox:renderCategories()
-- Convert category tables to strings and pass them through
-- [[Modul:Category handler]].
return categoryHandler{
main = table.concat(self.categories[0] or {}),
template = table.concat(self.categories[10] or {}),
all = table.concat(self.categories.all or {}),
nocat = self.args.nocat,
page = self.args.page
}
end

function MessageBox:export()
local root = mw.html.create()

-- Add the subst check error.
if self.isSubstituted and self.name then
root:tag('b')
:addClass('error')
:wikitext(string.format(
'Template <code>%s[[Format:%s|%s]]%s</code> has been incorrectly substituted.',
mw.text.nowiki('{{'), self.name, self.name, mw.text.nowiki('}}')
))
end

-- Create the box table.
local boxTable = root:tag('table')
boxTable:attr('id', self.id or nil)
for i, class in ipairs(self.classes or {}) do
boxTable:addClass(class or nil)
end
boxTable
:cssText(self.style or nil)
:attr('role', 'presentation')

if self.attrs then
boxTable:attr(self.attrs)
end

-- Add the left-hand image.
local row = boxTable:tag('tr')
if self.imageLeft then
local imageLeftCell = row:tag('td'):addClass('mbox-image')
if self.imageCellDiv then
-- If we are using a div, redefine imageLeftCell so that the image
-- is inside it. Divs use style="width: 52px;", which limits the
-- image width to 52px. If any images in a div are wider than that,
-- they may overlap with the text or cause other display problems.
imageLeftCell = imageLeftCell:tag('div'):css('width', '52px')
end
imageLeftCell:wikitext(self.imageLeft or nil)
elseif self.imageEmptyCell then
-- Some message boxes define an empty cell if no image is specified, and
-- some don't. The old template code in templates where empty cells are
-- specified gives the following hint: "No image. Cell with some width
-- or padding necessary for text cell to have 100% width."
row:tag('td')
:addClass('mbox-empty-cell')
:cssText(self.imageEmptyCellStyle or nil)
end

-- Add the text.
local textCell = row:tag('td'):addClass('mbox-text')
if self.useCollapsibleTextFields then
-- The message box uses advanced text parameters that allow things to be
-- collapsible. At the moment, only ambox uses this.
textCell:cssText(self.textstyle or nil)
local textCellSpan = textCell:tag('span')
textCellSpan
:addClass('mbox-text-span')
:wikitext(self.issue or nil)
if not self.isSmall then
textCellSpan:tag('span')
:addClass('hide-when-compact')
:wikitext(self.talk and (' ' .. self.talk) or nil)
:wikitext(self.fix and (' ' .. self.fix) or nil)
end
textCellSpan:wikitext(self.date and (' ' .. self.date) or nil)
if not self.isSmall then
textCellSpan
:tag('span')
:addClass('hide-when-compact')
:wikitext(self.info and (' ' .. self.info) or nil)
end
else
-- Default text formatting - anything goes.
textCell
:cssText(self.textstyle or nil)
:wikitext(self.text or nil)
end

-- Add the right-hand image.
if self.imageRight then
local imageRightCell = row:tag('td'):addClass('mbox-imageright')
if self.imageCellDiv then
-- If we are using a div, redefine imageRightCell so that the image
-- is inside it.
imageRightCell = imageRightCell:tag('div'):css('width', '52px')
end
imageRightCell
:wikitext(self.imageRight or nil)
end

-- Add the below row.
if self.below then
boxTable:tag('tr')
:tag('td')
:attr('colspan', self.imageRight and '3' or '2')
:addClass('mbox-text')
:cssText(self.textstyle or nil)
:wikitext(self.below or nil)
end

-- Add error message for invalid type parameters.
if self.invalidTypeError then
root:tag('div')
:css('text-align', 'center')
:wikitext(string.format(
'This message box is using an invalid "type=%s" parameter and needs fixing.',
self.type or ''
))
end

-- Add categories.
root:wikitext(self:renderCategories() or nil)

return tostring(root)
end

--------------------------------------------------------------------------------
-- Exports
--------------------------------------------------------------------------------

local p, mt = {}, {}

function p._exportClasses()
-- For testing.
return {
MessageBox = MessageBox
}
end

function p.main(boxType, args, cfgTables)
local box = MessageBox.new(boxType, args, cfgTables or mw.loadData('Modul:Message box/configuration'))
box:setParameters()
box:setCategories()
return box:export()
end

function mt.__index(t, k)
return function (frame)
if not getArgs then
getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs
end
return t.main(k, getArgs(frame, {trim = false, removeBlanks = false}))
end
end

return setmetatable(p, mt)

Modul:Message box

2024-07-19T07:35:44Z

Admin:

-- This is a meta-module for producing message box templates, including
-- {{mbox}}, {{ambox}}, {{imbox}}, {{tmbox}}, {{ombox}}, {{cmbox}} and {{fmbox}}.

-- Load necessary modules.
require( "strict" )
local getArgs
local categoryHandler = require('Modul:Category handler')._main
local yesno = require('Modul:Yesno')

-- Get a language object for formatDate and ucfirst.
local lang = mw.language.getContentLanguage()

--------------------------------------------------------------------------------
-- Helper functions
--------------------------------------------------------------------------------

local function getTitleObject(...)
-- Get the title object, passing the function through pcall
-- in case we are over the expensive function count limit.
local success, title = pcall(mw.title.new, ...)
if success then
return title
end
end

local function union(t1, t2)
-- Returns the union of two arrays.
local vals = {}
for i, v in ipairs(t1) do
vals[v] = true
end
for i, v in ipairs(t2) do
vals[v] = true
end
local ret = {}
for k in pairs(vals) do
table.insert(ret, k)
end
table.sort(ret)
return ret
end

local function getArgNums(args, prefix)
local nums = {}
for k, v in pairs(args) do
local num = mw.ustring.match(tostring(k), '^' .. prefix .. '([1-9]%d*)$')
if num then
table.insert(nums, tonumber(num))
end
end
table.sort(nums)
return nums
end

--------------------------------------------------------------------------------
-- Box class definition
--------------------------------------------------------------------------------

local MessageBox = {}
MessageBox.__index = MessageBox

function MessageBox.new(boxType, args, cfg)
args = args or {}
local obj = {}

-- Set the title object and the namespace.
obj.title = getTitleObject(args.page) or mw.title.getCurrentTitle()

-- Set the config for our box type.
obj.cfg = cfg[boxType]
if not obj.cfg then
local ns = obj.title.namespace
-- boxType is "mbox" or invalid input
if ns == 0 then
obj.cfg = cfg.ambox -- main namespace
elseif ns == 6 then
obj.cfg = cfg.imbox -- file namespace
elseif ns == 14 then
obj.cfg = cfg.cmbox -- category namespace
else
local nsTable = mw.site.namespaces[ns]
if nsTable and nsTable.isTalk then
obj.cfg = cfg.tmbox -- any talk namespace
else
obj.cfg = cfg.ombox -- other namespaces or invalid input
end
end
end

-- Set the arguments, and remove all blank arguments except for the ones
-- listed in cfg.allowBlankParams.
do
local newArgs = {}
for k, v in pairs(args) do
if v ~= '' then
newArgs[k] = v
end
end
for i, param in ipairs(obj.cfg.allowBlankParams or {}) do
newArgs[param] = args[param]
end
obj.args = newArgs
end

-- Define internal data structure.
obj.categories = {}
obj.classes = {}

return setmetatable(obj, MessageBox)
end

function MessageBox:addCat(ns, cat, sort)
if not cat then
return nil
end
if sort then
cat = string.format('[[Categorie:%s|%s]]', cat, sort)
else
cat = string.format('[[Categorie:%s]]', cat)
end
self.categories[ns] = self.categories[ns] or {}
table.insert(self.categories[ns], cat)
end

function MessageBox:addClass(class)
if not class then
return nil
end
table.insert(self.classes, class)
end

function MessageBox:setParameters()
local args = self.args
local cfg = self.cfg

-- Get type data.
self.type = args.type
local typeData = cfg.types[self.type]
self.invalidTypeError = cfg.showInvalidTypeError
and self.type
and not typeData
typeData = typeData or cfg.types[cfg.default]
self.typeClass = typeData.class
self.typeImage = typeData.image

-- Find if the box has been wrongly substituted.
self.isSubstituted = cfg.substCheck and args.subst == 'SUBST'

-- Find whether we are using a small message box.
self.isSmall = cfg.allowSmall and (
cfg.smallParam and args.small == cfg.smallParam
or not cfg.smallParam and yesno(args.small)
)

-- Add attributes, classes and styles.
self.id = args.id
self:addClass(
cfg.usePlainlinksParam and yesno(args.plainlinks or true) and 'plainlinks'
)
for _, class in ipairs(cfg.classes or {}) do
self:addClass(class)
end
if self.isSmall then
self:addClass(cfg.smallClass or 'mbox-small')
end
self:addClass(self.typeClass)
self:addClass(args.class)
self.style = args.style
self.attrs = args.attrs

-- Set text style.
self.textstyle = args.textstyle

-- Find if we are on the template page or not. This functionality is only
-- used if useCollapsibleTextFields is set, or if both cfg.templateCategory
-- and cfg.templateCategoryRequireName are set.
self.useCollapsibleTextFields = cfg.useCollapsibleTextFields
if self.useCollapsibleTextFields
or cfg.templateCategory
and cfg.templateCategoryRequireName
then
self.name = args.name
if self.name then
local templateName = mw.ustring.match(
self.name,
'^[tT][eE][mM][pP][lL][aA][tT][eE][%s_]*:[%s_]*(.*)$'
) or self.name
templateName = 'Template:' .. templateName
self.templateTitle = getTitleObject(templateName)
end
self.isTemplatePage = self.templateTitle
and mw.title.equals(self.title, self.templateTitle)
end

-- Process data for collapsible text fields. At the moment these are only
-- used in {{ambox}}.
if self.useCollapsibleTextFields then
-- Get the self.issue value.
if self.isSmall and args.smalltext then
self.issue = args.smalltext
else
local sect
if args.sect == '' then
sect = 'This ' .. (cfg.sectionDefault or 'page')
elseif type(args.sect) == 'string' then
sect = 'This ' .. args.sect
end
local issue = args.issue
issue = type(issue) == 'string' and issue ~= '' and issue or nil
local text = args.text
text = type(text) == 'string' and text or nil
local issues = {}
table.insert(issues, sect)
table.insert(issues, issue)
table.insert(issues, text)
self.issue = table.concat(issues, ' ')
end

-- Get the self.talk value.
local talk = args.talk
-- Show talk links on the template page or template subpages if the talk
-- parameter is blank.
if talk == ''
and self.templateTitle
and (
mw.title.equals(self.templateTitle, self.title)
or self.title:isSubpageOf(self.templateTitle)
)
then
talk = '#'
elseif talk == '' then
talk = nil
end
if talk then
-- If the talk value is a talk page, make a link to that page. Else
-- assume that it's a section heading, and make a link to the talk
-- page of the current page with that section heading.
local talkTitle = getTitleObject(talk)
local talkArgIsTalkPage = true
if not talkTitle or not talkTitle.isTalkPage then
talkArgIsTalkPage = false
talkTitle = getTitleObject(
self.title.text,
mw.site.namespaces[self.title.namespace].talk.id
)
end
if talkTitle and talkTitle.exists then
local talkText = 'Relevant discussion may be found on'
if talkArgIsTalkPage then
talkText = string.format(
'%s [[%s|%s]].',
talkText,
talk,
talkTitle.prefixedText
)
else
talkText = string.format(
'%s the [[%s#%s|talk page]].',
talkText,
talkTitle.prefixedText,
talk
)
end
self.talk = talkText
end
end

-- Get other values.
self.fix = args.fix ~= '' and args.fix or nil
local date
if args.date and args.date ~= '' then
date = args.date
elseif args.date == '' and self.isTemplatePage then
date = lang:formatDate('F Y')
end
if date then
self.date = string.format(" ''(%s)''", date)
end
self.info = args.info
end

-- Set the non-collapsible text field. At the moment this is used by all box
-- types other than ambox, and also by ambox when small=yes.
if self.isSmall then
self.text = args.smalltext or args.text
else
self.text = args.text
end

-- Set the below row.
self.below = cfg.below and args.below

-- General image settings.
self.imageCellDiv = not self.isSmall and cfg.imageCellDiv
self.imageEmptyCell = cfg.imageEmptyCell
if cfg.imageEmptyCellStyle then
self.imageEmptyCellStyle = 'border:none;padding:0px;width:1px'
end

-- Left image settings.
local imageLeft = self.isSmall and args.smallimage or args.image
if cfg.imageCheckBlank and imageLeft ~= 'blank' and imageLeft ~= 'none'
or not cfg.imageCheckBlank and imageLeft ~= 'none'
then
self.imageLeft = imageLeft
if not imageLeft then
local imageSize = self.isSmall
and (cfg.imageSmallSize or '30x30px')
or '40x40px'
self.imageLeft = string.format('[[File:%s|%s|link=|alt=]]', self.typeImage
or 'Imbox notice.png', imageSize)
end
end

-- Right image settings.
local imageRight = self.isSmall and args.smallimageright or args.imageright
if not (cfg.imageRightNone and imageRight == 'none') then
self.imageRight = imageRight
end
end

function MessageBox:setMainspaceCategories()
local args = self.args
local cfg = self.cfg

if not cfg.allowMainspaceCategories then
return nil
end

local nums = {}
for _, prefix in ipairs{'cat', 'category', 'all'} do
args[prefix .. '1'] = args[prefix]
nums = union(nums, getArgNums(args, prefix))
end

-- The following is roughly equivalent to the old {{Ambox/category}}.
local date = args.date
date = type(date) == 'string' and date
local preposition = 'from'
for _, num in ipairs(nums) do
local mainCat = args['cat' .. tostring(num)]
or args['category' .. tostring(num)]
local allCat = args['all' .. tostring(num)]
mainCat = type(mainCat) == 'string' and mainCat
allCat = type(allCat) == 'string' and allCat
if mainCat and date and date ~= '' then
local catTitle = string.format('%s %s %s', mainCat, preposition, date)
self:addCat(0, catTitle)
catTitle = getTitleObject('Category:' .. catTitle)
if not catTitle or not catTitle.exists then
self:addCat(0, 'Articles with invalid date parameter in template')
end
elseif mainCat and (not date or date == '') then
self:addCat(0, mainCat)
end
if allCat then
self:addCat(0, allCat)
end
end
end

function MessageBox:setTemplateCategories()
local args = self.args
local cfg = self.cfg

-- Add template categories.
if cfg.templateCategory then
if cfg.templateCategoryRequireName then
if self.isTemplatePage then
self:addCat(10, cfg.templateCategory)
end
elseif not self.title.isSubpage then
self:addCat(10, cfg.templateCategory)
end
end

-- Add template error categories.
if cfg.templateErrorCategory then
local templateErrorCategory = cfg.templateErrorCategory
local templateCat, templateSort
if not self.name and not self.title.isSubpage then
templateCat = templateErrorCategory
elseif self.isTemplatePage then
local paramsToCheck = cfg.templateErrorParamsToCheck or {}
local count = 0
for i, param in ipairs(paramsToCheck) do
if not args[param] then
count = count + 1
end
end
if count > 0 then
templateCat = templateErrorCategory
templateSort = tostring(count)
end
if self.categoryNums and #self.categoryNums > 0 then
templateCat = templateErrorCategory
templateSort = 'C'
end
end
self:addCat(10, templateCat, templateSort)
end
end

function MessageBox:setAllNamespaceCategories()
-- Set categories for all namespaces.
if self.invalidTypeError then
local allSort = (self.title.namespace == 0 and 'Main:' or '') .. self.title.prefixedText
self:addCat('all', 'Wikipedia message box parameter needs fixing', allSort)
end
if self.isSubstituted then
self:addCat('all', 'Pages with incorrectly substituted templates')
end
end

function MessageBox:setCategories()
if self.title.namespace == 0 then
self:setMainspaceCategories()
elseif self.title.namespace == 10 then
self:setTemplateCategories()
end
self:setAllNamespaceCategories()
end

function MessageBox:renderCategories()
-- Convert category tables to strings and pass them through
-- [[Modul:Category handler]].
return categoryHandler{
main = table.concat(self.categories[0] or {}),
template = table.concat(self.categories[10] or {}),
all = table.concat(self.categories.all or {}),
nocat = self.args.nocat,
page = self.args.page
}
end

function MessageBox:export()
local root = mw.html.create()

-- Add the subst check error.
if self.isSubstituted and self.name then
root:tag('b')
:addClass('error')
:wikitext(string.format(
'Template <code>%s[[Format:%s|%s]]%s</code> has been incorrectly substituted.',
mw.text.nowiki('{{'), self.name, self.name, mw.text.nowiki('}}')
))
end

-- Create the box table.
local boxTable = root:tag('table')
boxTable:attr('id', self.id or nil)
for i, class in ipairs(self.classes or {}) do
boxTable:addClass(class or nil)
end
boxTable
:cssText(self.style or nil)
:attr('role', 'presentation')

if self.attrs then
boxTable:attr(self.attrs)
end

-- Add the left-hand image.
local row = boxTable:tag('tr')
if self.imageLeft then
local imageLeftCell = row:tag('td'):addClass('mbox-image')
if self.imageCellDiv then
-- If we are using a div, redefine imageLeftCell so that the image
-- is inside it. Divs use style="width: 52px;", which limits the
-- image width to 52px. If any images in a div are wider than that,
-- they may overlap with the text or cause other display problems.
imageLeftCell = imageLeftCell:tag('div'):css('width', '52px')
end
imageLeftCell:wikitext(self.imageLeft or nil)
elseif self.imageEmptyCell then
-- Some message boxes define an empty cell if no image is specified, and
-- some don't. The old template code in templates where empty cells are
-- specified gives the following hint: "No image. Cell with some width
-- or padding necessary for text cell to have 100% width."
row:tag('td')
:addClass('mbox-empty-cell')
:cssText(self.imageEmptyCellStyle or nil)
end

-- Add the text.
local textCell = row:tag('td'):addClass('mbox-text')
if self.useCollapsibleTextFields then
-- The message box uses advanced text parameters that allow things to be
-- collapsible. At the moment, only ambox uses this.
textCell:cssText(self.textstyle or nil)
local textCellSpan = textCell:tag('span')
textCellSpan
:addClass('mbox-text-span')
:wikitext(self.issue or nil)
if not self.isSmall then
textCellSpan:tag('span')
:addClass('hide-when-compact')
:wikitext(self.talk and (' ' .. self.talk) or nil)
:wikitext(self.fix and (' ' .. self.fix) or nil)
end
textCellSpan:wikitext(self.date and (' ' .. self.date) or nil)
if not self.isSmall then
textCellSpan
:tag('span')
:addClass('hide-when-compact')
:wikitext(self.info and (' ' .. self.info) or nil)
end
else
-- Default text formatting - anything goes.
textCell
:cssText(self.textstyle or nil)
:wikitext(self.text or nil)
end

-- Add the right-hand image.
if self.imageRight then
local imageRightCell = row:tag('td'):addClass('mbox-imageright')
if self.imageCellDiv then
-- If we are using a div, redefine imageRightCell so that the image
-- is inside it.
imageRightCell = imageRightCell:tag('div'):css('width', '52px')
end
imageRightCell
:wikitext(self.imageRight or nil)
end

-- Add the below row.
if self.below then
boxTable:tag('tr')
:tag('td')
:attr('colspan', self.imageRight and '3' or '2')
:addClass('mbox-text')
:cssText(self.textstyle or nil)
:wikitext(self.below or nil)
end

-- Add error message for invalid type parameters.
if self.invalidTypeError then
root:tag('div')
:css('text-align', 'center')
:wikitext(string.format(
'This message box is using an invalid "type=%s" parameter and needs fixing.',
self.type or ''
))
end

-- Add categories.
root:wikitext(self:renderCategories() or nil)

return tostring(root)
end

--------------------------------------------------------------------------------
-- Exports
--------------------------------------------------------------------------------

local p, mt = {}, {}

function p._exportClasses()
-- For testing.
return {
MessageBox = MessageBox
}
end

function p.main(boxType, args, cfgTables)
local box = MessageBox.new(boxType, args, cfgTables or mw.loadData('Modul:Message box/configuration'))
box:setParameters()
box:setCategories()
return box:export()
end

function mt.__index(t, k)
return function (frame)
if not getArgs then
getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs
end
return t.main(k, getArgs(frame, {trim = false, removeBlanks = false}))
end
end

return setmetatable(p, mt)

Modul:Message box/configuration

2024-07-19T07:29:57Z

Admin: 1 versiune importată

--------------------------------------------------------------------------------
-- Message box configuration --
-- --
-- This module contains configuration data for [[Module:Message box]]. --
--------------------------------------------------------------------------------

return {
ambox = {
types = {
speedy = {
class = 'ambox-speedy',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
delete = {
class = 'ambox-delete',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
content = {
class = 'ambox-content',
image = 'Ambox important.svg'
},
style = {
class = 'ambox-style',
image = 'Edit-clear.svg'
},
move = {
class = 'ambox-move',
image = 'Merge-split-transwiki default.svg'
},
protection = {
class = 'ambox-protection',
image = 'Padlock-silver-medium.svg'
},
notice = {
class = 'ambox-notice',
image = 'Information icon4.svg'
}
},
default = 'notice',
allowBlankParams = {'talk', 'sect', 'date', 'issue', 'fix', 'subst', 'hidden'},
allowSmall = true,
smallParam = 'left',
smallClass = 'mbox-small-left',
substCheck = true,
classes = {'metadata', 'plainlinks', 'ambox'},
imageEmptyCell = true,
imageCheckBlank = true,
imageSmallSize = '20x20px',
imageCellDiv = true,
useCollapsibleTextFields = true,
imageRightNone = true,
sectionDefault = 'article',
allowMainspaceCategories = true,
templateCategory = 'Article message templates',
templateCategoryRequireName = true,
templateErrorCategory = 'Article message templates with missing parameters',
templateErrorParamsToCheck = {'issue', 'fix', 'subst'}
},

cmbox = {
types = {
speedy = {
class = 'cmbox-speedy',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
delete = {
class = 'cmbox-delete',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
content = {
class = 'cmbox-content',
image = 'Ambox important.svg'
},
style = {
class = 'cmbox-style',
image = 'Edit-clear.svg'
},
move = {
class = 'cmbox-move',
image = 'Merge-split-transwiki default.svg'
},
protection = {
class = 'cmbox-protection',
image = 'Padlock-silver-medium.svg'
},
notice = {
class = 'cmbox-notice',
image = 'Information icon4.svg'
}
},
default = 'notice',
showInvalidTypeError = true,
classes = {'plainlinks', 'cmbox'},
imageEmptyCell = true
},

fmbox = {
types = {
warning = {
class = 'fmbox-warning',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
editnotice = {
class = 'fmbox-editnotice',
image = 'Information icon4.svg'
},
system = {
class = 'fmbox-system',
image = 'Information icon4.svg'
}
},
default = 'system',
showInvalidTypeError = true,
allowId = true,
classes = {'plainlinks', 'fmbox'},
imageEmptyCell = false,
imageRightNone = false
},

imbox = {
types = {
speedy = {
class = 'imbox-speedy',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
delete = {
class = 'imbox-delete',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
content = {
class = 'imbox-content',
image = 'Ambox important.svg'
},
style = {
class = 'imbox-style',
image = 'Edit-clear.svg'
},
move = {
class = 'imbox-move',
image = 'Merge-split-transwiki default.svg'
},
protection = {
class = 'imbox-protection',
image = 'Padlock-silver-medium.svg'
},
license = {
class = 'imbox-license licensetpl',
image = 'Imbox-license.svg'
},
featured = {
class = 'imbox-featured',
image = 'Cscr-featured.svg'
},
notice = {
class = 'imbox-notice',
image = 'Information icon4.svg'
}
},
default = 'notice',
showInvalidTypeError = true,
classes = {'imbox'},
usePlainlinksParam = true,
imageEmptyCell = true,
below = true,
templateCategory = 'File message boxes'
},

ombox = {
types = {
speedy = {
class = 'ombox-speedy',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
delete = {
class = 'ombox-delete',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
content = {
class = 'ombox-content',
image = 'Ambox important.svg'
},
style = {
class = 'ombox-style',
image = 'Edit-clear.svg'
},
move = {
class = 'ombox-move',
image = 'Merge-split-transwiki default.svg'
},
protection = {
class = 'ombox-protection',
image = 'Padlock-silver-medium.svg'
},
notice = {
class = 'ombox-notice',
image = 'Information icon4.svg'
}
},
default = 'notice',
showInvalidTypeError = true,
classes = {'plainlinks', 'ombox'},
allowSmall = true,
imageEmptyCell = true,
imageRightNone = true
},

tmbox = {
types = {
speedy = {
class = 'tmbox-speedy',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
delete = {
class = 'tmbox-delete',
image = 'Ambox warning pn.svg'
},
content = {
class = 'tmbox-content',
image = 'Ambox important.svg'
},
style = {
class = 'tmbox-style',
image = 'Edit-clear.svg'
},
move = {
class = 'tmbox-move',
image = 'Merge-split-transwiki default.svg'
},
protection = {
class = 'tmbox-protection',
image = 'Padlock-silver-medium.svg'
},
notice = {
class = 'tmbox-notice',
image = 'Information icon4.svg'
}
},
default = 'notice',
showInvalidTypeError = true,
classes = {'plainlinks', 'layouttemplate', 'tmbox'},
allowId = true,
allowSmall = true,
imageRightNone = true,
imageEmptyCell = true,
imageEmptyCellStyle = true,
-- templateCategory = 'Talk message boxes'
}
}

Modul:No globals

2024-07-19T07:29:57Z

Admin: 1 versiune importată

local mt = getmetatable(_G) or {}
function mt.__index (t, k)
if k ~= 'arg' then
-- perf optimization here and below: do not load Module:TNT unless there is an error
error(require('Modul:TNT').format('I18n/No globals', 'err-read', tostring(k)), 2)
end
return nil
end
function mt.__newindex(t, k, v)
if k ~= 'arg' then
error(require('Modul:TNT').format('I18n/No globals', 'err-write', tostring(k)), 2)
end
rawset(t, k, v)
end
setmetatable(_G, mt)

Modul:Citation/CS1/Identifiers

2024-07-18T18:57:29Z

Admin: Pagină nouă: local identifiers = {}; ----------------------------< F O R W A R D D E C L A R A T I O N S >-------------------------------------- local is_set, in_array, set_error, select_one, add_maint_cat, substitute, make_wikilink; -- functions in Module:Citation/CS1/Utilities local z; -- table of tables defined in Module:Citation/CS1/Utilities local cfg; -- table of configuration tables that are defined in Module:Citation/CS1/Configuration...

local identifiers = {};

--[[--------------------------< F O R W A R D D E C L A R A T I O N S >--------------------------------------
]]

local is_set, in_array, set_error, select_one, add_maint_cat, substitute, make_wikilink; -- functions in Module:Citation/CS1/Utilities

local z; -- table of tables defined in Module:Citation/CS1/Utilities

local cfg; -- table of configuration tables that are defined in Module:Citation/CS1/Configuration

--============================<< H E L P E R F U N C T I O N S >>============================================

--[[--------------------------< E X T E R N A L _ L I N K _ I D >----------------------------------------------

Formats a wiki style external link

]]

local function external_link_id(options)
local url_string = options.id;
local ext_link;

if options.encode == true or options.encode == nil then
url_string = mw.uri.encode( url_string );
end

ext_link = mw.ustring.format ('[%s%s%s %s]', options.prefix, url_string, options.suffix or "", mw.text.nowiki(options.id));
if is_set(options.access) then
ext_link = substitute (cfg.presentation['access-signal'], {ext_link, cfg.presentation[options.access]}); -- add the free-to-read / paywall lock
end

return table.concat ({
make_wikilink (options.link, options.label),
options.separator or ' ',
ext_link
});
end

--[[------------------------------------------------------------------------

Formats a wiki style internal link

]]

local function internal_link_id(options)

return table.concat (
{
make_wikilink (options.link, options.label),
options.separator or ' ',
make_wikilink (
table.concat (
{
options.prefix,
options.id,
options.suffix or ''
}),
mw.text.nowiki (options.id)
);
});
end

--[[--------------------------------------------------------------------------------

Determines if a PMC identifier's online version is embargoed. Compares the date in |embargo= against today's date. If embargo date is
in the future, returns the content of |embargo=; otherwise, returns and empty string because the embargo has expired or because
|embargo= was not set in this cite.

]]

local function is_embargoed (embargo)
if is_set (embargo) then
local lang = mw.getContentLanguage();
local good1, embargo_date, good2, todays_date;
good1, embargo_date = pcall( lang.formatDate, lang, 'U', embargo );
good2, todays_date = pcall( lang.formatDate, lang, 'U' );

if good1 and good2 then -- if embargo date and today's date are good dates
if tonumber( embargo_date ) >= tonumber( todays_date ) then -- is embargo date is in the future?
return embargo; -- still embargoed
else
add_maint_cat ('embargo')
return ''; -- unset because embargo has expired
end
end
end
return ''; -- |embargo= not set return empty string
end

--[[--------------------------< IS _ V A L I D _ I S X N >-----------------------------------------------------

ISBN-10 and ISSN validator code calculates checksum across all isbn/issn digits including the check digit.
ISBN-13 is checked in isbn().

If the number is valid the result will be 0. Before calling this function, issbn/issn must be checked for length
and stripped of dashes, spaces and other non-isxn characters.

]]

local function is_valid_isxn (isxn_str, len)
local temp = 0;
isxn_str = { isxn_str:byte(1, len) }; -- make a table of byte values '0' → 0x30 .. '9' → 0x39, 'X' → 0x58
len = len+1; -- adjust to be a loop counter
for i, v in ipairs( isxn_str ) do -- loop through all of the bytes and calculate the checksum
if v == string.byte( "X" ) then -- if checkdigit is X (compares the byte value of 'X' which is 0x58)
temp = temp + 10*( len - i ); -- it represents 10 decimal
else
temp = temp + tonumber( string.char(v) )*(len-i);
end
end
return temp % 11 == 0; -- returns true if calculation result is zero
end

--[[--------------------------< IS _ V A L I D _ I S X N _ 1 3 >-----------------------------------------------

ISBN-13 and ISMN validator code calculates checksum across all 13 isbn/ismn digits including the check digit.
If the number is valid, the result will be 0. Before calling this function, isbn-13/ismn must be checked for length
and stripped of dashes, spaces and other non-isxn-13 characters.

]]

local function is_valid_isxn_13 (isxn_str)
local temp=0;

isxn_str = { isxn_str:byte(1, 13) }; -- make a table of byte values '0' → 0x30 .. '9' → 0x39
for i, v in ipairs( isxn_str ) do
temp = temp + (3 - 2*(i % 2)) * tonumber( string.char(v) ); -- multiply odd index digits by 1, even index digits by 3 and sum; includes check digit
end
return temp % 10 == 0; -- sum modulo 10 is zero when isbn-13/ismn is correct
end

--[[--------------------------< N O R M A L I Z E _ L C C N >--------------------------------------------------

lccn normalization (http://www.loc.gov/marc/lccn-namespace.html#normalization)
1. Remove all blanks.
2. If there is a forward slash (/) in the string, remove it, and remove all characters to the right of the forward slash.
3. If there is a hyphen in the string:
a. Remove it.
b. Inspect the substring following (to the right of) the (removed) hyphen. Then (and assuming that steps 1 and 2 have been carried out):
1. All these characters should be digits, and there should be six or less. (not done in this function)
2. If the length of the substring is less than 6, left-fill the substring with zeroes until the length is six.

Returns a normalized lccn for lccn() to validate. There is no error checking (step 3.b.1) performed in this function.
]]

local function normalize_lccn (lccn)
lccn = lccn:gsub ("%s", ""); -- 1. strip whitespace

if nil ~= string.find (lccn,'/') then
lccn = lccn:match ("(.-)/"); -- 2. remove forward slash and all character to the right of it
end

local prefix
local suffix
prefix, suffix = lccn:match ("(.+)%-(.+)"); -- 3.a remove hyphen by splitting the string into prefix and suffix

if nil ~= suffix then -- if there was a hyphen
suffix=string.rep("0", 6-string.len (suffix)) .. suffix; -- 3.b.2 left fill the suffix with 0s if suffix length less than 6
lccn=prefix..suffix; -- reassemble the lccn
end

return lccn;
end

--============================<>====================================

--[[--------------------------< A R X I V >--------------------------------------------------------------------

See: http://arxiv.org/help/arxiv_identifier

format and error check arXiv identifier. There are three valid forms of the identifier:
the first form, valid only between date codes 9108 and 0703 is:
arXiv:<archive>.<class>/<date code><number><version>
where:
<archive> is a string of alpha characters - may be hyphenated; no other punctuation
<class> is a string of alpha characters - may be hyphenated; no other punctuation
<date code> is four digits in the form YYMM where YY is the last two digits of the four-digit year and MM is the month number January = 01
first digit of YY for this form can only 9 and 0
<number> is a three-digit number
<version> is a 1 or more digit number preceded with a lowercase v; no spaces (undocumented)

the second form, valid from April 2007 through December 2014 is:
arXiv:<date code>.<number><version>
where:
<date code> is four digits in the form YYMM where YY is the last two digits of the four-digit year and MM is the month number January = 01
<number> is a four-digit number
<version> is a 1 or more digit number preceded with a lowercase v; no spaces

the third form, valid from January 2015 is:
arXiv:<date code>.<number><version>
where:
<date code> and <version> are as defined for 0704-1412
<number> is a five-digit number
]]

local function arxiv (id, class)
local handler = cfg.id_handlers['ARXIV'];
local year, month, version;
local err_cat = '';
local text;

if id:match("^%a[%a%.%-]+/[90]%d[01]%d%d%d%d$") or id:match("^%a[%a%.%-]+/[90]%d[01]%d%d%d%dv%d+$") then -- test for the 9108-0703 format w/ & w/o version
year, month = id:match("^%a[%a%.%-]+/([90]%d)([01]%d)%d%d%d[v%d]*$");
year = tonumber(year);
month = tonumber(month);
if ((not (90 < year or 8 > year)) or (1 > month or 12 < month)) or -- if invalid year or invalid month
((91 == year and 7 > month) or (7 == year and 3 < month)) then -- if years ok, are starting and ending months ok?
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_arxiv' ); -- set error message
end
elseif id:match("^%d%d[01]%d%.%d%d%d%d$") or id:match("^%d%d[01]%d%.%d%d%d%dv%d+$") then -- test for the 0704-1412 w/ & w/o version
year, month = id:match("^(%d%d)([01]%d)%.%d%d%d%d[v%d]*$");
year = tonumber(year);
month = tonumber(month);
if ((7 > year) or (14 < year) or (1 > month or 12 < month)) or -- is year invalid or is month invalid? (doesn't test for future years)
((7 == year) and (4 > month)) then --or -- when year is 07, is month invalid (before April)?
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_arxiv' ); -- set error message
end
elseif id:match("^%d%d[01]%d%.%d%d%d%d%d$") or id:match("^%d%d[01]%d%.%d%d%d%d%dv%d+$") then -- test for the 1501- format w/ & w/o version
year, month = id:match("^(%d%d)([01]%d)%.%d%d%d%d%d[v%d]*$");
year = tonumber(year);
month = tonumber(month);
if ((15 > year) or (1 > month or 12 < month)) then -- is year invalid or is month invalid? (doesn't test for future years)
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_arxiv' ); -- set error message
end
else
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_arxiv' ); -- arXiv id doesn't match any format
end

text = external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode, access=handler.access}) .. err_cat;

if is_set (class) then
class = ' [[' .. '//arxiv.org/archive/' .. class .. ' ' .. class .. ']]'; -- external link within square brackets, not wikilink
else
class = ''; -- empty string for concatenation
end

return text .. class;
end

--[[----------------------------------------------------------------------------------------------

Validates (sort of) and formats a bibcode id.

Format for bibcodes is specified here: http://adsabs.harvard.edu/abs_doc/help_pages/data.html#bibcodes

But, this: 2015arXiv151206696F is apparently valid so apparently, the only things that really matter are length, 19 characters
and first four digits must be a year. This function makes these tests:
length must be 19 characters
characters in position
1–4 must be digits and must represent a year in the range of 1000 – next year
5 must be a letter
6 must be letter, ampersand, or dot (ampersand cannot directly precede a dot; &. )
7–8 must be letter, digit, ampersand, or dot (ampersand cannot directly precede a dot; &. )
9–18 must be letter, digit, or dot
19 must be a letter or dot

]]

local function bibcode (id, access)
local handler = cfg.id_handlers['BIBCODE'];
local err_type;
local year;

local text = external_link_id({link=handler.link, label=handler.label,
prefix=handler.prefix, id=id, separator=handler.separator, encode=handler.encode,
access=access});

if 19 ~= id:len() then
err_type = 'length';
else
year = id:match ("^(%d%d%d%d)[%a][%a&%.][%a&%.%d][%a&%.%d][%a%d%.]+[%a%.]$") --
if not year then -- if nil then no pattern match
err_type = 'value'; -- so value error
else
local next_year = tonumber(os.date ('%Y'))+1; -- get the current year as a number and add one for next year
year = tonumber (year); -- convert year portion of bibcode to a number
if (1000 > year) or (year > next_year) then
err_type = 'year'; -- year out of bounds
end
if id:find('&%.') then
err_type = 'journal'; -- journal abbreviation must not have '&.' (if it does its missing a letter)
end
end
end

if is_set (err_type) then -- if there was an error detected
text = text .. ' ' .. set_error( 'bad_bibcode', {err_type});
end
return text;
end

--[[-------------------------------------------------------------------------------------------

Format bioRxiv id and do simple error checking. BiorXiv ids are exactly 6 digits.
The bioRxiv id is the number following the last slash in the bioRxiv-issued DOI:
https://doi.org/10.1101/078733 -> 078733

]]

local function biorxiv(id)
local handler = cfg.id_handlers['BIORXIV'];
local err_cat = ''; -- presume that bioRxiv id is valid

if nil == id:match("^%d%d%d%d%d%d$") then -- if bioRxiv id has anything but six digits
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_biorxiv'); -- set an error message
end

return external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator,
encode=handler.encode, access=handler.access}) .. err_cat;
end

--[[--------------------------< C I T E S E E R X >------------------------------------------------------------

CiteSeerX use their own notion of "doi" (not to be confused with the identifiers resolved via doi.org).

The description of the structure of this identifier can be found at Help_talk:Citation_Style_1/Archive_26#CiteSeerX_id_structure
]]

local function citeseerx (id)
local handler = cfg.id_handlers['CITESEERX'];
local matched;

local text = external_link_id({link=handler.link, label=handler.label,
prefix=handler.prefix, id=id, separator=handler.separator, encode=handler.encode,
access=handler.access});

matched = id:match ("^10%.1%.1%.[1-9]%d?%d?%d?%.[1-9]%d?%d?%d?$");
if not matched then
text = text .. ' ' .. set_error( 'bad_citeseerx' );
end
return text;
end

--[[--------------------------< D O I >------------------------------------------------------------------------

Formats a DOI and checks for DOI errors.

DOI names contain two parts: prefix and suffix separated by a forward slash.
Prefix: directory indicator '10.' followed by a registrant code
Suffix: character string of any length chosen by the registrant

This function checks a DOI name for: prefix/suffix. If the doi name contains spaces or endashes, or, if it ends
with a period or a comma, this function will emit a bad_doi error message.

DOI names are case-insensitive and can incorporate any printable Unicode characters so the test for spaces, endash,
and terminal punctuation may not be technically correct but it appears, that in practice these characters are rarely
if ever used in doi names.

]]

local function doi(id, inactive, access)
local cat = ""
local handler = cfg.id_handlers['DOI'];

local text;
if is_set(inactive) then
local inactive_year = inactive:match("%d%d%d%d") or ''; -- try to get the year portion from the inactive date
if is_set(inactive_year) then
table.insert( z.error_categories, "Pages with DOIs inactive since " .. inactive_year );
else
table.insert( z.error_categories, "Pages with inactive DOIs" ); -- when inactive doesn't contain a recognizable year
end
inactive = " (" .. cfg.messages['inactive'] .. " " .. inactive .. ")"
end
text = external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode, access=access}) .. (inactive or '')

if nil == id:match("^10%.[^%s–]-/[^%s–]-[^%.,]$") then -- doi must begin with '10.', must contain a fwd slash, must not contain spaces or endashes, and must not end with period or comma
cat = ' ' .. set_error( 'bad_doi' );
end

return text .. cat
end

--[[--------------------------< H D L >------------------------------------------------------------------------

Formats an HDL with minor error checking.

HDL names contain two parts: prefix and suffix separated by a forward slash.
Prefix: character string using any character in the UCS-2 character set except '/'
Suffix: character string of any length using any character in the UCS-2 character set chosen by the registrant

This function checks a HDL name for: prefix/suffix. If the HDL name contains spaces, endashes, or, if it ends
with a period or a comma, this function will emit a bad_hdl error message.

HDL names are case-insensitive and can incorporate any printable Unicode characters so the test for endashes and
terminal punctuation may not be technically correct but it appears, that in practice these characters are rarely
if ever used in HDLs.

]]

local function hdl(id, access)
local handler = cfg.id_handlers['HDL'];

local text = external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode, access=access})

if nil == id:match("^[^%s–]-/[^%s–]-[^%.,]$") then -- hdl must contain a fwd slash, must not contain spaces, endashes, and must not end with period or comma
text = text .. ' ' .. set_error( 'bad_hdl' );
end
return text;
end

--[[------------------------------------------------------------------------------------------------

Determines whether an ISBN string is valid

]]

local function isbn( isbn_str )
if nil ~= isbn_str:match("[^%s-0-9X]") then
return false, 'invalid character'; -- fail if isbn_str contains anything but digits, hyphens, or the uppercase X
end
isbn_str = isbn_str:gsub( "-", "" ):gsub( " ", "" ); -- remove hyphens and spaces
local len = isbn_str:len();

if len ~= 10 and len ~= 13 then
return false, 'length'; -- fail if incorrect length
end

if len == 10 then
if isbn_str:match( "^%d*X?$" ) == nil then -- fail if isbn_str has 'X' anywhere but last position
return false, 'invalid form';
end
return is_valid_isxn(isbn_str, 10), 'checksum';
else
if isbn_str:match( "^%d+$" ) == nil then
return false, 'invalid character'; -- fail if isbn13 is not all digits
end
if isbn_str:match( "^97[89]%d*$" ) == nil then
return false, 'invalid prefix'; -- fail when isbn13 does not begin with 978 or 979
end
return is_valid_isxn_13 (isbn_str), 'checksum';
end
end

--[[--------------------------< A M A Z O N >------------------------------------------------------------------

Formats a link to Amazon. Do simple error checking: asin must be mix of 10 numeric or uppercase alpha
characters. If a mix, first character must be uppercase alpha; if all numeric, asins must be 10-digit
isbn. If 10-digit isbn, add a maintenance category so a bot or awb script can replace |asin= with |isbn=.
Error message if not 10 characters, if not isbn10, if mixed and first character is a digit.

This function is positioned here because it calls isbn()

]]

local function asin(id, domain)
local err_cat = ""

if not id:match("^[%d%u][%d%u][%d%u][%d%u][%d%u][%d%u][%d%u][%d%u][%d%u][%d%u]$") then
err_cat = ' ' .. set_error ('bad_asin'); -- asin is not a mix of 10 uppercase alpha and numeric characters
else
if id:match("^%d%d%d%d%d%d%d%d%d[%dX]$") then -- if 10-digit numeric (or 9 digits with terminal X)
if isbn( id ) then -- see if asin value is isbn10
add_maint_cat ('ASIN');
elseif not is_set (err_cat) then
err_cat = ' ' .. set_error ('bad_asin'); -- asin is not isbn10
end
elseif not id:match("^%u[%d%u]+$") then
err_cat = ' ' .. set_error ('bad_asin'); -- asin doesn't begin with uppercase alpha
end
end
if not is_set(domain) then
domain = "com";
elseif in_array (domain, {'jp', 'uk'}) then -- Japan, United Kingdom
domain = "co." .. domain;
elseif in_array (domain, {'au', 'br', 'mx'}) then -- Australia, Brazil, Mexico
domain = "com." .. domain;
end
local handler = cfg.id_handlers['ASIN'];
return external_link_id({link=handler.link,
label=handler.label, prefix=handler.prefix .. domain .. "/dp/",
id=id, encode=handler.encode, separator = handler.separator}) .. err_cat;
end

--[[------------------------------------------------------------------------------------------------

Determines whether an ISMN string is valid. Similar to isbn-13, ismn is 13 digits begining 979-0-... and uses the
same check digit calculations. See http://www.ismn-international.org/download/Web_ISMN_Users_Manual_2008-6.pdf
section 2, pages 9–12.

]]

local function ismn (id)
local handler = cfg.id_handlers['ISMN'];
local text;
local valid_ismn = true;
local id_copy;

id_copy = id; -- save a copy because this testing is destructive
id=id:gsub( "[%s-–]", "" ); -- strip spaces, hyphens, and endashes from the ismn

if 13 ~= id:len() or id:match( "^9790%d*$" ) == nil then -- ismn must be 13 digits and begin 9790
valid_ismn = false;
else
valid_ismn=is_valid_isxn_13 (id); -- validate ismn
end

-- text = internal_link_id({link = handler.link, label = handler.label, -- use this (or external version) when there is some place to link to
-- prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode})

text = table.concat (
{
make_wikilink (handler.link, handler.label),
handler.separator,
id_copy
}); -- because no place to link to yet

if false == valid_ismn then
text = text .. ' ' .. set_error( 'bad_ismn' ) -- add an error message if the ismn is invalid
end

return text;
end

--[[------------------------------------------------------------------------------------------------

Validate and format an issn. This code fixes the case where an editor has included an ISSN in the citation but
has separated the two groups of four digits with a space. When that condition occurred, the resulting link looked
like this:

|issn=0819 4327 gives: [http://www.worldcat.org/issn/0819 4327 0819 4327] -- can't have spaces in an external link

This code now prevents that by inserting a hyphen at the issn midpoint. It also validates the issn for length
and makes sure that the checkdigit agrees with the calculated value. Incorrect length (8 digits), characters
other than 0-9 and X, or checkdigit / calculated value mismatch will all cause a check issn error message. The
issn is always displayed with a hyphen, even if the issn was given as a single group of 8 digits.

]]

local function issn(id, e)
local issn_copy = id; -- save a copy of unadulterated issn; use this version for display if issn does not validate
local handler;
local text;
local valid_issn = true;

if e then
handler = cfg.id_handlers['EISSN'];
else
handler = cfg.id_handlers['ISSN'];
end

id=id:gsub( "[%s-–]", "" ); -- strip spaces, hyphens, and endashes from the issn

if 8 ~= id:len() or nil == id:match( "^%d*X?$" ) then -- validate the issn: 8 digits long, containing only 0-9 or X in the last position
valid_issn=false; -- wrong length or improper character
else
valid_issn=is_valid_isxn(id, 8); -- validate issn
end

if true == valid_issn then
id = string.sub( id, 1, 4 ) .. "-" .. string.sub( id, 5 ); -- if valid, display correctly formatted version
else
id = issn_copy; -- if not valid, use the show the invalid issn with error message
end

text = external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode})

if false == valid_issn then
text = text .. ' ' .. set_error( 'bad_issn', e and 'e' or '' ) -- add an error message if the issn is invalid
end

return text
end

--[[--------------------------< J F M >-----------------------------------------------------------------------

A numerical identifier in the form nn.nnnn.nn

]]

local function jfm (id)
local handler = cfg.id_handlers['JFM'];
local id_num;
local err_cat = '';

id_num = id:match ('^[Jj][Ff][Mm](.*)$'); -- identifier with jfm prefix; extract identifier

if is_set (id_num) then
add_maint_cat ('jfm_format');
else -- plain number without mr prefix
id_num = id; -- if here id does not have prefix
end

if id_num and id_num:match('^%d%d%.%d%d%d%d%.%d%d$') then
id = id_num; -- jfm matches pattern
else
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_jfm' ); -- set an error message
end

return external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode}) .. err_cat;
end

--[[--------------------------< L C C N >----------------------------------------------------------------------

Format LCCN link and do simple error checking. LCCN is a character string 8-12 characters long. The length of
the LCCN dictates the character type of the first 1-3 characters; the rightmost eight are always digits.
http://info-uri.info/registry/OAIHandler?verb=GetRecord&metadataPrefix=reg&identifier=info:lccn/

length = 8 then all digits
length = 9 then lccn[1] is lower case alpha
length = 10 then lccn[1] and lccn[2] are both lower case alpha or both digits
length = 11 then lccn[1] is lower case alpha, lccn[2] and lccn[3] are both lower case alpha or both digits
length = 12 then lccn[1] and lccn[2] are both lower case alpha

]]

local function lccn(lccn)
local handler = cfg.id_handlers['LCCN'];
local err_cat = ''; -- presume that LCCN is valid
local id = lccn; -- local copy of the lccn

id = normalize_lccn (id); -- get canonical form (no whitespace, hyphens, forward slashes)
local len = id:len(); -- get the length of the lccn

if 8 == len then
if id:match("[^%d]") then -- if LCCN has anything but digits (nil if only digits)
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_lccn' ); -- set an error message
end
elseif 9 == len then -- LCCN should be adddddddd
if nil == id:match("%l%d%d%d%d%d%d%d%d") then -- does it match our pattern?
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_lccn' ); -- set an error message
end
elseif 10 == len then -- LCCN should be aadddddddd or dddddddddd
if id:match("[^%d]") then -- if LCCN has anything but digits (nil if only digits) ...
if nil == id:match("^%l%l%d%d%d%d%d%d%d%d") then -- ... see if it matches our pattern
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_lccn' ); -- no match, set an error message
end
end
elseif 11 == len then -- LCCN should be aaadddddddd or adddddddddd
if not (id:match("^%l%l%l%d%d%d%d%d%d%d%d") or id:match("^%l%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d")) then -- see if it matches one of our patterns
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_lccn' ); -- no match, set an error message
end
elseif 12 == len then -- LCCN should be aadddddddddd
if not id:match("^%l%l%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d") then -- see if it matches our pattern
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_lccn' ); -- no match, set an error message
end
else
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_lccn' ); -- wrong length, set an error message
end

if not is_set (err_cat) and nil ~= lccn:find ('%s') then
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_lccn' ); -- lccn contains a space, set an error message
end

return external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=lccn,separator=handler.separator, encode=handler.encode}) .. err_cat;
end

--[[--------------------------< M R >--------------------------------------------------------------------------

A seven digit number; if not seven digits, zero-fill leading digits to make seven digits.

]]

local function mr (id)
local handler = cfg.id_handlers['MR'];
local id_num;
local id_len;
local err_cat = '';

id_num = id:match ('^[Mm][Rr](%d+)$'); -- identifier with mr prefix

if is_set (id_num) then
add_maint_cat ('mr_format');
else -- plain number without mr prefix
id_num = id:match ('^%d+$'); -- if here id is all digits
end

id_len = id_num and id_num:len() or 0;
if (7 >= id_len) and (0 ~= id_len) then
id = string.rep ('0', 7-id_len ) .. id_num; -- zero-fill leading digits
else
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_mr' ); -- set an error message
end

return external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode}) .. err_cat;
end

--[[--------------------------< O C L C >----------------------------------------------------------------------

Validate and format an oclc id. https://www.oclc.org/batchload/controlnumber.en.html

]]

local function oclc (id)
local handler = cfg.id_handlers['OCLC'];
local number;
local err_msg = ''; -- empty string for concatenation

if id:match('^ocm%d%d%d%d%d%d%d%d$') then -- ocm prefix and 8 digits; 001 field (12 characters)
number = id:match('ocm(%d+)'); -- get the number
elseif id:match('^ocn%d%d%d%d%d%d%d%d%d$') then -- ocn prefix and 9 digits; 001 field (12 characters)
number = id:match('ocn(%d+)'); -- get the number
elseif id:match('^on%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d+$') then -- on prefix and 10 or more digits; 001 field (12 characters)
number = id:match('^on(%d%d%d%d%d%d%d%d%d%d+)$'); -- get the number
elseif id:match('^%(OCoLC%)[1-9]%d*$') then -- (OCoLC) prefix and variable number digits; no leading zeros; 035 field
number = id:match('%(OCoLC%)([1-9]%d*)'); -- get the number
if 9 < number:len() then
number = nil; -- contrain to 1 to 9 digits; change this when oclc issues 10-digit numbers
end
elseif id:match('^%d+$') then -- no prefix
number = id; -- get the number
if 10 < number:len() then
number = nil; -- contrain to 1 to 10 digits; change this when oclc issues 11-digit numbers
end
end

if number then -- proper format
id = number; -- exclude prefix, if any, from external link
else
err_msg = ' ' .. set_error( 'bad_oclc' ) -- add an error message if the id is malformed
end

local text = external_link_id({link=handler.link, label=handler.label,
prefix=handler.prefix, id=id, separator=handler.separator, encode=handler.encode}) .. err_msg;

return text;
end

--[[--------------------------< O P E N L I B R A R Y >--------------------------------------------------------

Formats an OpenLibrary link, and checks for associated errors.

]]

local function openlibrary(id, access)
local code;
local handler = cfg.id_handlers['OL'];
local ident;

ident, code = id:gsub('^OL', ''):match("^(%d+([AMW]))$"); -- optional OL prefix followed immediately by digits followed by 'A', 'M', or 'W'; remove OL prefix

if not is_set (ident) then -- if malformed return an error
return external_link_id({link=handler.link, label=handler.label,
prefix=handler.prefix .. 'OL',
id=id, separator=handler.separator, encode = handler.encode,
access = access}) .. ' ' .. set_error( 'bad_ol' );
end

id = ident; -- use ident without the optional OL prefix (it has been removed)

if ( code == "A" ) then
return external_link_id({link=handler.link, label=handler.label,
prefix=handler.prefix .. 'authors/OL',
id=id, separator=handler.separator, encode = handler.encode,
access = access})
end

if ( code == "M" ) then
return external_link_id({link=handler.link, label=handler.label,
prefix=handler.prefix .. 'books/OL',
id=id, separator=handler.separator, encode = handler.encode,
access = access})
end

if ( code == "W" ) then
return external_link_id({link=handler.link, label=handler.label,
prefix=handler.prefix .. 'works/OL',
id=id, separator=handler.separator, encode = handler.encode,
access = access})
end
end

--[[--------------------------------------------------------------------------------------------------

Format a PMC, do simple error checking, and check for embargoed articles.

The embargo parameter takes a date for a value. If the embargo date is in the future the PMC identifier will not
be linked to the article. If the embargo date is today or in the past, or if it is empty or omitted, then the
PMC identifier is linked to the article through the link at cfg.id_handlers['PMC'].prefix.

PMC embargo date testing is done in function is_embargoed () which is called earlier because when the citation
has |pmc=<value> but does not have a |url= then |title= is linked with the PMC link. Function is_embargoed ()
returns the embargo date if the PMC article is still embargoed, otherwise it returns an empty string.

PMCs are sequential numbers beginning at 1 and counting up. This code checks the PMC to see that it contains only digits and is less
than test_limit; the value in local variable test_limit will need to be updated periodically as more PMCs are issued.

]]

local function pmc(id, embargo)
local test_limit = 18500000; -- update this value as PMCs approach
local handler = cfg.id_handlers['PMC'];
local err_cat = ''; -- presume that PMC is valid
local id_num;
local text;

id_num = id:match ('^[Pp][Mm][Cc](%d+)$'); -- identifier with pmc prefix

if is_set (id_num) then
add_maint_cat ('pmc_format');
else -- plain number without pmc prefix
id_num = id:match ('^%d+$'); -- if here id is all digits
end

if is_set (id_num) then -- id_num has a value so test it
id_num = tonumber(id_num); -- convert id_num to a number for range testing
if 1 > id_num or test_limit < id_num then -- if PMC is outside test limit boundaries
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_pmc' ); -- set an error message
else
id = tostring (id_num); -- make sure id is a string
end
else -- when id format incorrect
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_pmc' ); -- set an error message
end

if is_set (embargo) then -- is PMC is still embargoed?
text = table.concat ( -- still embargoed so no external link
{
make_wikilink (handler.link, handler.label),
handler.separator,
id,
err_cat
});
else
text = external_link_id({link = handler.link, label = handler.label, -- no embargo date or embargo has expired, ok to link to article
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode, access=handler.access}) .. err_cat;
end
return text;
end

--[[------------------------------------------------------------------------------------------------

Format PMID and do simple error checking. PMIDs are sequential numbers beginning at 1 and counting up. This
code checks the PMID to see that it contains only digits and is less than test_limit; the value in local variable
test_limit will need to be updated periodically as more PMIDs are issued.

]]

local function pmid(id)
local test_limit = 34900000; -- update this value as PMIDs approach
local handler = cfg.id_handlers['PMID'];
local err_cat = ''; -- presume that PMID is valid

if id:match("[^%d]") then -- if PMID has anything but digits
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_pmid' ); -- set an error message
else -- PMID is only digits
local id_num = tonumber(id); -- convert id to a number for range testing
if 1 > id_num or test_limit < id_num then -- if PMID is outside test limit boundaries
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_pmid' ); -- set an error message
end
end

return external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode}) .. err_cat;
end

--[[--------------------------< S S R N >----------------------------------------------------------------------

Format an ssrn, do simple error checking

SSRNs are sequential numbers beginning at 100? and counting up. This code checks the ssrn to see that it is
only digits and is greater than 99 and less than test_limit; the value in local variable test_limit will need
to be updated periodically as more SSRNs are issued.

]]

local function ssrn (id)
local test_limit = 3500000; -- update this value as SSRNs approach
local handler = cfg.id_handlers['SSRN'];
local err_cat = ''; -- presume that SSRN is valid
local id_num;
local text;

id_num = id:match ('^%d+$'); -- id must be all digits

if is_set (id_num) then -- id_num has a value so test it
id_num = tonumber(id_num); -- convert id_num to a number for range testing
if 100 > id_num or test_limit < id_num then -- if SSRN is outside test limit boundaries
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_ssrn' ); -- set an error message
end
else -- when id format incorrect
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_ssrn' ); -- set an error message
end

text = external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode, access=handler.access}) .. err_cat;

return text;
end

--[[--------------------------------------------------------------------------------------

Validate and format a usenet message id. Simple error checking, looks for 'id-left@id-right' not enclosed in
'<' and/or '>' angle brackets.

]]

local function usenet_id (id)
local handler = cfg.id_handlers['USENETID'];

local text = external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode})

if not id:match('^.+@.+$') or not id:match('^[^<].*[^>]$')then -- doesn't have '@' or has one or first or last character is '< or '>'
text = text .. ' ' .. set_error( 'bad_usenet_id' ) -- add an error message if the message id is invalid
end

return text
end

--[[--------------------------< Z B L >-----------------------------------------------------------------------

A numerical identifier in the form nnnn.nnnnn - leading zeros in the first quartet optional

]]

local function zbl (id)
local handler = cfg.id_handlers['ZBL'];
local id_num;
local err_cat = '';

id_num = id:match ('^[Zz][Bb][Ll](.*)$'); -- identifier with zbl prefix; extract identifier

if is_set (id_num) then
add_maint_cat ('zbl_format');
else -- plain number without zbl prefix
id_num = id; -- if here id does not have prefix
end

if id_num:match('^%d?%d?%d?%d%.%d%d%d%d%d$') then
id = id_num; -- id matches pattern
else
err_cat = ' ' .. set_error( 'bad_zbl' ); -- set an error message
end

return external_link_id({link = handler.link, label = handler.label,
prefix=handler.prefix,id=id,separator=handler.separator, encode=handler.encode}) .. err_cat;
end

--============================<>==========================================

--[[----------------------------------------------------------------------------------

Takes a table of IDs created by extract_ids() and turns it into a table of formatted ID outputs.

inputs:
id_list – table of identifiers built by extract_ids()
options – table of various template parameter values used to modify some manually handled identifiers

]]

local function build_id_list( id_list, options )
local new_list, handler = {};

local function fallback(k) return { __index = function(t,i) return cfg.id_handlers[k][i] end } end;

for k, v in pairs( id_list ) do -- k is uc identifier name as index to cfg.id_handlers; e.g. cfg.id_handlers['ISBN'], v is a table
-- fallback to read-only cfg
handler = setmetatable( { ['id'] = v, ['access'] = options.IdAccessLevels[k] }, fallback(k) );

if handler.mode == 'external' then
table.insert( new_list, {handler.label, external_link_id( handler ) } );
elseif handler.mode == 'internal' then
table.insert( new_list, {handler.label, internal_link_id( handler ) } );
elseif handler.mode ~= 'manual' then
error( cfg.messages['unknown_ID_mode'] );
elseif k == 'ARXIV' then
table.insert( new_list, {handler.label, arxiv( v, options.Class ) } );
elseif k == 'ASIN' then
table.insert( new_list, {handler.label, asin( v, options.ASINTLD ) } );
elseif k == 'BIBCODE' then
table.insert( new_list, {handler.label, bibcode( v, handler.access ) } );
elseif k == 'BIORXIV' then
table.insert( new_list, {handler.label, biorxiv( v ) } );
elseif k == 'CITESEERX' then
table.insert( new_list, {handler.label, citeseerx( v ) } );
elseif k == 'DOI' then
table.insert( new_list, {handler.label, doi( v, options.DoiBroken, handler.access ) } );
elseif k == 'EISSN' then
table.insert( new_list, {handler.label, issn( v, true ) } ); -- true distinguishes eissn from issn
elseif k == 'HDL' then
table.insert( new_list, {handler.label, hdl( v, handler.access ) } );
elseif k == 'ISBN' then
local ISBN = "";
if options.ISBNLink == true then
ISBN = internal_link_id( handler );
else
ISBN = mw.text.nowiki (table.concat (
{
handler.label,
' ',
handler.id,
}));
end
local check;
local err_type = '';
check, err_type = isbn( v );
if not check then
if is_set(options.IgnoreISBN) then -- ISBN is invalid; if |ignore-isbn-error= set
add_maint_cat ('ignore_isbn_err'); -- ad a maint category
else
ISBN = ISBN .. set_error( 'bad_isbn', {err_type}, false, " ", "" ); -- else display an error message
end
elseif is_set(options.IgnoreISBN) then -- ISBN is OK; if |ignore-isbn-error= set
add_maint_cat ('ignore_isbn_err'); -- because |ignore-isbn-error= unnecessary
end
table.insert( new_list, {handler.label, ISBN } );
elseif k == 'ISMN' then
table.insert( new_list, {handler.label, ismn( v ) } );
elseif k == 'ISSN' then
table.insert( new_list, {handler.label, issn( v ) } );
elseif k == 'JFM' then
table.insert( new_list, {handler.label, jfm( v ) } );
elseif k == 'LCCN' then
table.insert( new_list, {handler.label, lccn( v ) } );
elseif k == 'MR' then
table.insert( new_list, {handler.label, mr( v ) } );
elseif k == 'OCLC' then
table.insert( new_list, {handler.label, oclc( v ) } );
elseif k == 'OL' or k == 'OLA' then
table.insert( new_list, {handler.label, openlibrary( v, handler.access ) } );
elseif k == 'PMC' then
table.insert( new_list, {handler.label, pmc( v, options.Embargo ) } );
elseif k == 'PMID' then
table.insert( new_list, {handler.label, pmid( v ) } );
elseif k == 'SSRN' then
table.insert( new_list, {handler.label, ssrn( v ) } );
elseif k == 'USENETID' then
table.insert( new_list, {handler.label, usenet_id( v ) } );
elseif k == 'ZBL' then
table.insert( new_list, {handler.label, zbl( v ) } );
else
error( cfg.messages['unknown_manual_ID'] );
end
end

local function comp( a, b ) -- used in following table.sort()
return a[1]:lower() < b[1]:lower();
end

table.sort( new_list, comp );
for k, v in ipairs( new_list ) do
new_list[k] = v[2];
end

return new_list;
end

--[[--------------------------< E X T R A C T _ I D S >------------------------------------------------------------

Populates ID table from arguments using configuration settings. Loops through cfg.id_handlers and searches args for
any of the parameters listed in each cfg.id_handlers['...'].parameters. If found, adds the parameter and value to
the identifier list. Emits redundant error message is more than one alias exists in args

]]

local function extract_ids( args )
local id_list = {}; -- list of identifiers found in args
for k, v in pairs( cfg.id_handlers ) do -- k is uc identifier name as index to cfg.id_handlers; e.g. cfg.id_handlers['ISBN'], v is a table
v = select_one( args, v.parameters, 'redundant_parameters' ); -- v.parameters is a table of aliases for k; here we pick one from args if present
if is_set(v) then id_list[k] = v; end -- if found in args, add identifier to our list
end
return id_list;
end

--[[--------------------------< E X T R A C T _ I D _ A C C E S S _ L E V E L S >--------------------------------------

Fetches custom id access levels from arguments using configuration settings.
Parameters which have a predefined access level (e.g. arxiv) do not use this
function as they are directly rendered as free without using an additional parameter.

]]

local function extract_id_access_levels( args, id_list )
local id_accesses_list = {};
for k, v in pairs( cfg.id_handlers ) do
local access_param = v.custom_access;
local k_lower = string.lower(k);
if is_set(access_param) then
local access_level = args[access_param];
if is_set(access_level) then
if not in_array (access_level:lower(), cfg.keywords['id-access']) then
table.insert( z.message_tail, { set_error( 'invalid_param_val', {access_param, access_level}, true ) } );
access_level = nil;
end
if not is_set(id_list[k]) then
table.insert( z.message_tail, { set_error( 'param_access_requires_param', {k_lower}, true ) } );
end
if is_set(access_level) then
access_level = access_level:lower();
end
id_accesses_list[k] = access_level;
end
end
end
return id_accesses_list;
end

--[[--------------------------< S E T _ S E L E C T E D _ M O D U L E S >--------------------------------------

Sets local cfg table and imported functions table to same (live or sandbox) as that used by the other modules.

]]

local function set_selected_modules (cfg_table_ptr, utilities_page_ptr)
cfg = cfg_table_ptr;

is_set = utilities_page_ptr.is_set; -- import functions from select Module:Citation/CS1/Utilities module
in_array = utilities_page_ptr.in_array;
set_error = utilities_page_ptr.set_error;
select_one = utilities_page_ptr.select_one;
add_maint_cat = utilities_page_ptr.add_maint_cat;
substitute = utilities_page_ptr.substitute;
make_wikilink = utilities_page_ptr.make_wikilink;

z = utilities_page_ptr.z; -- table of tables in Module:Citation/CS1/Utilities
end

return {
build_id_list = build_id_list,
extract_ids = extract_ids,
extract_id_access_levels = extract_id_access_levels,
is_embargoed = is_embargoed;
set_selected_modules = set_selected_modules;
}

Modul:Citation/CS1/Date validation

2024-07-18T18:56:43Z

Admin: Pagină nouă: local p = {} local DateUtils = require('Modul:DateUtils') ----------------------------< F O R W A R D D E C L A R A T I O N S >-------------------------------------- local is_set, in_array; -- imported functions from selected Module:Citation/CS1/Utilities local cfg; -- table of tables imported from slected Module:Citation/CS1/Configuration --[=[------------------------------------------------...

local p = {}

local DateUtils = require('Modul:DateUtils')

--[[--------------------------< F O R W A R D D E C L A R A T I O N S >--------------------------------------
]]

local is_set, in_array; -- imported functions from selected Module:Citation/CS1/Utilities
local cfg; -- table of tables imported from slected Module:Citation/CS1/Configuration

--[=[-----------------------------------------------------------------

returns true if:
Wikipedia start date <= accessdate < today + 2 days

Wikipedia start date is 2001-01-15T00:00:00 UTC which is 979516800 seconds after 1970-01-01T00:00:00 UTC (the start of Unix time)
accessdate is the date provided in |accessdate= at time 00:00:00 UTC
today is the current date at time 00:00:00 UTC plus 48 hours
if today is 2015-01-01T00:00:00 then
adding 24 hours gives 2015-01-02T00:00:00 – one second more than today
adding 24 hours gives 2015-01-03T00:00:00 – one second more than tomorrow

This function does not work if it is fed month names for languages other than English. Wikimedia #time: parser
apparently doesn't understand non-Engish date month names. This function will always return false when the date
contains a non-English month name because good1 is false after the call to lang.formatDate(). To get around that
call this function with YYYY-MM-DD format dates.

]=]

local function is_valid_accessdate (accessdate)
local specifiedAccess = DateUtils.parseDate(accessdate)
local tomorrow = os.date('*t')
tomorrow = DateUtils.addDaysToDate(tomorrow, 2)
local wikipediaEpoch = DateUtils.parseDate('2001-01-15')

if specifiedAccess and tomorrow and wikipediaEpoch
and DateUtils.compare(specifiedAccess, tomorrow) < 0
and DateUtils.compare(specifiedAccess, wikipediaEpoch) > 0
then
return true
end

return false
end

--[[--------------------------< G E T _ M O N T H _ N U M B E R >----------------------------------------------

returns a number according to the month in a date: 1 for January, etc. Capitalization and spelling must be correct. If not a valid month, returns 0

]]

local function get_month_number (month)
return cfg.date_names['local'].long[month] or cfg.date_names['local'].short[month] or -- look for local names first
cfg.date_names['en'].long[month] or cfg.date_names['en'].short[month] or -- failing that, look for English names
0; -- not a recognized month name
end

--[[--------------------------------------------------------------

returns true and date value if that value has proper dmy, mdy, ymd format.

returns false and 9999 (embargoed forever) when date value is not proper format; assumes that when |embargo= is
set, the editor intended to embargo a pmc but |embargo= does not hold a single date.

]]

local function is_valid_embargo_date (v)
if v:match ('^%d%d%d%d%-%d%d%-%d%d$') or -- ymd
v:match ('^%d%d?%s+%a+%s+%d%d%d%d$') or -- dmy
v:match ('^%a+%s+%d%d?%s*,%s*%d%d%d%d$') then -- mdy
return true, v;
end
return false, '9999'; -- if here not good date so return false and set embargo date to long time in future
end

--[[--------------------------< G E T _ S E A S O N _ N U M B E R >--------------------------------------------

returns a number according to the sequence of seasons in a year: 1 for Winter, etc. Capitalization and spelling must be correct. If not a valid season, returns 0

Uses ISO DIS 8601 2016 part 2 §4.7 Divisions of a year for hemishpere-independent seasons:
21-24 = Spring, Summer, Autumn, Winter, independent of “Hemisphere”

These additional divisions not currently supported:
25-28 = Spring - Northern Hemisphere, Summer- Northern Hemisphere, Autumn - Northern Hemisphere, Winter - Northern Hemisphere
29-32 = Spring – Southern Hemisphere, Summer– Southern Hemisphere, Autumn – Southern Hemisphere, Winter - Southern Hemisphere
33-36 = Quarter 1, Quarter 2, Quarter 3, Quarter 4 (3 months each)
37-39 = Quadrimester 1, Quadrimester 2, Quadrimester 3 (4 months each)
40-41 = Semestral 1, Semestral-2 (6 months each)

]]

local function get_season_number (season)
return cfg.date_names['local'].season[season] or -- look for local names first
cfg.date_names['en'].season[season] or -- failing that, look for English names
0; -- not a recognized season name
end

--[[----------------------------------------------------------------------------

returns a non-zero number if date contains a recognized proper name. Capitalization and spelling must be correct.

]]

local function is_proper_name (name)
return cfg.date_names['local'].named[name] or -- look for local names dates first
cfg.date_names['en'].named[name] or -- failing that, look for English names
0; -- not a recognized named date
end

--[[--------------------------------------------------------

--returns true if month or season is valid (properly spelled, capitalized, abbreviated)

]]

local function is_valid_month_or_season (month_season)
if 0 == get_month_number (month_season) then -- if month text isn't one of the twelve months, might be a season
if 0 == get_season_number (month_season) then -- not a month, is it a season?
return false; -- return false not a month or one of the five seasons
end
end
return true;
end

--[[------------------------------------------------------------------------------

Function gets current year from the server and compares it to year from a citation parameter. Years more than one year in the future are not acceptable.

]]
local year_limit;
local function is_valid_year(year)
if not is_set(year_limit) then
year_limit = tonumber(os.date("%Y"))+1; -- global variable so we only have to fetch it once
end
return tonumber(year) <= year_limit; -- false if year is in the future more than one year
end

--[[------------------------------------------------------------------------------
Returns true if day is less than or equal to the number of days in month and year is no farther into the future
than next year; else returns false.

Assumes Julian calendar prior to year 1582 and Gregorian calendar thereafter. Accounts for Julian calendar leap
years before 1582 and Gregorian leap years after 1582. Where the two calendars overlap (1582 to approximately
1923) dates are assumed to be Gregorian.

]]

local function is_valid_date (year, month, day)
local days_in_month = {31, 28, 31, 30, 31, 30, 31, 31, 30, 31, 30, 31};
local month_length;
if not is_valid_year(year) then -- no farther into the future than next year
return false;
end

month = tonumber(month); -- required for YYYY-MM-DD dates

if (2==month) then -- if February
month_length = 28; -- then 28 days unless
if 1582 > tonumber(year) then -- Julian calendar
if 0==(year%4) then
month_length = 29;
end
else -- Gregorian calendar
if (0==(year%4) and (0~=(year%100) or 0==(year%400))) then -- is a leap year?
month_length = 29; -- if leap year then 29 days in February
end
end
else
month_length=days_in_month[month];
end

if tonumber (day) > month_length then
return false;
end
return true;
end

--[[----------------------------------------------------

Months in a range are expected to have the same style: Jan–Mar or October–December but not February–Mar or Jul–August.
There is a special test for May because it can be either short or long form.

Returns true when style for both months is the same

]]

local function is_valid_month_range_style (month1, month2)

local len1 = month1:len();
local len2 = month2:len();
if len1 == len2 then
return true; -- both months are short form so return true
elseif 'May' == month1 or 'May'== month2 or 'mai' == month1 or 'mai' == month2 then
return true; -- both months are long form so return true
elseif 3 == len1 or 3 == len2 then
return false; -- months are mixed form so return false
else
return true; -- both months are long form so return true
end
end

--[[--------------------------------------------------

Check a pair of months or seasons to see if both are valid members of a month or season pair.

Month pairs are expected to be left to right, earliest to latest in time.

All season ranges are accepted as valid because there are publishers out there who have published a Summer–Spring YYYY issue so ... ok

]]

local function is_valid_month_season_range(range_start, range_end)
local range_start_number = get_month_number (range_start);
local range_end_number;

if 0 == range_start_number then -- is this a month range?
range_start_number = get_season_number (range_start); -- not a month; is it a season? get start season number
range_end_number = get_season_number (range_end); -- get end season number

if (0 ~= range_start_number) and (0 ~= range_end_number) then
return true; -- any season pairing is accepted
end
return false; -- range_start and/or range_end is not a season
end

-- here when range_start is a month
range_end_number = get_month_number (range_end); -- get end month number

if range_start_number < range_end_number then -- range_start is a month; does range_start precede range_end?
if is_valid_month_range_style (range_start, range_end) then -- do months have the same style?
return true; -- proper order and same style
end
end
return false; -- range_start month number is greater than or equal to range end number; or range end isn't a month
end

--[[--------------------------< M A K E _ C O I N S _ D A T E >------------------------------------------------

This function receives a table of date parts for one or two dates and an empty table reference declared in
Module:Citation/CS1. The function is called only for |date= parameters and only if the |date=<value> is
determined to be a valid date format. The question of what to do with invalid date formats is not answered here.

The date parts in the input table are converted to an ISO 8601 conforming date string:
single whole dates: yyyy-mm-dd
month and year dates: yyyy-mm
year dates: yyyy
ranges: yyyy-mm-dd/yyyy-mm-dd
yyyy-mm/yyyy-mm
yyyy/yyyy

Dates in the Julian calendar are reduced to year or year/year so that we don't have to do calendar conversion from
Julian to Proleptic Gregorian.

The input table has:
year, year2 – always present; if before 1582, ignore months and days if present
month, month2 – 0 if not provided, 1-12 for months, 21-24 for seasons; 31– proper name dates
day, day2 – 0 if not provided, 1-31 for days

the output table receives:
rftdate: an IS8601 formatted date
rftchron: a free-form version of the date, usually without year which is in rftdate (season ranges and propername dates)
rftssn: one of four season keywords: winter, spring, summer, fall (lowercase)

]]

local function make_COinS_date (input, tCOinS_date)
local date; -- one date or first date in a range
local date2 = ''; -- end of range date

if 1582 > tonumber(input.year) or 20 < tonumber(input.month) then -- Julian calendar or season so &rft.date gets year only
date = input.year;
if 0 ~= input.year2 and input.year ~= input.year2 then -- if a range, only the second year portion when not the same as range start year
date = string.format ('%.4d/%.4d', tonumber(input.year), tonumber(input.year2)) -- assemble the date range
end
if 20 < tonumber(input.month) then -- if season or propername date
local season = {[21]='winter', [22]='spring', [23]='summer', [24]='fall', [31]='Christmas'}; -- seasons lowercase, no autumn; proper names use title case
if 0 == input.month2 then -- single season date
if 30 <tonumber(input.month) then
tCOinS_date.rftchron = season[input.month]; -- proper name dates
else
tCOinS_date.rftssn = season[input.month]; -- seasons
end
else -- season range with a second season specified
if input.year ~= input.year2 then -- season year – season year range or season year–year
tCOinS_date.rftssn = season[input.month]; -- start of range season; keep this?
if 0~= input.month2 then
tCOinS_date.rftchron = string.format ('%s %s – %s %s', season[input.month], input.year, season[input.month2], input.year2);
end
else -- season–season year range
tCOinS_date.rftssn = season[input.month]; -- start of range season; keep this?
tCOinS_date.rftchron = season[input.month] .. '–' .. season[input.month2]; -- season–season year range
end
end
end
tCOinS_date.rftdate = date;
return; -- done
end

if 0 ~= input.day then
date = string.format ('%s-%.2d-%.2d', input.year, tonumber(input.month), tonumber(input.day)); -- whole date
elseif 0 ~= input.month then
date = string.format ('%s-%.2d', input.year, tonumber(input.month)); -- year and month
else
date = string.format ('%s', input.year); -- just year
end

if 0 ~= input.year2 then
if 0 ~= input.day2 then
date2 = string.format ('/%s-%.2d-%.2d', input.year2, tonumber(input.month2), tonumber(input.day2)); -- whole date
elseif 0 ~= input.month2 then
date2 = string.format ('/%s-%.2d', input.year2, tonumber(input.month2)); -- year and month
else
date2 = string.format ('/%s', input.year2); -- just year
end
end

tCOinS_date.rftdate = date .. date2; -- date2 has the '/' separator
return;
end

--[[--------------------------< C H E C K _ D A T E >----------------------------------------------------------

Check date format to see that it is one of the formats approved by WP:DATESNO or WP:DATERANGE. Exception: only
allowed range separator is endash. Additionally, check the date to see that it is a real date: no 31 in 30-day
months; no 29 February when not a leap year. Months, both long-form and three character abbreviations, and seasons
must be spelled correctly. Future years beyond next year are not allowed.

If the date fails the format tests, this function returns false and does not return values for anchor_year and
COinS_date. When this happens, the date parameter is used in the COinS metadata and the CITEREF identifier gets
its year from the year parameter if present otherwise CITEREF does not get a date value.

Inputs:
date_string - date string from date-holding parameters (date, year, accessdate, embargo, archivedate, etc.)

Returns:
false if date string is not a real date; else
true, anchor_year, COinS_date
anchor_year can be used in CITEREF anchors
COinS_date is ISO 8601 format date; see make_COInS_date()

]]

local function check_date (date_string, tCOinS_date, test_accessdate)
local year; -- assume that year2, months, and days are not used;
local year2=0; -- second year in a year range
local month=0;
local month2=0; -- second month in a month range
local day=0;
local day2=0; -- second day in a day range
local anchor_year;
local coins_date;

if date_string:match("^%d%d%d%d%-%d%d?%-%d%d?$") then -- year-initial numerical year month day format
year, month, day=string.match(date_string, "(%d%d%d%d)%-(%d%d?)%-(%d%d?)");
if 12 < tonumber(month) or 1 > tonumber(month) or 1582 > tonumber(year) or 0 == tonumber(day) then return false; end -- month or day number not valid or not Gregorian calendar
anchor_year = year;
elseif mw.ustring.match(date_string, "^%d%d?\/%d%d?\/%d%d%d%d$") then -- dd/mm/yyyy
day, month, year=mw.ustring.match(date_string, "(%d%d?)\/(%d%d?)\/(%d%d%d%d)")
if tonumber(month) == nil or 12 < tonumber(month) or 1 > tonumber(month) or 1582 > tonumber(year) or 0 == tonumber(day) then return false; end -- month or day number not valid or not Gregorian calendar
anchor_year = year;
elseif mw.ustring.match(date_string, "^%d%d%d%d%d%d%d%d$") then -- yyyymmdd
year, month, day=mw.ustring.match(date_string, "(%d%d%d%d)(%d%d)(%d%d)")
if tonumber(month) == nil or 12 < tonumber(month) or 1 > tonumber(month) or 1582 > tonumber(year) or 0 == tonumber(day) then return false; end -- month or day number not valid or not Gregorian calendar
anchor_year = year;
elseif date_string:match("^%a+ +[1-9]%d?, +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- month-initial: month day, year
month, day, anchor_year, year=string.match(date_string, "(%a+)%s*(%d%d?),%s*((%d%d%d%d?)%a?)");
month = get_month_number (month);
if 0 == month then return false; end -- return false if month text isn't one of the twelve months

elseif mw.ustring.match(date_string, "^%a+ +[1-9]%d?[%-–][1-9]%d?, +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- month-initial day range: month day–day, year; days are separated by endash
month, day, day2, anchor_year, year=mw.ustring.match(date_string, "(%a+) +(%d%d?)[%-–](%d%d?), +((%d%d%d%d)%a?)");
if tonumber(day) >= tonumber(day2) then return false; end -- date range order is left to right: earlier to later; dates may not be the same;
month = get_month_number (month);
if 0 == month then return false; end -- return false if month text isn't one of the twelve months
month2=month; -- for metadata
year2=year;

elseif date_string:match("^[1-9]%d? +%a+ +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- day-initial: day month year
day, month, anchor_year, year=string.match(date_string, "(%d%d*)%s*(%a+)%s*((%d%d%d%d?)%a?)");
month = get_month_number (month);
if 0 == month then return false; end -- return false if month text isn't one of the twelve months

elseif mw.ustring.match(date_string, "^[1-9]%d?[%-–][1-9]%d? +%a+ +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- day-range-initial: day–day month year; days are separated by endash
day, day2, month, anchor_year, year=mw.ustring.match(date_string, "(%d%d?)[%-–](%d%d?) +(%a+) +((%d%d%d%d)%a?)");
if tonumber(day) >= tonumber(day2) then return false; end -- date range order is left to right: earlier to later; dates may not be the same;
month = get_month_number (month);
if 0 == month then return false; end -- return false if month text isn't one of the twelve months
month2=month; -- for metadata
year2=year;

elseif mw.ustring.match(date_string, "^[1-9]%d? +%a+ [%-–] [1-9]%d? +%a+ +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- day initial month-day-range: day month - day month year; uses spaced endash
day, month, day2, month2, anchor_year, year=mw.ustring.match(date_string, "(%d%d?) +(%a+) [%-–] (%d%d?) +(%a+) +((%d%d%d%d)%a?)");
if (not is_valid_month_season_range(month, month2)) or not is_valid_year(year) then return false; end -- date range order is left to right: earlier to later;
month = get_month_number (month); -- for metadata
month2 = get_month_number (month2);
year2=year;

elseif mw.ustring.match(date_string, "^%a+ +[1-9]%d? [%-–] %a+ +[1-9]%d?, +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- month initial month-day-range: month day – month day, year; uses spaced endash
month, day, month2, day2, anchor_year, year=mw.ustring.match(date_string, "(%a+) +(%d%d?) [%-–] (%a+) +(%d%d?), +((%d%d%d%d)%a?)");
if (not is_valid_month_season_range(month, month2)) or not is_valid_year(year) then return false; end
month = get_month_number (month); -- for metadata
month2 = get_month_number (month2);
year2=year;

elseif mw.ustring.match(date_string, "^[1-9]%d? +%a+ +[1-9]%d%d%d [%-–] [1-9]%d? +%a+ +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- day initial month-day-year-range: day month year - day month year; uses spaced endash
day, month, year, day2, month2, anchor_year, year2=mw.ustring.match(date_string, "(%d%d?) +(%a+) +(%d%d%d%d) [%-–] (%d%d?) +(%a+) +((%d%d%d%d)%a?)");
if tonumber(year2) <= tonumber(year) then return false; end -- must be sequential years, left to right, earlier to later
if not is_valid_year(year2) or not is_valid_month_range_style(month, month2) then return false; end -- year2 no more than one year in the future; months same style
month = get_month_number (month); -- for metadata
month2 = get_month_number (month2);

elseif mw.ustring.match(date_string, "^%a+ +[1-9]%d?, +[1-9]%d%d%d [%-–] %a+ +[1-9]%d?, +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- month initial month-day-year-range: month day, year – month day, year; uses spaced endash
month, day, year, month2, day2, anchor_year, year2=mw.ustring.match(date_string, "(%a+) +(%d%d?), +(%d%d%d%d) [%-–] (%a+) +(%d%d?), +((%d%d%d%d)%a?)");
if tonumber(year2) <= tonumber(year) then return false; end -- must be sequential years, left to right, earlier to later
if not is_valid_year(year2) or not is_valid_month_range_style(month, month2) then return false; end -- year2 no more than one year in the future; months same style
month = get_month_number (month); -- for metadata
month2 = get_month_number (month2);

elseif mw.ustring.match(date_string, "^%a+ +[1-9]%d%d%d[%-–]%d%d%a?$") then -- special case Winter/Summer year-year (YYYY-YY); year separated with unspaced endash
local century;
month, year, century, anchor_year, year2=mw.ustring.match(date_string, "(%a+) +((%d%d)%d%d)[%-–]((%d%d)%a?)");
if 'Winter' ~= month and 'Summer' ~= month then return false end; -- 'month' can only be Winter or Summer
anchor_year=year..'–'..anchor_year; -- assemble anchor_year from both years
year2 = century..year2; -- add the century to year2 for comparisons
if 1 ~= tonumber(year2) - tonumber(year) then return false; end -- must be sequential years, left to right, earlier to later
if not is_valid_year(year2) then return false; end -- no year farther in the future than next year
month = get_season_number (month);

elseif mw.ustring.match(date_string, "^%a+ +[1-9]%d%d%d[%-–][1-9]%d%d%d%a?$") then -- special case Winter/Summer year-year; year separated with unspaced endash
month, year, anchor_year, year2=mw.ustring.match(date_string, "(%a+) +(%d%d%d%d)[%-–]((%d%d%d%d)%a?)");
if 'Winter' ~= month and 'Summer' ~= month then return false end; -- 'month' can only be Winter or Summer
anchor_year=year..'–'..anchor_year; -- assemble anchor_year from both years
if 1 ~= tonumber(year2) - tonumber(year) then return false; end -- must be sequential years, left to right, earlier to later
if not is_valid_year(year2) then return false; end -- no year farther in the future than next year
month = get_season_number (month); -- for metadata

elseif mw.ustring.match(date_string, "^%a+ +[1-9]%d%d%d +[%-–] +%a+ +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- month/season year - month/season year; separated by spaced endash
month, year, month2, anchor_year, year2=mw.ustring.match(date_string, "(%a+) +(%d%d%d%d) +[%-–] +(%a+) +((%d%d%d%d)%a?)");
anchor_year=year..'–'..anchor_year; -- assemble anchor_year from both years
if tonumber(year) >= tonumber(year2) then return false; end -- left to right, earlier to later, not the same
if not is_valid_year(year2) then return false; end -- no year farther in the future than next year
if 0 ~= get_month_number(month) and 0 ~= get_month_number(month2) and is_valid_month_range_style(month, month2) then -- both must be month year, same month style
month = get_month_number(month);
month2 = get_month_number(month2);
elseif 0 ~= get_season_number(month) and 0 ~= get_season_number(month2) then -- both must be or season year, not mixed
month = get_season_number(month);
month2 = get_season_number(month2);
else
return false;
end

elseif mw.ustring.match(date_string, "^%a+[%-–]%a+ +[1-9]%d%d%d%a?$") then -- month/season range year; months separated by endash
month, month2, anchor_year, year=mw.ustring.match(date_string, "(%a+)[%-–](%a+)%s*((%d%d%d%d)%a?)");
if (not is_valid_month_season_range(month, month2)) or (not is_valid_year(year)) then return false; end
if 0 ~= get_month_number(month) then -- determined to be a valid range so just check this one to know if month or season
month = get_month_number(month);
month2 = get_month_number(month2);
else
month = get_season_number(month);
month2 = get_season_number(month2);
end
year2=year;

elseif date_string:match("^%a+ +%d%d%d%d%a?$") then -- month/season year or proper-name year
month, anchor_year, year=date_string:match("(%a+)%s*((%d%d%d%d)%a?)");
if not is_valid_year(year) then return false; end
if not is_valid_month_or_season (month) and 0 == is_proper_name (month) then return false; end
if 0 ~= get_month_number(month) then -- determined to be a valid range so just check this one to know if month or season
month = get_month_number(month);
elseif 0 ~= get_season_number(month) then
month = get_season_number(month);
else
month = is_proper_name (month); -- must be proper name; not supported in COinS
end

elseif mw.ustring.match(date_string, "^[1-9]%d%d%d?[%-–][1-9]%d%d%d?%a?$") then -- Year range: YYY-YYY or YYY-YYYY or YYYY–YYYY; separated by unspaced endash; 100-9999
year, anchor_year, year2=mw.ustring.match(date_string, "(%d%d%d%d?)[%-–]((%d%d%d%d?)%a?)");
anchor_year=year..'–'..anchor_year; -- assemble anchor year from both years
if tonumber(year) >= tonumber(year2) then return false; end -- left to right, earlier to later, not the same
if not is_valid_year(year2) then return false; end -- no year farther in the future than next year

elseif mw.ustring.match(date_string, "^[1-9]%d%d%d[%-–]%d%d%a?$") then -- Year range: YYYY–YY; separated by unspaced endash
local century;
year, century, anchor_year, year2=mw.ustring.match(date_string, "((%d%d)%d%d)[%-–]((%d%d)%a?)");
anchor_year=year..'–'..anchor_year; -- assemble anchor year from both years
if 13 > tonumber(year2) then return false; end -- don't allow 2003-05 which might be May 2003
year2 = century..year2; -- add the century to year2 for comparisons
if tonumber(year) >= tonumber(year2) then return false; end -- left to right, earlier to later, not the same
if not is_valid_year(year2) then return false; end -- no year farther in the future than next year
elseif date_string:match("^[1-9]%d%d%d?%a?$") then -- year; here accept either YYY or YYYY
anchor_year, year=date_string:match("((%d%d%d%d?)%a?)");
if false == is_valid_year(year) then
return false;
end

else
return false; -- date format not one of the MOS:DATE approved formats
end

-- since we don't allow accessmonth and accessyear, we will be permissinve
-- with the access dates, allowing both month-year and year-only dates
if test_accessdate then -- test accessdate here because we have numerical date parts
if 0 ~= year2 or 0 ~= month2 or 0 ~= day2 then -- none of these; accessdate must not be a range
return false; -- return false when accessdate is a range of two dates
end
if day == 0 then day = 1 end
if month == 0 then month = 1 end
if not is_valid_accessdate (year..'-'..month..'-'..day) then
return false; -- return false when accessdate out of bounds
end
end

local result=true; -- check whole dates for validity; assume true because not all dates will go through this test
if 0 ~= year and 0 ~= month and 0 ~= day and 0 == year2 and 0 == month2 and 0 == day2 then -- YMD (simple whole date)
result=is_valid_date(year,month,day);

elseif 0 ~= year and 0 ~= month and 0 ~= day and 0 == year2 and 0 == month2 and 0 ~= day2 then -- YMD-d (day range)
result=is_valid_date(year,month,day);
result=result and is_valid_date(year,month,day2);

elseif 0 ~= year and 0 ~= month and 0 ~= day and 0 == year2 and 0 ~= month2 and 0 ~= day2 then -- YMD-md (day month range)
result=is_valid_date(year,month,day);
result=result and is_valid_date(year,month2,day2);

elseif 0 ~= year and 0 ~= month and 0 ~= day and 0 ~= year2 and 0 ~= month2 and 0 ~= day2 then -- YMD-ymd (day month year range)
result=is_valid_date(year,month,day);
result=result and is_valid_date(year2,month2,day2);
end

if false == result then return false; end

if nil ~= tCOinS_date then -- this table only passed into this function when testing |date= parameter values
make_COinS_date ({year=year, month=month, day=day, year2=year2, month2=month2, day2=day2}, tCOinS_date); -- make an ISO 8601 date string for COinS
end

return true, anchor_year; -- format is good and date string represents a real date
end

--[[--------------------------< D A T E S >--------------------------------------------------------------------

Cycle the date-holding parameters in passed table date_parameters_list through check_date() to check compliance with MOS:DATE. For all valid dates, check_date() returns
true. The |date= parameter test is unique, it is the only date holding parameter from which values for anchor_year (used in CITEREF identifiers) and COinS_date (used in
the COinS metadata) are derived. The |date= parameter is the only date-holding parameter that is allowed to contain the no-date keywords "n.d." or "nd" (without quotes).

Unlike most error messages created in this module, only one error message is created by this function. Because all of the date holding parameters are processed serially,
a single error message is created as the dates are tested.

]]

local function dates(date_parameters_list, tCOinS_date)
local anchor_year; -- will return as nil if the date being tested is not |date=
local COinS_date; -- will return as nil if the date being tested is not |date=
local embargo_date; -- if embargo date is a good dmy, mdy, ymd date then holds original value else reset to 9999
local error_message = "";
local good_date = false;

for k, v in pairs(date_parameters_list) do -- for each date-holding parameter in the list
if is_set(v) then -- if the parameter has a value
if v:match("^c%. [1-9]%d%d%d?%a?$") then -- special case for c. year or with or without CITEREF disambiguator - only |date= and |year=
local year = v:match("c%. ([1-9]%d%d%d?)%a?"); -- get the year portion so it can be tested
if 'date'==k then
anchor_year, COinS_date = v:match("((c%. [1-9]%d%d%d?)%a?)"); -- anchor year and COinS_date only from |date= parameter
good_date = is_valid_year(year);
elseif 'year'==k then
good_date = is_valid_year(year);
end
elseif 'date'==k then -- if the parameter is |date=
if v:match("^n%.d%.%a?$") then -- if |date=n.d. with or without a CITEREF disambiguator
good_date, anchor_year, COinS_date = true, v:match("((n%.d%.)%a?)"); --"n.d."; no error when date parameter is set to no date
elseif v:match("^nd%a?$") then -- if |date=nd with or without a CITEREF disambiguator
good_date, anchor_year, COinS_date = true, v:match("((nd)%a?)"); --"nd"; no error when date parameter is set to no date
else
good_date, anchor_year, COinS_date = check_date (v, tCOinS_date); -- go test the date
end
elseif 'year'==k then -- if the parameter is |year= it should hold only a year value
if v:match("^[1-9]%d%d%d?%a?$") then -- if |year= 3 or 4 digits only with or without a CITEREF disambiguator
good_date, anchor_year, COinS_date = true, v:match("((%d+)%a?)");
end
elseif 'access-date'==k then -- if the parameter is |date=
good_date = check_date (v, nil, true); -- go test the date; nil is a placeholder; true is the test_accessdate flag
elseif 'embargo'==k then -- if the parameter is |embargo=
good_date = check_date (v); -- go test the date
if true == good_date then -- if the date is a valid date
good_date, embargo_date = is_valid_embargo_date (v); -- is |embargo= date a single dmy, mdy, or ymd formatted date? yes:returns embargo; no: returns 9999
end
else -- any other date-holding parameter
good_date = check_date (v); -- go test the date
end
if false==good_date then -- assemble one error message so we don't add the tracking category multiple times
if is_set(error_message) then -- once we've added the first portion of the error message ...
error_message=error_message .. ", "; -- ... add a comma space separator
end
error_message=error_message .. "|" .. k .. "="; -- add the failed parameter
end
end
end
return anchor_year, embargo_date, error_message; -- and done
end

--[[--------------------------< Y E A R _ D A T E _ C H E C K >------------------------------------------------

Compare the value provided in |year= with the year value(s) provided in |date=. This function returns a numeric value:
0 - year value does not match the year value in date
1 - (default) year value matches the year value in date or one of the year values when date contains two years
2 - year value matches the year value in date when date is in the form YYYY-MM-DD and year is disambiguated (|year=YYYYx)

]]

local function year_date_check (year_string, date_string)
local year;
local date1;
local date2;
local result = 1; -- result of the test; assume that the test passes

year = year_string:match ('(%d%d%d%d?)');

if date_string:match ('%d%d%d%d%-%d%d%-%d%d') and year_string:match ('%d%d%d%d%a') then --special case where both date and year are required YYYY-MM-DD and YYYYx
date1 = date_string:match ('(%d%d%d%d)');
year = year_string:match ('(%d%d%d%d)');
if year ~= date1 then
result = 0; -- years don't match
else
result = 2; -- years match; but because disambiguated, don't add to maint cat
end

elseif date_string:match ("%d%d%d%d?.-%d%d%d%d?") then -- any of the standard range formats of date with two three- or four-digit years
date1, date2 = date_string:match ("(%d%d%d%d?).-(%d%d%d%d?)");
if year ~= date1 and year ~= date2 then
result = 0;
end

elseif mw.ustring.match(date_string, "%d%d%d%d[%-–]%d%d") then -- YYYY-YY date ranges
local century;
date1, century, date2 = mw.ustring.match(date_string, "((%d%d)%d%d)[%-–]+(%d%d)");
date2 = century..date2; -- convert YY to YYYY
if year ~= date1 and year ~= date2 then
result = 0;
end

elseif date_string:match ("%d%d%d%d?") then -- any of the standard formats of date with one year
date1 = date_string:match ("(%d%d%d%d?)");
if year ~= date1 then
result = 0;
end
else
result = 0; -- no recognizable year in date
end
return result;
end

--[[-------------------------< R E F O R M A T T A B L E S >------------------------------------------------

These table are used exclusively for reformatting dates

]]

local source_patterns = { -- this table holds patterns that match allowed date formats used to extract date components
['dmy'] = '^(%d%d?)%s+(%a+)%s+(%d%d%d%d)$',
['mdy'] = '^(%a+)%s+(%d%d?),%s+(%d%d%d%d)$',
['ymd'] = '^(%d%d%d%d)%-(%d%d)-(%d%d)$',
}

local short_formats = { -- this table holds format strings used by os.date() for short month names
['dmy'] = '%e %b %Y',
['mdy'] = '%b %e, %Y',
['ymd'] = '%F',
}

local long_formats = { -- this table holds format strings used by os.date() for long month names
['dmy'] = '%e %B %Y',
['mdy'] = '%B %e, %Y',
['ymd'] = '%F',
}

--[[-------------------------< R E F O R M A T _ D A T E S >--------------------------------------------------

Reformats existing dates into the format specified by format and short.

format is one of several keywords: dmy, dmy-all, mdy, mdy-all, ymd, ymd-all. The all version includes access- and
archive-dates; otherwise these dates are not reformatted

Date ranges, season dates, proper name dates are not currently supported.

For i18n: This code works only at en.wiki because os.date() doesn't support any languages other than English.
mw.getContentLanguage():formatDate() will work at non-English wikis only when the date format is yyyy-mm-dd. This is
the same issue that plagues is_valid_accessdate()

It is possible that a solution like that written for ht:Module:Citation/CS1/Date_validation date_name_xlate() could be applied to this problem

]]

local function reformat_dates (date_parameters_list)
for param_name, param_val in pairs (date_parameters_list) do -- for each date-holding parameter in the list
if is_set (param_val) then -- if the parameter has a value
local dateObj = DateUtils.parseDate(param_val)
if dateObj then date_parameters_list[param_name] = DateUtils.formatDate(dateObj) end
end
end
return true; -- declare success and done
end

--[[--------------------------< D A T E _ H Y P H E N _ T O _ D A S H >----------------------------------------

Loops through the list of date-holding parameters and converts any hyphen to an ndash. Not called if the cs1|2
template has any date errors.

Modifies the date_parameters_list and returns true if hyphens are replaced, else returns false.

]]

local function date_hyphen_to_dash (date_parameters_list)
local result = false;
local n;
for param_name, param_val in pairs(date_parameters_list) do -- for each date-holding parameter in the list
if not param_val:match ('%d%d%d%d%-%d%d%-%d%d') then -- for those that are not ymd dates
param_val, n = param_val:gsub ('%-', '–'); -- replace any hyphen with ndash
if 0 ~= n then
date_parameters_list[param_name] = param_val; -- update the list
result = true;
end
end
end
return result; -- so we know if any hyphens were replaced
end

--[[-------------------------< D A T E _ N A M E _ X L A T E >------------------------------------------------

Attempts to translate English month names to local-language month names using names supplied by MediaWiki's
date parser function. This is simple name-for-name replacement and may not work for all languages.

]]

local function date_name_xlate (date_parameters_list)
local xlate;
local mode; -- long or short month names
local modified = false;
local date;

for param_name, param_val in pairs(date_parameters_list) do -- for each date-holding parameter in the list
if is_set(param_val) then -- if the parameter has a value
date = param_val;
for month in mw.ustring.gmatch (date, '%a+') do -- iterate through all dates in the date (single date or date range)
if cfg.date_names.en.long[month] then
mode = 'F'; -- English name is long so use long local name
elseif cfg.date_names.en.short[month] then
mode = 'M'; -- English name is short so use short local name
else
mode = nil; -- not an English month name; could be local language month name or an English season name
end

if mode then -- might be a season
xlate = mw.getContentLanguage():formatDate(mode, '1' .. month); -- translate the month name to this local language
date = mw.ustring.gsub (date, month, xlate); -- replace the English with the translation
date_parameters_list[param_name] = date; -- save the translated date
modified = true;
end
end

end
end

return modified;
end

--[[--------------------------< S E T _ S E L E C T E D _ M O D U L E S >--------------------------------------

Sets local imported functions table to same (live or sandbox) as that used by the other modules.

]]

local function set_selected_modules (cfg_table_ptr, utilities_page_ptr)
is_set = utilities_page_ptr.is_set; -- import functions from selected Module:Citation/CS1/Utilities module
in_array = utilities_page_ptr.in_array; -- import functions from selected Module:Citation/CS1/Utilities module
cfg = cfg_table_ptr; -- import tables from selected Module:Citation/CS1/Configuration
end

return { -- return exported functions
dates = dates,
year_date_check = year_date_check,
reformat_dates = reformat_dates,
date_hyphen_to_dash = date_hyphen_to_dash,
date_name_xlate = date_name_xlate,
set_selected_modules = set_selected_modules,
}

Modul:Citation/CS1/Utilities

2024-07-18T18:55:33Z

Admin: Pagină nouă: local u = {} local z = {}; local function initZ() z.error_categories = {}; -- for categorizing citations that contain errors z.error_ids = {}; z.message_tail = {}; z.maintenance_cats = {}; -- for categorizing citations that aren't erroneous per se, but could use a little work z.properties_cats = {}; -- for categorizing citations based on certain properties, language of source for instance end --[[--------------------------< F O R...

local u = {}

local z = {};

local function initZ()
z.error_categories = {}; -- for categorizing citations that contain errors
z.error_ids = {};
z.message_tail = {};
z.maintenance_cats = {}; -- for categorizing citations that aren't erroneous per se, but could use a little work
z.properties_cats = {}; -- for categorizing citations based on certain properties, language of source for instance
end

--[[--------------------------< F O R W A R D D E C L A R A T I O N S >--------------------------------------
]]

local cfg; -- table of tables imported from selected Module:Citation/CS1/Configuration

--[[--------------------------------------------------------------------------------------------

Returns true if argument is set; false otherwise. Argument is 'set' when it exists (not nil) or when it is not an empty string.

]]

local function is_set( var )
return not (var == nil or var == '');
end

--[[----------------------------------------------------------------------------------------

Whether needle is in haystack

]]

local function in_array( needle, haystack )
if needle == nil then
return false;
end
for n,v in ipairs( haystack ) do
if v == needle then
return n;
end
end
return false;
end

--[[--------------------------< S U B S T I T U T E >----------------------------------------------------------

Populates numbered arguments in a message string using an argument table.

]]

local function substitute( msg, args )
return args and mw.message.newRawMessage( msg, args ):plain() or msg;
end

--[[--------------------------< E R R O R _ C O M M E N T >----------------------------------------------------

Wraps error messages with css markup according to the state of hidden.

]]

local function error_comment( content, hidden )
return substitute( hidden and cfg.presentation['hidden-error'] or cfg.presentation['visible-error'], content );
end

--[=[-------------------------< M A K E _ W I K I L I N K >----------------------------------------------------

Makes a wikilink; when bot link and display text is provided, returns a wikilink in the form [[L|D]]; if only
link is provided, returns a wikilink in the form [[L]]; if neither are provided or link is omitted, returns an
empty string.

]=]

local function make_wikilink (link, display)
if is_set (link) then
if is_set (display) then
return table.concat ({'[[', link, '|', display, ']]'});
else
return table.concat ({'[[', link, ']]'});
end
else
return '';
end
end

--[[--------------------------< S E T _ E R R O R >--------------------------------------------------------------

Sets an error condition and returns the appropriate error message. The actual placement of the error message in the output is
the responsibility of the calling function.

]]

local function set_error( error_id, arguments, raw, prefix, suffix )
local error_state = cfg.error_conditions[ error_id ];

prefix = prefix or "";
suffix = suffix or "";

if error_state == nil then
error( cfg.messages['undefined_error'] ); -- because missing error handler in Module:Citation/CS1/Configuration
elseif is_set( error_state.category ) then
table.insert( z.error_categories, error_state.category );
end

local message = substitute( error_state.message, arguments );

message = table.concat (
{
message,
' (',
make_wikilink (
table.concat (
{
cfg.messages['help page link'],
'#',
error_state.anchor
}),
cfg.messages['help page label']),
')'
});

-- message = table.concat ({message, ' (', substitute (cfg.presentation['wikilink'],
-- {cfg.messages['help page link'] .. '#' .. error_state.anchor, cfg.messages['help page label']}), ')'});
-- message = message .. " ([[" .. cfg.messages['help page link'] ..
-- "#" .. error_state.anchor .. "|" ..
-- cfg.messages['help page label'] .. "]])";

z.error_ids[ error_id ] = true;
if in_array( error_id, { 'bare_url_missing_title', 'trans_missing_title' } )
and z.error_ids['citation_missing_title'] then
return '', false;
end

message = table.concat({ prefix, message, suffix });

if raw == true then
return message, error_state.hidden;
end

return error_comment( message, error_state.hidden );
end

--[[------------------------------------------------------------------------------

This function is used by select_one() to determine if one of a list of alias parameters is in the argument list
provided by the template.

Input:
args – pointer to the arguments table from calling template
alias – one of the list of possible aliases in the aliases lists from Module:Citation/CS1/Configuration
index – for enumerated parameters, identifies which one
enumerated – true/false flag used choose how enumerated aliases are examined
value – value associated with an alias that has previously been selected; nil if not yet selected
selected – the alias that has previously been selected; nil if not yet selected
error_list – list of aliases that are duplicates of the alias already selected

Returns:
value – value associated with alias we selected or that was previously selected or nil if an alias not yet selected
selected – the alias we selected or the alias that was previously selected or nil if an alias not yet selected

]]

local function is_alias_used (args, alias, index, enumerated, value, selected, error_list)
if enumerated then -- is this a test for an enumerated parameters?
alias = alias:gsub ('#', index); -- replace '#' with the value in index
else
alias = alias:gsub ('#', ''); -- remove '#' if it exists
end

if is_set(args[alias]) then -- alias is in the template's argument list
if value ~= nil and selected ~= alias then -- if we have already selected one of the aliases
local skip;
for _, v in ipairs(error_list) do -- spin through the error list to see if we've added this alias
if v == alias then
skip = true;
break; -- has been added so stop looking
end
end
if not skip then -- has not been added so
table.insert( error_list, alias ); -- add error alias to the error list
end
else
value = args[alias]; -- not yet selected an alias, so select this one
selected = alias;
end
end
return value, selected; -- return newly selected alias, or previously selected alias
end

--[[--------------------------< A D D _ M A I N T _ C A T >------------------------------------------------------

Adds a category to z.maintenance_cats using names from the configuration file with additional text if any.
To prevent duplication, the added_maint_cats table lists the categories by key that have been added to z.maintenance_cats.

]]

local added_maint_cats = {} -- list of maintenance categories that have been added to z.maintenance_cats
local function add_maint_cat (key, arguments)
if not added_maint_cats [key] then
added_maint_cats [key] = true; -- note that we've added this category
table.insert( z.maintenance_cats, substitute (cfg.maint_cats [key], arguments)); -- make name then add to table
end
end

--[[--------------------------< S A F E _ F O R _ I T A L I C S >----------------------------------------------

Protects a string that will be wrapped in wiki italic markup '' ... ''

Note: We cannot use for italics, as the expected behavior for italics specified by ''...'' in the title is that
they will be inverted (i.e. unitalicized) in the resulting references. In addition, and '' tend to interact
poorly under Mediawiki's HTML tidy.

]]

local function safe_for_italics( str )
if not is_set(str) then
return str;
else
if str:sub(1,1) == "'" then str = "" .. str; end
if str:sub(-1,-1) == "'" then str = str .. ""; end

-- Remove newlines as they break italics.
return str:gsub( '\n', ' ' );
end
end

--[[--------------------------< W R A P _ S T Y L E >----------------------------------------------------------

Applies styling to various parameters. Supplied string is wrapped using a message_list configuration taking one
argument; protects italic styled parameters. Additional text taken from citation_config.presentation - the reason
this function is similar to but separate from wrap_msg().

]]

local function wrap_style (key, str)
if not is_set( str ) then
return "";
elseif in_array( key, { 'italic-title', 'trans-italic-title' } ) then
str = safe_for_italics( str );
end

return substitute( cfg.presentation[key], {str} );
end

--[[--------------------------< S E L E C T _ O N E >----------------------------------------------------------

Chooses one matching parameter from a list of parameters to consider. The list of parameters to consider is just
names. For parameters that may be enumerated, the position of the numerator in the parameter name is identified
by the '#' so |author-last1= and |author1-last= are represented as 'author-last#' and 'author#-last'.

Because enumerated parameter |<param>1= is an alias of |<param>= we must test for both possibilities.

Generates an error if more than one match is present.

]]

local function select_one( args, aliases_list, error_condition, index )
local value = nil; -- the value assigned to the selected parameter
local selected = ''; -- the name of the parameter we have chosen
local error_list = {};

if index ~= nil then index = tostring(index); end

for _, alias in ipairs( aliases_list ) do -- for each alias in the aliases list
if alias:match ('#') then -- if this alias can be enumerated
if '1' == index then -- when index is 1 test for enumerated and non-enumerated aliases
value, selected = is_alias_used (args, alias, index, false, value, selected, error_list); -- first test for non-enumerated alias
end
value, selected = is_alias_used (args, alias, index, true, value, selected, error_list); -- test for enumerated alias
else
value, selected = is_alias_used (args, alias, index, false, value, selected, error_list); --test for non-enumerated alias
end
end

if #error_list > 0 and 'none' ~= error_condition then -- for cases where this code is used outside of extract_names()
local error_str = "";
for _, k in ipairs( error_list ) do
if error_str ~= "" then error_str = error_str .. cfg.messages['parameter-separator'] end
error_str = error_str .. wrap_style ('parameter', k);
end
if #error_list > 1 then
error_str = error_str .. cfg.messages['parameter-final-separator'];
else
error_str = error_str .. cfg.messages['parameter-pair-separator'];
end
error_str = error_str .. wrap_style ('parameter', selected);
table.insert( z.message_tail, { set_error( error_condition, {error_str}, true ) } );
end

return value, selected;
end

--[=[-------------------------< R E M O V E _ W I K I _ L I N K >----------------------------------------------

Gets the display text from a wikilink like [[A|B]] or [[B]] gives B

The str:gsub() returns either A|B froma [[A|B]] or B from [[B]] or B from B (no wikilink markup).

In l(), l:gsub() removes the link and pipe (if they exist); the second :gsub() trims white space from the label
if str was wrapped in wikilink markup. Presumably, this is because without wikimarkup in str, there is no match
in the initial gsub, the replacement function l() doesn't get called.

]=]

local function remove_wiki_link (str)
return (str:gsub( "%[%[([^%[%]]*)%]%]", function(l)
return l:gsub( "^[^|]*|(.*)$", "%1" ):gsub("^%s*(.-)%s*$", "%1");
end));
end

--[=[---------------------------------------------------------------------------------

Determines if str is a wikilink, extracts, and returns the the wikilink type, link text, and display text parts.
If str is a complex wikilink ([[L|D]]):
returns wl_type 2 and D and L from [[L|D]];
if str is a simple wikilink ([[D]])
returns wl_type 1 and D from [[D]] and L as empty string;
if not a wikilink:
returns wl_type 0, str as D, and L as empty string.

trims leading and trailing white space and pipes from L and D ([[L|]] and [[|D]] are accepted by MediaWiki and
treated like [[D]]; while [[|D|]] is not accepted by MediaWiki, here, we accept it and return D without the pipes).

]=]

local function is_wikilink (str)
local D, L
local wl_type = 2; -- assume that str is a complex wikilink [[L|D]]

L, D = str:match ('^%[%[([^|]+)|([^%]]+)%]%]$'); -- get L and D from [[L|D]]

if not is_set (D) then -- if no separate link
D = str:match ('^%[%[([^%]]*)|*%]%]$'); -- get D from [[D]]
wl_type = 1;
end

if not is_set (D) then -- no wikilink markup
D = str; -- return the string as D
wl_type = 0; -- but say that it is not a wikilink
end

D = mw.text.trim (D, '%s|'); -- trim white space and pipe characters
L = L and mw.text.trim (L, '%s|');

return wl_type, D, L or '';
end

--[[--------------------------< S E T _ S E L E C T E D _ M O D U L E S >--------------------------------------

Sets local cfg table to same (live or sandbox) as that used by the other modules.

]]

local function set_selected_modules (cfg_table_ptr)
cfg = cfg_table_ptr;

end

return { -- return exported functions and tables
is_set = is_set,
in_array = in_array,
substitute = substitute,
error_comment = error_comment,
set_error = set_error,
select_one = select_one,
add_maint_cat = add_maint_cat,
wrap_style = wrap_style,
safe_for_italics = safe_for_italics,
remove_wiki_link = remove_wiki_link,
is_wikilink = is_wikilink,
make_wikilink = make_wikilink,
set_selected_modules = set_selected_modules,
initZ = initZ,
z = z,
}

Format:Citat web

2024-07-18T18:54:40Z

Admin: Pagină nouă: <includeonly>{{#invoke:citation/CS1|citation |CitationClass=web }}</includeonly><noinclude> {{Pp-template|small=yes}} {{Documentație}} <templatedata> { "params": { "url": { "label": "URL", "description": "URL-ul la care se poate găsi documentul", "required": true }, "nume": { "label": "Numele autorului", "description": "Numele de familie al autorului", "aliases": [ "last" ] }, "accessdate": { "label": "Data accesării", "description...

<includeonly>{{#invoke:citation/CS1|citation
|CitationClass=web
}}</includeonly><noinclude>
{{Pp-template|small=yes}}
{{Documentație}}
<templatedata>
{
"params": {
"url": {
"label": "URL",
"description": "URL-ul la care se poate găsi documentul",
"required": true
},
"nume": {
"label": "Numele autorului",
"description": "Numele de familie al autorului",
"aliases": [
"last"
]
},
"accessdate": {
"label": "Data accesării",
"description": "Data la care a fost ultima oară accesată adresa și s-a verificat că încă mai există acolo",
"suggested": true
},
"publisher": {
"aliases": [
"editură"
],
"label": "Publicat de",
"description": "Entitatea care a publicat documentul (numele website-ului, editura, publicația, instituția)",
"suggested": true
},
"authorlink": {
"aliases": [
"legătură-autor"
],
"label": "Articol Wikipedia despre autor",
"description": "Titlul articolului Wikipedia despre autor"
},
"date": {
"aliases": [
"dată"
],
"label": "Data publicării",
"description": "Data la care a fost publicat documentul"
},
"archiveurl": {
"aliases": [
"urlarhivă"
],
"label": "URL-ul arhivei",
"description": "URL-ul la care documentul a fost arhivat (dacă a fost arhivat de un alt site, cum ar fi Wayback Machine)"
},
"first1": {
"label": "Prenumele primului autor",
"description": "Prenumele primului autor (dacă sunt mai mulți)",
"type": "content"
},
"prenume": {
"label": "Prenumele autorului",
"description": "Prenumele autorului"
},
"autor": {
"label": "Numele complet al autorului",
"description": "Numele complet al autorului (dacă nu sunt specificate numele și prenumele separat)",
"aliases": [
"authors",
"coauthors"
],
"suggested": true
},
"nume2": {},
"last2": {},
"nume3": {},
"last3": {},
"nume4": {},
"last4": {},
"nume5": {},
"last5": {},
"nume6": {},
"last6": {},
"nume7": {},
"last7": {},
"nume8": {},
"last8": {},
"nume9": {},
"last9": {},
"prenume1": {},
"prenume2": {},
"first2": {},
"prenume3": {},
"first3": {},
"prenume4": {},
"first4": {},
"prenume5": {},
"first5": {},
"prenume6": {},
"first6": {},
"prenume7": {},
"first7": {},
"prenume8": {},
"first8": {},
"prenume9": {},
"first9": {},
"legătură-autor": {},
"legătură-autor1": {},
"authorlink1": {},
"legătură-autor2": {},
"authorlink2": {},
"legătură-autor3": {},
"authorlink3": {},
"legătură-autor4": {},
"authorlink4": {},
"legătură-autor5": {},
"authorlink5": {},
"legătură-autor6": {},
"authorlink6": {},
"legătură-autor7": {},
"authorlink7": {},
"legătură-autor8": {},
"authorlink8": {},
"legătură-autor9": {},
"authorlink9": {},
"nume-editor": {},
"nume-editor1": {},
"editori": {},
"editor-last": {},
"editor-surname": {},
"editor1-last": {},
"editor1-surname": {},
"editor1": {},
"editor": {},
"editors": {},
"nume-editor2": {},
"editor2-last": {},
"editor2-surname": {},
"editor2": {},
"nume-editor3": {},
"editor3-last": {},
"editor3-surname": {},
"editor3": {},
"nume-editor4": {},
"editor4-last": {},
"editor4-surname": {},
"editor4": {},
"prenume-editor": {},
"editor-first": {},
"editor-given": {},
"editor1-first": {},
"editor1-given": {},
"prenume-editor2": {},
"editor2-first": {},
"editor2-given": {},
"prenume-editor3": {},
"editor3-first": {},
"editor3-given": {},
"editor4-first": {},
"editor4-given": {},
"link-editor": {
"aliases": [
"editor-link",
"editor1-link"
]
},
"link-editor2": {
"aliases": [
"editor2-link"
]
},
"link-editor3": {
"aliases": [
"editor3-link"
]
},
"link-editor4": {
"aliases": [
"editor4-link"
]
},
"an": {},
"year": {},
"dată": {},
"data-publicării": {},
"publication-date": {},
"zi": {
"aliases": [
"day"
]
},
"lună": {
"aliases": [
"month"
]
},
"lucrare": {
"aliases": [
"work"
]
},
"titlu_trad": {
"aliases": [
"trans_title"
]
},
"pagină": {
"aliases": [
"page"
]
},
"pagini": {
"aliases": [
"pages"
]
},
"la": {
"aliases": [
"at"
]
},
"urlarhivă": {},
"loc": {},
"location": {},
"editură": {},
"limbă": {
"aliases": [
"language"
]
},
"format": {},
"doi": {
"aliases": [
"DOI"
]
},
"datăaccesare": {},
"anaccesare": {},
"accessyear": {},
"ziaccesare": {},
"accessday": {},
"lunăaccesare": {},
"accessmonth": {},
"formatdată": {},
"dateformat": {},
"citat": {},
"quote": {},
"ref": {},
"separator": {},
"seperator": {},
"postscript": {},
"dataarhivei": {},
"archivedate": {},
"Arhivă": {
"aliases": [
"Archive"
]
},
"last": {},
"nume1": {},
"last1": {},
"author": {},
"first": {},
"day": {},
"month": {},
"trans_title": {},
"page": {},
"pages": {},
"titlu": {
"aliases": [
"title"
],
"label": "Titlu",
"description": "Titlul paginii Web",
"required": true
},
"DOI": {},
"Archive": {}
},
"description": "Format ce introduce o citare dintr-o sursă on-line",
"format": "inline",
"paramOrder": [
"url",
"nume",
"prenume",
"titlu",
"publisher",
"date",
"accessdate",
"archiveurl",
"first1",
"autor",
"authorlink",
"nume2",
"last2",
"nume3",
"last3",
"nume4",
"last4",
"nume5",
"last5",
"nume6",
"last6",
"nume7",
"last7",
"nume8",
"last8",
"nume9",
"last9",
"prenume1",
"prenume2",
"first2",
"prenume3",
"first3",
"prenume4",
"first4",
"prenume5",
"first5",
"prenume6",
"first6",
"prenume7",
"first7",
"prenume8",
"first8",
"prenume9",
"first9",
"legătură-autor",
"legătură-autor1",
"authorlink1",
"legătură-autor2",
"authorlink2",
"legătură-autor3",
"authorlink3",
"legătură-autor4",
"authorlink4",
"legătură-autor5",
"authorlink5",
"legătură-autor6",
"authorlink6",
"legătură-autor7",
"authorlink7",
"legătură-autor8",
"authorlink8",
"legătură-autor9",
"authorlink9",
"nume-editor",
"nume-editor1",
"editori",
"editor-last",
"editor-surname",
"editor1-last",
"editor1-surname",
"editor1",
"editor",
"editors",
"nume-editor2",
"editor2-last",
"editor2-surname",
"editor2",
"nume-editor3",
"editor3-last",
"editor3-surname",
"editor3",
"nume-editor4",
"editor4-last",
"editor4-surname",
"editor4",
"prenume-editor",
"editor-first",
"editor-given",
"editor1-first",
"editor1-given",
"prenume-editor2",
"editor2-first",
"editor2-given",
"prenume-editor3",
"editor3-first",
"editor3-given",
"editor4-first",
"editor4-given",
"link-editor",
"link-editor2",
"link-editor3",
"link-editor4",
"an",
"year",
"dată",
"data-publicării",
"publication-date",
"zi",
"lună",
"lucrare",
"titlu_trad",
"pagină",
"pagini",
"la",
"urlarhivă",
"loc",
"location",
"editură",
"limbă",
"format",
"doi",
"datăaccesare",
"anaccesare",
"accessyear",
"ziaccesare",
"accessday",
"lunăaccesare",
"accessmonth",
"formatdată",
"dateformat",
"citat",
"quote",
"ref",
"separator",
"seperator",
"postscript",
"dataarhivei",
"archivedate",
"Arhivă",
"last",
"nume1",
"last1",
"author",
"first",
"day",
"month",
"trans_title",
"page",
"pages",
"DOI",
"Archive"
],
"maps": {
"citoid": {
"title": "titlu",
"url": "url",
"subject": "titlu",
"publicationTitle": "publisher",
"blogTitle": "publisher",
"forumTitle": "publisher",
"seriesTitle": "publisher",
"websiteTitle": "publisher",
"publisher": "publisher",
"date": "date",
"pages": "pagini",
"accessDate": "accessdate",
"DOI": "doi",
"language": "limbă",
"contributor": "autor",
"author": [
[
"prenume",
"nume"
],
[
"prenume2",
"nume2"
],
[
"prenume3",
"nume3"
],
[
"prenume4",
"nume4"
],
[
"prenume5",
"nume5"
],
[
"prenume6",
"nume6"
],
[
"prenume7",
"nume7"
],
[
"prenume8",
"nume8"
],
[
"prenume9",
"nume9"
]
],
"editor": [
[
"editor-first",
"editor-last"
],
[
"editor2-first",
"editor2-last"
],
[
"editor3-first",
"editor3-last"
],
[
"editor4-first",
"editor4-last"
]
]
}
}
}
</templatedata>
</noinclude>

Format:Cite web

2024-07-18T18:54:16Z

Admin: Redirecționat înspre Format:Citat web

#redirect[[Format:Citat web]]

Modul:Citation/CS1/Whitelist

2024-07-18T18:53:06Z

Admin: Pagină nouă: --[[ Because a steady-state signal conveys no useful information, whitelist.basic_arguments[] list items now can have three values: true - these parameters are valid and supported parameters false - these parameters are deprecated but still supported nil - these parameters are no longer supported (when setting a parameter to nil, leave a comment stating the reasons for invalidating the parameter) ]] whitelist = { basic_arguments = { ['accessdate'] = true, ['access...

--[[
Because a steady-state signal conveys no useful information, whitelist.basic_arguments[] list items now can have three values:
true - these parameters are valid and supported parameters
false - these parameters are deprecated but still supported
nil - these parameters are no longer supported (when setting a parameter to nil, leave a comment stating the reasons for invalidating the parameter)
]]
whitelist = {

basic_arguments = {
['accessdate'] = true,
['access-date'] = true,
['agency'] = true,
['airdate'] = true,
['alții'] = true,
['an'] = true,
['anoriginal'] = true,
['archivedate'] = true,
['archive-date'] = true,
['archiveurl'] = true,
['archive-url'] = true,
['urlarhivă'] = true,
['article'] = true,
['arxiv'] = true,
['ARXIV'] = true,
['asin'] = true,
['ASIN'] = true,
['asin-tld'] = true,
['ASIN-TLD'] = true,
['at'] = true,
['author'] = true,
['Author'] = true,
['author-first'] = true,
['authorformat'] = true,
['author-format'] = true,
['author-last'] = true,
['authorlink'] = true,
['author-link'] = true,
['authormask'] = true,
['author-mask'] = true,
['author-name-separator'] = true,
['authors'] = true,
['autor'] = true,
['autori'] = true,
['author-separator'] = true,
['bibcode'] = true,
['BIBCODE'] = true,
['bibcode-access'] = true,
['booktitle'] = true,
['cartography'] = true,
['cartografie'] = true,
['chapter'] = true,
['capitol'] = true,
['capitol_trad'] = true,
['chapterlink'] = true,
['chapterurl'] = true,
['chapter-url'] = true,
['citat'] = true,
['citeseerx'] = true,
['coauthor'] = true,
['coauthors'] = true,
['collaboration'] = true,
['conference'] = true,
['conferenceurl'] = true,
['conference-url'] = true,
['contribution'] = true,
['contributionurl'] = true,
['contribution-url'] = true,
['contribuție'] = true,
['credits'] = true,
['dată'] = true,
['datăaccesare'] = true,
['dată-accesare'] = true,
['data-accesării'] = true,
['data-publicării'] = true,
['data'] = true,
['date'] = true,
['day'] = true,
['deadurl'] = true,
['dead-url'] = true,
['degree'] = true,
['department'] = true,
['df'] = true,
['dictionary'] = true,
['displayauthors'] = true,
['display-authors'] = true,
['displayeditors'] = true,
['display-editors'] = true,
['docket'] = true,
['doi'] = true,
['DOI'] = true,
['DoiBroken'] = true,
['doi-access'] = true,
['doi_brokendate'] = true,
['doi-broken-date'] = true,
['doi_inactivedate'] = true,
['edition'] = true,
['editor'] = true,
['Editor'] = true,
['editor-first'] = true,
['editorformat'] = true,
['editor-format'] = true,
['EditorGiven'] = true,
['editor-last'] = true,
['editorlink'] = true,
['editor-link'] = true,
['link-editor'] = true,
['editormask'] = true,
['editor-mask'] = true,
['editor-name-separator'] = true,
['editors'] = true,
['editor-separator'] = true,
['EditorSurname'] = true,
['editură'] = true,
['ediție'] = true,
['embargo'] = true,
['Embargo'] = true,
['encyclopaedia'] = true,
['encyclopedia'] = true,
['entry'] = true,
['episodelink'] = true,
['eprint'] = true,
['event'] = true,
['eventurl'] = true,
['first'] = true,
['format'] = true,
['given'] = true,
['hdl'] = true,
['HDL'] = true,
['hdl-access'] = true,
['host'] = true,
['id'] = true,
['ID'] = true,
['ignoreisbnerror'] = true,
['ignore-isbn-error'] = true,
['in'] = true,
['inset'] = true,
['interviewer'] = true,
['interviewer-first'] = true,
['interviewer-last'] = true,
['interviewerlink'] = true,
['interviewer-link'] = true,
['interviewermask'] = true,
['interviewer-mask'] = true,
['interviewers'] = true,
['institution'] = true,
['isbn'] = true,
['ISBN'] = true,
['isbn13'] = true,
['ISBN13'] = true,
['isbn-link'] = true,
['issn'] = true,
['ISSN'] = true,
['issn-link'] = false,
['issue'] = true,
['jfm'] = true,
['JFM'] = true,
['journal'] = true,
['jurnal'] = true,
['jstor'] = true,
['JSTOR'] = true,
['lang'] = true,
['language'] = true,
['last'] = true,
['lastauthoramp'] = true,
['laydate'] = true,
['laysource'] = true,
['laysummary'] = true,
['layurl'] = true,
['lccn'] = true,
['LCCN'] = true,
['legătură-autor'] = true,
['limbă'] = true,
['loc'] = true,
['locul-publicării'] = true,
['location'] = true,
['lucrare'] = true,
['lună'] = true,
['magazine'] = true,
['mailinglist'] = true, -- cite mailing list only
['mailing-list'] = true, -- cite mailing list only,
['medium'] = true,
['minut'] = true,
['minute'] = true,
['minutes'] = true,
['month'] = true,
['mode'] = true,
['mr'] = true,
['MR'] = true,
['name-list-format'] = true,
['name-list-style'] = true,
['name-separator'] = true,
['network'] = true,
['newspaper'] = true,
['nocat'] = true,
['nopp'] = true,
['notracking'] = true,
['no-tracking'] = true,
['număr'] = true,
['number'] = true,
['nume'] = true,
['nume-editor'] = true,
['oclc'] = true,
['OCLC'] = true,
['ol'] = true,
['OL'] = true,
['origyear'] = true,
['orig-year'] = true,
['osti'] = true,
['OSTI'] = true,
['others'] = true,
['p'] = true,
['page'] = true,
['pages'] = true,
['pagină'] = true,
['pagini'] = true,
['people'] = true,
['periodical'] = true,
['place'] = true,
['prenume'] = true,
['prenume-editor'] = true,
['pmc'] = true,
['PMC'] = true,
['pmid'] = true,
['PMID'] = true,
['postscript'] = true,
['pp'] = true,
['PPPrefix'] = true,
['PPrefix'] = true,
['publicationdate'] = true,
['publication-date'] = true,
['publicationplace'] = true,
['publication-place'] = true,
['publicat de'] = true,
['publicat_de'] = true,
['publisher'] = true,
['quotation'] = true,
['quote'] = true,
['ref'] = true,
['Ref'] = true,
['registration'] = true,
['revistă'] = true,
['rfc'] = true,
['RFC'] = true,
['scale'] = true,
['script-chapter'] = true,
['script-title'] = true,
['season'] = true,
['section'] = true,
['sectionurl'] = true,
['separator'] = true,
['serie'] = true,
['series'] = true,
['serieslink'] = true,
['seriesno'] = true,
['seriesnumber'] = true,
['series-separator'] = true,
['sezon'] = true,
['site'] = true,
['ssrn'] = true,
['SSRN'] = true,
['station'] = true,
['subscription'] = true,
['surname'] = true,
['s2cid'] = true,
['S2CID'] = true,
['s2cid-access'] = true,
['template doc demo'] = true,
['time'] = true,
['timecaption'] = true,
['title'] = true,
['titlu'] = true,
['titlu_trad'] = true,
['titolo'] = true,
['titre'] = true,
['titlelink'] = true,
['title-link'] = true,
['trans_chapter'] = true,
['trans-chapter'] = true,
['transcript'] = true,
['transcripturl'] = true,
['transcript-url'] = true,
['translator'] = true,
['translator-first'] = true,
['translator-last'] = true,
['translator-link'] = true,
['trans_title'] = true,
['trans-title'] = true,
['trad_titlu'] = true,
['type'] = true,
['url'] = true,
['url-access'] = true,
['url-capitol'] = true,
['url-status'] = true,
['URL'] = true,
['vauthors'] = true,
['veditors'] = true,
['version'] = true,
['via'] = true,
['volum'] = true,
['volume'] = true,
['website'] = true,
['work'] = true,
['year'] = true,
['zbl'] = true,
['ZBL'] = true,
['ziar'] = true,
},

numbered_arguments = {
['author#'] = true,
['Author#'] = true,
['autor#'] = true,
['author-first#'] = true,
['author#-first'] = true,
['author-last#'] = true,
['author#-last'] = true,
['author-link#'] = true,
['author#link'] = true,
['author#-link'] = true,
['authorlink#'] = true,
['author-mask#'] = true,
['author#mask'] = true,
['author#-mask'] = true,
['authormask#'] = true,
['authors#'] = true,
['editor#'] = true,
['Editor#'] = true,
['editor-first#'] = true,
['editor#-first'] = true,
['EditorGiven#'] = true,
['editor-last#'] = true,
['editor#-last'] = true,
['editor-link#'] = true,
['editor#link'] = true,
['editor#-link'] = true,
['link-editor#'] = true,
['editorlink#'] = true,
['editor-mask#'] = true,
['editor#mask'] = true,
['editor#-mask'] = true,
['editormask#'] = true,
['editors#'] = true,
['EditorSurname#'] = true,
['first#'] = true,
['given#'] = true,
['nume#'] = true,
['nume-editor#'] = true,
['prenume#'] = true,
['prenume-editor#'] = true,
['last#'] = true,
['legătură-autor#'] = true,
['surname#'] = true,
['translator#'] = true,
['translator-first#'] = true,
['translator-last#'] = true,
['translator-link#'] = true,
},

arxiv_basic_arguments = {
['arxiv'] = true,
['class'] = true, -- cite arxiv and arxiv identifiers
['eprint'] = true, -- cite arxiv and arxiv identifiers
},
};

return whitelist;

Modul:Citation/CS1/Configuration

2024-07-18T18:39:09Z

Admin: Pagină nouă: local citation_config = {}; -- override <code>...</code> styling to remove color, border, and padding. <code> cscs is specified here: -- https://git.wikimedia.org/blob/mediawiki%2Fcore.git/69cd73811f7aadd093050dbf20ed70ef0b42a713/skins%2Fcommon%2FcommonElements.css#L199 local code_style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;"; --[[-------------------------------------------------------- List of namespaces tha...

local citation_config = {};

-- override <code>...</code> styling to remove color, border, and padding. <code> cscs is specified here:
-- https://git.wikimedia.org/blob/mediawiki%2Fcore.git/69cd73811f7aadd093050dbf20ed70ef0b42a713/skins%2Fcommon%2FcommonElements.css#L199
local code_style="color:inherit; border:inherit; padding:inherit;";

--[[--------------------------------------------------------

List of namespaces that should not be included in citation error categories. Same as setting notracking = true by default

Note: Namespace names should use underscores instead of spaces.

]]
local uncategorized_namespaces = { 'Utilizator', 'Discuție', 'Discuție_Utilizator', 'Discuție_Wikipedia', 'Discuție_Fișier', 'Discuție_Format',
'Discuție_Ajutor', 'Discuție_Categorie', 'Discuție_Portal', 'Book_talk', 'Draft', 'Draft_talk', 'Education_Program_talk',
'Discuție_Modul', 'Discuție_MediaWiki' };

local uncategorized_subpages = {'/[Ss]andbox', '/[Tt]estcases'}; -- list of Lua patterns found in page names of pages we should not categorize

--[[--------------------------< M E S S A G E S >--------------------------------------------------------------

Translation table

The following contains fixed text that may be output as part of a citation.
This is separated from the main body to aid in future translations of this
module.

]]

local messages = {
['archived-dead'] = 'Arhivat din $1 la $2',
['archived-not-dead'] = '$1 din originalul de la $2',
['archived-missing'] = 'Arhivat din original$1 la $2',
['archived'] = 'Arhivat',
['by'] = 'De', -- contributions to authored works: introduction, foreword, afterword
['cartography'] = 'Cartografie realizată de $1',
['editor'] = 'ed.',
['editors'] = 'ed.',
['edition'] = '(ed. $1)',
['episode'] = 'Episodul $1',
['et al'] = 'et al.',
['in'] = 'În', -- edited works
['inactive'] = 'inactiv',
['inset'] = 'medalion $1',
['interview'] = 'Interviu cu $1',
['lay summary'] = 'Sumar pentru neinițiați',
['newsgroup'] = '[[Usenet newsgroup|Newsgroup]]: $1',
['original'] = 'original',
['published'] = ' (publicat la $1)',
['retrieved'] = 'Accesat în $1',
['season'] = 'Sezonul $1',
['section'] = '§ $1',
['sections'] = '§§ $1',
['series'] = 'Seria $1',
['translated'] = 'Tradus de $1',
['type'] = ' ($1)', -- for titletype
['written'] = 'Scris în $1',

['vol'] = '$1 Vol. $2', -- $1 is sepc; bold journal style volume is in presentation{}
['vol-no'] = '$1 Vol. $2 nr. $3', -- sepc, volume, issue
['issue'] = '$1 Nr. $2', -- $1 is sepc

['j-vol'] = '$1 $2', -- sepc, volume; bold journal volume is in presentation{}
['j-issue'] = ' ($1)',

['nopp'] = '$1 $2'; -- page(s) without prefix; $1 is sepc

['p-prefix'] = "$1 p. $2", -- $1 is sepc
['pp-prefix'] = "$1 pp. $2", -- $1 is sepc
['j-page(s)'] = ': $1', -- same for page and pages

['sheet'] = '$1 Fila $2', -- $1 is sepc
['sheets'] = '$1 Filele $2', -- $1 is sepc
['j-sheet'] = ': Fila $1',
['j-sheets'] = ': Filele $1',

['subscription'] = '(Necesită abonament (help))' ..
'[[Category:Pagini cu legături spre conținut disponibil doar pe bază de abonament]]',

['registration']='(Necesită înregistrare (help))' ..
'[[Category:Pagini cu legături spre conținut disponibil doar pe bază de înregistrare]]',

['language'] = '(în $1)',
['via'] = " – via $1",
['event'] = 'Eveniment la',
['minutes'] = 'minute',

['parameter-separator'] = ', ',
['parameter-final-separator'] = ', și ',
['parameter-pair-separator'] = ' și ',

-- Determines the location of the help page
['help page link'] = 'Ajutor:Erori CS1',
['help page label'] = 'ajutor',

-- Internal errors (should only occur if configuration is bad)
['undefined_error'] = 'Apelat cu o condiție nedefinită de eroare',
['unknown_manual_ID'] = 'Unrecognized manual ID mode',
['unknown_ID_mode'] = 'Unrecognized ID mode',
['unknown_argument_map'] = 'Argument map not defined for this variable',
['bare_url_no_origin'] = 'Bare url found but origin indicator is nil or empty',
}

--[[--------------------------------------------------------------------------------

Fixed presentation markup. Originally part of citation_config.messages it has been moved into its own, more semantically
correct place.

]]

local presentation =
{
-- Error output
-- .error class is specified at https://git.wikimedia.org/blob/mediawiki%2Fcore.git/9553bd02a5595da05c184f7521721fb1b79b3935/skins%2Fcommon%2Fshared.css#L538
-- .citation-comment class is specified at Help:CS1_errors#Controlling_error_message_display
['hidden-error'] = '$1',
['visible-error'] = '$1',

['accessdate'] = '$1$2', -- to allow editors to hide accessdate using personal css

['bdi'] = '<bdi$1>$2</bdi>', -- bidirectional isolation used with |script-title= and the like

['cite'] = '<cite class="$1">$2</cite>'; -- |ref= not set so no id="..." attribute
['cite-id'] = '<cite id="$1" class="$2">$3</cite>'; -- for use when |ref= is set

['format'] = ' ($1)', -- for |format=, |chapter-format=, etc

-- various access levels, for |access=, |doi-access=, |arxiv=, ...
-- narrow no-break space   may work better than nowrap css. Or not? browser support?

['access-signal'] = '$1 $2', -- external link with appropriate lock icon
['free'] = '[[File:Lock-green.svg|9px|link=|alt=Accesibil gratuit|Accesibil gratuit]]',
['registration'] = '[[File:Lock-blue-alt-2.svg|9px|link=|alt=Necesită înregistrare gratuită|Necesită înregistrare gratuită]]',
['înregistrare'] = '[[File:Lock-blue-alt-2.svg|9px|link=|alt=Necesită înregistrare gratuită|Necesită înregistrare gratuită]]',
['limited'] = '[[File:Lock-blue-alt-2.svg|9px|link=|alt=Acces gratuit pentru testarea serviciului, necesită altfel abonament|Acces gratuit pentru testarea serviciului, necesită altfel abonament]]',
['subscription'] = '[[File:Lock-red-alt.svg|9px|link=|alt=Necesită abonament cu plată|Necesită abonament cu plată]]',
['abonament'] = '[[File:Lock-red-alt.svg|9px|link=|alt=Necesită abonament cu plată|Necesită abonament cu plată]]',

['italic-title'] = "''$1''",

['kern-left'] = '$1$2', -- spacing to use when title contains leading single or double quote mark
['kern-right'] = '$1$2', -- spacing to use when title contains trailing single or double quote mark

-- these for simple wikilinked titles [["text]], [[text"]] and [["text"]]
-- span wraps entire wikilink
['kern-wl-left'] = '$1', -- when title contains leading single or double quote mark
['kern-wl-right'] = '$1', -- when title contains trailing single or double quote mark
['kern-wl-both'] = '$1', -- when title contains leading and trailing single or double quote marks

['nowrap1'] = '$1', -- for nowrapping an item: yyyy-mm-dd
['nowrap2'] = '$1 $2', -- for nowrapping portions of an item: dd mmmm yyyy (note white space)

['ocins'] = ' ', -- Note: Using display: none on the COinS span breaks some clients

['parameter'] = '<code style="'..code_style..'">|$1=</code>',

['quoted-text'] = '<q>$1</q>', -- for wrapping |quote= content
['quoted-title'] = '„$1”',

['trans-italic-title'] = "[''$1'']",
['trans-quoted-title'] = "[$1]",
['vol-bold'] = '$1 $2', -- sepc, volume; for bold journal cites; for other cites ['vol'] in messages{}
}

--[[--------------------------< A L I A S E S >----------------------------------------------------------------

Aliases table for commonly passed parameters

]]

local aliases = {
['AccessDate'] = {'access-date', 'accessdate', 'accesat', 'datăaccesare', 'dată-accesare', 'data-accesării'},
['Agency'] = 'agency',
['AirDate'] = {'air-date', 'airdate'},
['ArchiveDate'] = {'archive-date', 'archivedate', 'arhivat'},
['ArchiveFormat'] = 'archive-format',
['ArchiveURL'] = {'archive-url', 'archiveurl', 'urlarhivă'},
['ASINTLD'] = {'ASIN-TLD', 'asin-tld'},
['At'] = { 'at', 'la' },
['Authors'] = {'authors', 'people', 'host', 'credits', 'autori' },
['BookTitle'] = {'book-title', 'booktitle'},
['Cartography'] = { 'cartography', 'cartografie' },
['Chapter'] = {'chapter', 'contribution', 'entry', 'article', 'section', 'capitol', 'articol', 'secțiune', 'contribuție' },
['ChapterFormat'] = {'chapter-format', 'contribution-format', 'section-format'};
['ChapterURL'] = {'chapter-url', 'chapterurl', 'contribution-url', 'contributionurl', 'section-url', 'sectionurl', 'url-capitol'},
['ChapterUrlAccess'] = 'chapter-url-access',
['Class'] = 'class', -- cite arxiv and arxiv identifiers
['Collaboration'] = 'collaboration',
['Conference'] = {'conference', 'event', 'conferință', 'eveniment' },
['ConferenceFormat'] = {'conference-format', 'event-format'},
['ConferenceURL'] = {'conference-url', 'conferenceurl', 'event-url', 'eventurl'},
['Contribution'] = 'contribution', -- introduction, foreword, afterword, etc; required when |contributor= set
['Date'] = { 'date', 'data', 'dată' },
['DeadURL'] = {'dead-url', 'deadurl'},
['Degree'] = 'degree',
['DF'] = 'df',
['DisplayAuthors'] = {'display-authors', 'displayauthors'},
['DisplayEditors'] = {'display-editors', 'displayeditors'},
['Docket'] = 'docket',
['DoiBroken'] = {'doi-broken', 'doi-broken-date', 'doi-inactive-date', 'doi_brokendate', 'doi_inactivedate'},
['Edition'] = { 'edition', 'ediție', 'ediția' },
['Editors'] = { 'editors', 'editori' },
['Embargo'] = 'embargo',
['Encyclopedia'] = {'encyclopedia', 'encyclopaedia'}, -- this one only used by citation
['Episode'] = { 'episode', 'episod' }, -- cite serial only TODO: make available to cite episode?
['Format'] = 'format',
['ID'] = {'id', 'ID'},
['IgnoreISBN'] = {'ignore-isbn-error', 'ignoreisbnerror'},
['ISBNLink'] = 'isbn-link',
['ISSNLink'] = 'issn-link',
['Inset'] = 'inset',
['Issue'] = {'issue', 'number', 'număr' },
['Interviewers'] = 'interviewers',
['Language'] = {'language', 'in', 'limbă', 'limba' },
['LastAuthorAmp'] = {'last-author-amp', 'lastauthoramp'},
['LayDate'] = {'lay-date', 'laydate'},
['LayFormat'] = 'lay-format',
['LaySource'] = {'lay-source', 'laysource'},
['LayURL'] = {'lay-url', 'lay-summary', 'layurl', 'laysummary'},
['MailingList'] = {'mailinglist', 'mailing-list'}, -- cite mailing list only
['Map'] = { 'map', 'harta', 'hartă' }, -- cite map only
['MapFormat'] = 'map-format', -- cite map only
['MapURL'] = {'mapurl', 'map-url'}, -- cite map only
['MessageID'] = 'message-id',
['Minutes'] = {'minutes', 'minut', 'minute' },
['Mode'] = 'mode',
['Month'] = {'month', 'lună' },
['NameListFormat'] = 'name-list-format',
['Network'] = 'network',
['NoPP'] = {'no-pp', 'nopp'},
['NoTracking'] = {'template-doc-demo', 'template doc demo', 'no-cat', 'nocat',
'no-tracking', 'notracking'},
['Number'] = 'number', -- this case only for cite techreport
['OrigYear'] = {'orig-year', 'origyear', 'anoriginal'},
['Others'] = { 'others', 'alții' },
['Page'] = {'p', 'page', 'pagină', 'pagina' },
['Pages'] = {'pp', 'pages', 'pagini', 'paginile' },
['Periodical'] = {'journal', 'newspaper', 'magazine', 'work', 'site', 'jurnal',
'website', 'periodical', 'encyclopedia', 'encyclopaedia', 'dictionary', 'mailinglist', 'revistă', 'revista', 'ziar', 'lucrare'},
['Place'] = {'place', 'location', 'loc'},
['PostScript'] = 'postscript',
['PublicationDate'] = {'publicationdate', 'publication-date', 'data_publicării', 'data-publicării'},
['PublicationPlace'] = {'publication-place', 'publicationplace', 'locul_publicării', 'locul-publicării' },
['PublisherName'] = {'publisher', 'distributor', 'institution', 'newsgroup', 'instituție', 'publicat_de', 'publicat de', 'editură'},
['Quote'] = {'quote', 'quotation', 'citat'},
['Ref'] = 'ref',
['RegistrationRequired'] = 'registration',
['Scale'] = 'scale',
['ScriptChapter'] = 'script-chapter',
['ScriptTitle'] = 'script-title',
['Section'] = { 'section', 'secțiune' },
['Season'] = { 'season', 'sezon' },
['Sections'] = { 'sections', 'secțiuni'}, -- cite map only
['Series'] = {'series', 'version', 'serie'},
['SeriesSeparator'] = 'series-separator',
['SeriesLink'] = {'series-link', 'serieslink'},
['SeriesNumber'] = {'series-number', 'series-no', 'seriesnumber', 'seriesno'},
['Sheet'] = 'sheet', -- cite map only
['Sheets'] = 'sheets', -- cite map only
['Station'] = 'station',
['SubscriptionRequired'] = 'subscription',
['Time'] = 'time',
['TimeCaption'] = {'time-caption', 'timecaption'},
['Title'] = {'title', 'titlu', 'titolo', 'titre' },
['TitleLink'] = {'title-link', 'episode-link', 'titlelink', 'episodelink'},
['TitleNote'] = {'department', 'departament' },
['TitleType'] = {'type', 'medium'},
['TransChapter'] = {'trans-chapter', 'trans_chapter', 'capitol_trad'},
['TransMap'] = 'trans-map', -- cite map only
['Transcript'] = 'transcript',
['TranscriptFormat'] = 'transcript-format',
['TranscriptURL'] = {'transcript-url', 'transcripturl'},
['TransTitle'] = {'trans-title', 'trans_title', 'titlu_trad', 'trad_titlu'},
['URL'] = {'url', 'URL'},
['UrlAccess'] = {'url-access'},
['Vauthors'] = 'vauthors',
['Veditors'] = 'veditors',
['Via'] = 'via',
['Volume'] = {'volume', 'volum'},
['Year'] = { 'year', 'an' },

['AuthorList-First'] = {"first#", "given#", "author-first#", "author#-first", 'prenume#'},
['AuthorList-Last'] = {"last#", "author#", "surname#", "author-last#", "author#-last", "subject#", 'nume#', 'autor#'},
['AuthorList-Link'] = {"authorlink#", "author-link#", "author#-link", "subjectlink#", "author#link", "subject-link#", "subject#-link", "subject#link", "legătură-autor#"},
['AuthorList-Mask'] = {"author-mask#", "authormask#", "author#mask", "author#-mask"},

['ContributorList-First'] = {'contributor-first#', 'contributor#-first', 'contributor-given#', 'contributor#-given'},
['ContributorList-Last'] = {'contributor#', 'contributor-last#', 'contributor#-last', 'contributor-surname#', 'contributor#-surname'},
['ContributorList-Link'] = {'contributor-link#', 'contributor#-link'},
['ContributorList-Mask'] = {'contributor-mask#', 'contributor#-mask'},

['EditorList-First'] = {"editor-first#", "editor#-first", "editor-given#", "editor#-given", "prenume-editor#"},
['EditorList-Last'] = {"editor#", "editor-last#", "editor#-last", "editor-surname#", "editor#-surname", "nume-editor#" },
['EditorList-Link'] = {"editor-link#", "editor#-link", "editorlink#", "editor#link", 'link-editor#'},
['EditorList-Mask'] = {"editor-mask#", "editor#-mask", "editormask#", "editor#mask"},

['InterviewerList-First'] = {'interviewer-first#', 'interviewer#-first'},
['InterviewerList-Last'] = {'interviewer#', 'interviewer-last#', 'interviewer#-last'},
['InterviewerList-Link'] = {'interviewer-link#', 'interviewer#-link'},
['InterviewerList-Mask'] = {'interviewer-mask#', 'interviewer#-mask'},

['TranslatorList-First'] = {'translator-first#', 'translator#-first', 'translator-given#', 'translator#-given', 'prenume_traducător#'},
['TranslatorList-Last'] = {'translator#', 'translator-last#', 'translator#-last', 'translator-surname#', 'translator#-surname', 'nume_traducător#'},
['TranslatorList-Link'] = {'translator-link#', 'translator#-link'},
['TranslatorList-Mask'] = {'translator-mask#', 'translator#-mask'},
}

--[[--------------------------< S P E C I A L C A S E T R A N S L A T I O N S >----------------------------

This table is primarily here to support internationalization. Translations in this table are used, for example,
when an error message, category name, etc is extracted from the English alias key. There may be other cases where
this translation table may be useful.

]]

local special_case_translation = {
['AuthorList'] = "lista autorilor", -- these for multiple names maint categories
['ContributorList'] = "lista contribuitorilor",
['EditorList'] = "lista editorilor",
['InterviewerList'] = "lista intervievatorilor",
['TranslatorList'] = "lista traducătorilor",

['authors'] = "autori", -- used in get_display_authors_editors()
['editors'] = "editori",
}

--[[--------------------------< D E F A U L T S >--------------------------------------------------------------

Default parameter values

TODO: keep this? Only one default?
]]

local defaults = {
['DeadURL'] = 'yes',
}

--[[--------------------------< D A T E _ N A M E S >----------------------------------------------------------

This table of tables lists local language date names and fallback English date names. The code in Date_validation
will look first in the local table for valid date names. If date names are not found in the local table, the code
will look in the English table.

Because citations can be copied to the local wiki from en.wiki, the English is required when the date-name translation
function date_name_xlate() is used.

In these tables, season numbering is defined by ISO DIS 8601:2016 part 2 §4.7 'Divisions of a year'. The standard
defines various divisions using numbers 21-41. cs1|2 only supports generic seasons. ISO DIS 8601:2016 does support
the distinction between north and south hemispere seasons but cs1|2 has no way to make that distinction.

The standard does not address 'named' dates so, for the purposes of cs1|2, Christmas is defined here as 99, which
should be out of the ISO DIS 8601:2016 range of uses for a while.

]]

local date_names = {
['en'] = { -- English
['long'] = {['January']=1, ['February']=2, ['March']=3, ['April']=4, ['May']=5, ['June']=6, ['July']=7, ['August']=8, ['September']=9, ['October']=10, ['November']=11, ['December']=12};
['short'] = {['Jan']=1, ['Feb']=2, ['Mar']=3, ['Apr']=4, ['May']=5, ['Jun']=6, ['Jul']=7, ['Aug']=8, ['Sep']=9, ['Oct']=10, ['Nov']=11, ['Dec']=12};
['season'] = {['Winter']=24, ['Spring']=21, ['Summer']=22, ['Fall']=23, ['Autumn']=23};
['named'] = {['Christmas']=99};
},
['local'] = { -- replace these English date names with the local language equivalents
['long'] = {['ianuarie']=1, ['februarie']=2, ['martie']=3, ['aprilie']=4, ['mai']=5, ['iunie']=6, ['iulie']=7, ['august']=8, ['septembrie']=9, ['octombrie']=10, ['noiembrie']=11, ['decembrie']=12};
['short'] = {['ian']=1, ['feb']=2, ['mar']=3, ['apr']=4, ['mai']=5, ['iun']=6, ['iul']=7, ['aug']=8, ['sep']=9, ['oct']=10, ['nov']=11, ['dec']=12};
['season'] = {['iarna']=24, ['primăvara']=21, ['vara']=22, ['toamna']=23};
['named'] = {['Crăciunul']=99};
}
}

--[[--------------------------< V O L U M E , I S S U E , P A G E S >----------------------------------------

These tables hold cite class values (from the template invocation) and identify those templates that support
|volume=, |issue=, and |page(s)= parameters. Cite conference and cite map require further qualification which
is handled in the main module.

]]

local templates_using_volume = {'citation', 'audio-visual', 'book', 'conference', 'encyclopaedia', 'interview', 'journal', 'magazine', 'map', 'news', 'report', 'techreport', 'thesis'}
local templates_using_issue = {'citation', 'conference', 'episode', 'interview', 'journal', 'magazine', 'map', 'news'}
local templates_not_using_page = {'audio-visual', 'episode', 'mailinglist', 'newsgroup', 'podcast', 'serial', 'sign', 'speech'}

--[[--------------------------< K E Y W O R D S >--------------------------------------------------------------

This table holds keywords for those parameters that have defined sets of acceptible keywords.

]]

local keywords = {
['yes_true_y'] = {'yes', 'true', 'y', 'da' }, -- ignore-isbn-error, last-author-amp, no-tracking, nopp, registration, subscription
['no_false_n'] = {'no', 'false', 'n', 'nu' }, -- isbn-link, issn-link
-- ['deadurl'] = {'yes', 'true', 'y', 'no', 'unfit', 'usurped', 'unfit no archive', 'usurped no archive'}, -- hidden 2016-04-10; see Help_talk:Citation_Style_1#Recycled_urls
['deadurl'] = {'yes', 'true', 'y', 'no', 'unfit', 'usurped', 'bot: unknown', 'da'},
['mode'] = {'cs1', 'cs2', 'mla'},
['name-list-format'] = {'vanc'},
['contribution'] = {'afterword', 'foreword', 'introduction', 'preface', 'prefață', 'introducere', 'cuvânt înainte'}, -- generic contribution titles that are rendered unquoted in the 'chapter' position
['date-format'] = {'dmy', 'dmy-all', 'mdy', 'mdy-all', 'ymd', 'ymd-all'},
['url-access'] = {'subscription', 'limited', 'registration', 'abonament', 'înregistrare'}, -- access level of a URL (subscription required, limited access, free registration required), free to read by default
['id-access'] = {'free', 'liber'}, -- access level of an identifier (free to read), subscription required (or no full text) by default
}

--[[--------------------------< S T R I P M A R K E R S >------------------------------------------------------

Common pattern definition location for stripmarkers so that we don't have to go hunting for them if (when)
MediaWiki changes their form.

]]

local stripmarkers = {
['any'] = '\127[^\127]*UNIQ%-%-(%a+)%-[%a%d]+%-QINU[^\127]*\127', -- capture returns name of stripmarker
['math'] = '\127[^\127]*UNIQ%-%-math%-[%a%d]+%-QINU[^\127]*\127' -- math stripmarkers used in coins_cleanup() and coins_replace_math_stripmarker()
}

--[[----------------------------------------------------------------

This table holds non-printing or invisible characters indexed either by name or by Unicode group. Values are decimal
representations of UTF-8 codes. The table is organized as a table of tables because the lua pairs keyword returns
table data in an arbitrary order. Here, we want to process the table from top to bottom because the entries at
the top of the table are also found in the ranges specified by the entries at the bottom of the table.

This list contains patterns for templates like {{'}} which isn't an error but transcludes characters that are
invisible. These kinds of patterns must be recognized by the functions that use this list.

Also here is a pattern that recognizes stripmarkers that begin and end with the delete characters. The nowiki
stripmarker is not an error but some others are because the parameter values that include them become part of the
template's metadata before stripmarker replacement.

]]

local invisible_chars = {
{'replacement', '\239\191\189'}, -- U+FFFD, EF BF BD
{'zero width joiner', '\226\128\141'}, -- U+200D, E2 80 8D
{'zero width space', '\226\128\139'}, -- U+200B, E2 80 8B
{'hair space', '\226\128\138'}, -- U+200A, E2 80 8A
{'soft hyphen', '\194\173'}, -- U+00AD, C2 AD
{'horizontal tab', '\009'}, -- U+0009 (HT), 09
{'line feed', '\010'}, -- U+000A (LF), 0A
{'carriage return', '\013'}, -- U+000D (CR), 0D
{'stripmarker', stripmarkers.any}, -- stripmarker; may or may not be an error; capture returns the stripmaker type
{'delete', '\127'}, -- U+007F (DEL), 7F; must be done after stripmarker test
{'C0 control', '[\000-\008\011\012\014-\031]'}, -- U+0000–U+001F (NULL–US), 00–1F (except HT, LF, CR (09, 0A, 0D))
{'C1 control', '[\194\128-\194\159]'}, -- U+0080–U+009F (XXX–APC), C2 80 – C2 9F
-- {'Specials', '[\239\191\185-\239\191\191]'}, -- U+FFF9-U+FFFF, EF BF B9 – EF BF BF
-- {'Private use area', '[\238\128\128-\239\163\191]'}, -- U+E000–U+F8FF, EE 80 80 – EF A3 BF
-- {'Supplementary Private Use Area-A', '[\243\176\128\128-\243\191\191\189]'}, -- U+F0000–U+FFFFD, F3 B0 80 80 – F3 BF BF BD
-- {'Supplementary Private Use Area-B', '[\244\128\128\128-\244\143\191\189]'}, -- U+100000–U+10FFFD, F4 80 80 80 – F4 8F BF BD
}

-- Indic script makes use of zero width joiner as a character modifier so zwj characters must be left in. This
-- pattern covers all of the unicode characters for these languages:
-- Devanagari 0900–097F – https://unicode.org/charts/PDF/U0900.pdf
-- Devanagari extended A8E0–A8FF – https://unicode.org/charts/PDF/UA8E0.pdf
-- Bengali 0980–09FF – https://unicode.org/charts/PDF/U0980.pdf
-- Gurmukhi 0A00–0A7F – https://unicode.org/charts/PDF/U0A00.pdf
-- Gujarati 0A80–0AFF – https://unicode.org/charts/PDF/U0A80.pdf
-- Oriya 0B00–0B7F – https://unicode.org/charts/PDF/U0B00.pdf
-- Tamil 0B80–0BFF – https://unicode.org/charts/PDF/U0B80.pdf
-- Telugu 0C00–0C7F – https://unicode.org/charts/PDF/U0C00.pdf
-- Kannada 0C80–0CFF – https://unicode.org/charts/PDF/U0C80.pdf
-- Malayalam 0D00–0D7F – https://unicode.org/charts/PDF/U0D00.pdf
-- the pattern is used by has_invisible_chars() and coins_cleanup()
-- TODO: find a better place for this?

local indic_script = '[\224\164\128-\224\181\191\234\163\160-\234\163\191]';

--[[--------------------------< L A N G U A G E S >------------------------------------------------------------

This table is used to hold ISO 639-1 two-character language codes that apply only to |script-title= and |script-chapter=

]]

local script_lang_codes = {'am', 'ar', 'be', 'bg', 'bn', 'bs', 'dv', 'el', -- ISO 639-1 codes only for |script-title= and |script-chapter=
'fa', 'gu', 'he', 'hy', 'ja', 'ka', 'kn', 'ko',
'ku', 'mk', 'ml', 'mr', 'my', 'ps', 'ru', 'sd',
'sr', 'tg', 'th', 'uk', 'ug', 'ur', 'yi', 'zh'};

--[[--------------------------< M A I N T E N A N C E _ C A T E G O R I E S >----------------------------------

Here we name maintenance categories to be used in maintenance messages.

]]

local maint_cats = {
['ASIN'] = 'Mentenanță CS1: ASIN utilizează ISBN',
['authors'] = 'Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori',
['bot:_unknown'] = 'Mentenanță CS1: BOT: statut necunoscut la original-url',
['date_format'] = 'Mentenanță CS1: Formatul datelor',
['date_year'] = 'Mentenanță CS1: Dată și an',
['disp_auth_ed'] = 'Mentenanță CS1: display-$1', -- $1 is authors or editors; gets value from special_case_translation table
['editors'] = 'Mentenanță CS1: Utilizează parametrul editori',
['embargo'] = 'Mentenanță CS1: Embargo PMC expirat',
['english'] = 'Mentenanță CS1: Limba română specificată',
['etal'] = 'Mentenanță CS1: Utilizare explicită a lui et al.',
['extra_text'] = 'Mentenanță CS1: Text în plus',
['extra_text_names'] = 'Mentenanță CS1: Text în plus: $1', -- $1 is <name>s list; gets value from special_case_translation table
['ignore_isbn_err'] = 'Mentenanță CS1: Erori ISBN ignorate',
['interviewers'] = 'Mentenanță CS1: Utilizează parametrul interviewers',
['missing_pipe'] = 'Mentenanță CS1: Pipe lipsă',
['mult_names'] = 'Mentenanță CS1: Nume multiple: $1', -- $1 is <name>s list; gets value from special_case_translation table
['pmc_format'] = 'Mentenanță CS1: Format PMC',
['unfit'] = 'Mentenanță CS1: URL impropriu',
['unknown_lang'] = 'Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută',
['untitled'] = 'Mentenanță CS1: Periodic fără titlu',
}

--[[--------------------------------------------------------------

Here we name properties categories

]]

local prop_cats = {
['foreign_lang_source'] = 'Articole cu surse în limba $1 ($2)', -- |language= categories; $1 is language name, $2 is ISO639-1 code
['foreign_lang_source_2'] = 'Articole cu surse în limbi străine|$1', -- |language= category; a cat for ISO639-2 languages; $1 is the ISO 639-2 code
['script'] = 'Articole cu citări ce utilizează caractere din limbi străine', -- when language specified by |script-title=xx: doesn't have its own category
['script_with_name'] = 'Articole cu citări ce utilizează caractere din limba $1 ($2)', -- |script-title=xx: has matching category; $1 is language name, $2 is ISO639-1 code
}

--[[--------------------------< T I T L E _ T Y P E S >--------------------------------------------------------

Here we map a template's CitationClass to TitleType (default values for |type= parameter)

]]

local title_types = {
['AV-media-notes'] = 'Media notes',
['interview'] = 'Interviu',
['mailinglist'] = 'Mailing list',
['map'] = 'Hartă',
['podcast'] = 'Podcast',
['pressrelease'] = 'Press release',
['report'] = 'Raport',
['techreport'] = 'Raport tehnic',
['thesis'] = 'Teză',
}

--[[--------------------------< E R R O R _ C O N D I T I O N S >----------------------------------------------

Error condition table

The following contains a list of IDs for various error conditions defined in the code. For each ID, we specify a
text message to display, an error category to include, and whether the error message should be wrapped as a hidden comment.

Anchor changes require identical changes to matching anchor in Help:CS1 errors

]]

local error_conditions = {
accessdate_missing_url = {
message = '<code style="'..code_style..'">|access-date=</code> necesită <code style="'..code_style..'">|url=</code>',
anchor = 'accessdate_missing_url',
category = 'Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL',
hidden = true },
archive_missing_date = {
message = '<code style="'..code_style..'">|archive-url=</code> necesită <code style="'..code_style..'">|archive-date=</code>',
anchor = 'archive_missing_date',
category = 'Pagini ce folosesc parametri de citare greșiți',
hidden = false },
archive_missing_url = {
message = '<code style="'..code_style..'">|archive-url=</code> necesită <code style="'..code_style..'">|url=</code>',
anchor = 'archive_missing_url',
category = 'Pagini ce folosesc parametri de citare greșiți',
hidden = false },
archive_url = {
message = '<code style="'..code_style..'">|archive-url=</code> malformat: $1',
anchor = 'archive_url',
category = 'Pagini ce folosesc parametri de citare greșiți',
hidden = false },
arxiv_missing = {
message = '<code style="'..code_style..'">|arxiv=</code> necesar',
anchor = 'arxiv_missing',
category = 'Erori CS1: arXiv', -- same as bad arxiv
hidden = false },
arxiv_params_not_supported = {
message = 'Parametri nesuportați pentru cite arXiv',
anchor = 'arxiv_params_not_supported',
category = 'Erori CS1: arXiv', -- same as bad arxiv
hidden = false },
bad_arxiv = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|arxiv=</code>',
anchor = 'bad_arxiv',
category = 'Erori CS1: arXiv',
hidden = false },
bad_asin = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|asin=</code>',
anchor = 'bad_asin',
category ='Erori CS1: ASIN',
hidden = false },
bad_bibcode = {
message = 'Verificați <code style="'..code_style..'">|bibcode=</code> $1',
anchor = 'bad_bibcode',
category = 'Erori CS1: bibcode',
hidden = false },
bad_biorxiv = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|biorxiv=</code>',
anchor = 'bad_biorxiv',
category = 'Erori CS1: bioRxiv',
hidden = false },
bad_citeseerx = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|citeseerx=</code>',
anchor = 'bad_citeseerx',
category = 'Erori CS1: citeseerx',
hidden = false },
bad_date = {
message = 'Verificați datele pentru: <code style="'..code_style..'">$1</code>',
anchor = 'bad_date',
category = 'Erori CS1: date',
hidden = false },
bad_doi = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|doi=</code>',
anchor = 'bad_doi',
category = 'Erori CS1: DOI',
hidden = false },
bad_hdl = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|hdl=</code>',
anchor = 'bad_hdl',
category = 'Erori CS1: HDL',
hidden = false },
bad_isbn = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|isbn=</code>: $1',
anchor = 'bad_isbn',
category = 'Erori CS1: ISBN',
hidden = false },
bad_ismn = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|ismn=</code>',
anchor = 'bad_ismn',
category = 'Erori CS1: ISMN',
hidden = false },
bad_issn = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|$1issn=</code>',
anchor = 'bad_issn',
category = 'Erori CS1: ISSN',
hidden = false },
bad_jfm = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|jfm=</code>',
anchor = 'bad_jfm',
category = 'Erori CS1: JFM',
hidden = false },
bad_lccn = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|lccn=</code>',
anchor = 'bad_lccn',
category = 'Erori CS1: LCCN',
hidden = false },
bad_usenet_id = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|message-id=</code>',
anchor = 'bad_message_id',
category = 'Erori CS1: message-id',
hidden = false },
bad_mr = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|mr=</code>',
anchor = 'bad_mr',
category = 'Erori CS1: MR',
hidden = false },
bad_ol = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|ol=</code>',
anchor = 'bad_ol',
category = 'Erori CS1: OL',
hidden = false },
bad_paramlink = { -- for |title-link=, |author/editor/translator-link=, |series-link=, |episode-link=
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|$1=</code>',
anchor = 'bad_paramlink',
category = 'Erori CS1: parameter link',
hidden = false },
bad_pmc = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|pmc=</code>',
anchor = 'bad_pmc',
category = 'Erori CS1: PMC',
hidden = false },
bad_pmid = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|pmid=</code>',
anchor = 'bad_pmid',
category = 'Erori CS1: PMID',
hidden = false },
bad_oclc = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|oclc=</code>',
anchor = 'bad_oclc',
category = 'Erori CS1: OCLC',
hidden = false },
bad_ssrn = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|ssrn=</code>',
anchor = 'bad_ssrn',
category = 'Erori CS1: SSRN',
hidden = false },
bad_url = {
message = 'Verificați valoarea $1',
anchor = 'bad_url',
category = 'Pages with URL errors',
hidden = false },
bad_zbl = {
message = 'Verificați valoarea <code style="'..code_style..'">|zbl=</code>',
anchor = 'bad_zbl',
category = 'Erori CS1: ZBL',
hidden = false },
bare_url_missing_title = {
message = 'La $1 lipsește titlul',
anchor = 'bare_url_missing_title',
category = 'Pagini cu citări de simple URL-uri',
hidden = false },
biorxiv_missing = {
message = '<code style="'..code_style..'">|biorxiv=</code> necesar',
anchor = 'biorxiv_missing',
category = 'Erori CS1: bioRxiv', -- same as bad bioRxiv
hidden = false },
chapter_ignored = {
message = '<code style="'..code_style..'">|$1=</code> ignorat',
anchor = 'chapter_ignored',
category = 'Erori CS1: capitol ignorat',
hidden = false },
citation_missing_title = {
message = 'Lipsește sau este vid: <code style="'..code_style..'">|$1=</code>',
anchor = 'citation_missing_title',
category = 'Pagini cu citări fără titluri',
hidden = false },
citeseerx_missing = {
message = '<code style="'..code_style..'">|citeseerx=</code> necesar',
anchor = 'citeseerx_missing',
category = 'Erori CS1: citeseerx', -- same as bad citeseerx
hidden = false },
cite_web_url = { -- this error applies to cite web and to cite podcast
message = '<code style="'..code_style..'">|url=</code> lipsă sau vid',
anchor = 'cite_web_url',
category = 'Pagini cu citări web fără URL',
hidden = true },
contributor_ignored = {
message = '<code style="'..code_style..'">|contributor=</code> ignorat</code>',
anchor = 'contributor_ignored',
category = 'Erori CS1: contributor',
hidden = false },
contributor_missing_required_param = {
message = '<code style="'..code_style..'">|contributor=</code> necesită <code style="'..code_style..'">|$1=</code>',
anchor = 'contributor_missing_required_param',
category = 'Erori CS1: contributor',
hidden = false },
deprecated_params = {
message = 'Citare cu parametru depășit <code style="'..code_style..'">|$1=</code>',
anchor = 'deprecated_params',
category = 'Erori CS1: parametri depășiți',
hidden = false },
empty_citation = {
message = 'Citare goală',
anchor = 'empty_citation',
category = 'Pagini cu citări goale',
hidden = false },
first_missing_last = {
message = '<code style="'..code_style..'">|first$2=</code> lipsă <code style="'..code_style..'">|last$2=</code> în $1',
anchor = 'first_missing_last',
category = 'Erori CS1: autor sau editor lipsă',
hidden = false },
format_missing_url = {
message = '<code style="'..code_style..'">|$1=</code> necesită <code style="'..code_style..'">|$2=</code>',
anchor = 'format_missing_url',
category = 'Pagini cu citări cu format și fără URL',
hidden = true },
invalid_param_val = {
message = 'Argument invalid <code style="'..code_style..'">|$1=$2</code>',
anchor = 'invalid_param_val',
category = 'Erori CS1: valoare invalidă pentru un parametru',
hidden = false },
invisible_char = {
message = '$1 în $2 la poziția $3',
anchor = 'invisible_char',
category = 'Erori CS1: caractere invizibile',
hidden = false },
missing_name = {
message = 'Lipsește <code style="'..code_style..'">|last$2=</code> în $1',
anchor = 'missing_name',
category = 'Erori CS1: lipsă autor sau editor',
hidden = false },
param_access_requires_param = {
message = '<code style="'..code_style..'">|$1-access=</code> necesită <code style="'..code_style..'">|$1=</code>',
anchor = 'param_access_requires_param',
category = 'Erori CS1: param-access',
hidden = false },
param_has_ext_link = {
message = 'Legătură externa în <code style="'..code_style..'">$1</code>',
anchor = 'param_has_ext_link',
category = 'Erori CS1: legături externe',
hidden = false },
parameter_ignored = {
message = 'Parametru necunoscut <code style="'..code_style..'">|$1=</code> ignorat',
anchor = 'parameter_ignored',
category = 'Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți',
hidden = false },
parameter_ignored_suggest = {
message = 'Parametru necunoscut <code style="'..code_style..'">|$1=</code> ignorat (posibil, <code style="'..code_style..'">|$2=</code>?)',
anchor = 'parameter_ignored_suggest',
category = 'Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți',
hidden = false },
redundant_parameters = {
message = 'Mai multe valori specificate pentru $1',
anchor = 'redundant_parameters',
category = 'Pagini cu citări cu argumente redundante',
hidden = false },
text_ignored = {
message = 'Text "$1" ignorat',
anchor = 'text_ignored',
category = 'Pagini cu citări cu parametri fără nume',
hidden = false },
trans_missing_title = {
message = '<code style="'..code_style..'">|trans-$1=</code> necesită <code style="'..code_style..'">|$1=</code>',
anchor = 'trans_missing_title',
category = 'Erori CS1: titlu tradus',
hidden = false },
vancouver = {
message = 'Eroare stil Vancouver: $1',
anchor = 'vancouver',
category = 'Erori CS1: stil Vancouver',
hidden = false },
wikilink_in_url = {
message = 'Conflict URL–wikilink', -- uses ndash
anchor = 'wikilink_in_url',
category = 'Erori CS1: conflict URL–wikilink', -- uses ndash
hidden = false },
}

--[[----------------------------------------------------------------------------------

The following contains a list of values for various defined identifiers. For each identifier we specify a
variety of information necessary to properly render the identifier in the citation.

parameters: a list of parameter aliases for this identifier
link: Wikipedia article name
label: the alternate name to apply to link
mode: 'manual' when there is a specific function in the code to handle the identifier;
'external' for identifiers that link outside of Wikipedia;
prefix: the first part of a url that will be concatenated with a second part which usually contains the identifier
encode: true if uri should be percent encoded; otherwise false
COinS: identifier link or keyword for use in COinS:
for identifiers registered at info-uri.info use: info:....
for identifiers that have COinS keywords, use the keyword: rft.isbn, rft.issn, rft.eissn
for others make a url using the value in prefix, use the keyword: pre (not checked; any text other than 'info' or 'rft' works here)
set to nil to leave the identifier out of the COinS
separator: character or text between label and the identifier in the rendered citation
access: use this parameter to set the access level for all instances of this identifier.
the value must be a valid access level for an identifier (see ['id-access'] in this file).
custom_access: to enable custom access level for an identifier, set this parameter
to the parameter that should control it (normally 'id-access')
]]

local id_handlers = {
['ARXIV'] = {
parameters = {'arxiv', 'eprint'},
link = 'arXiv',
label = 'arXiv',
mode = 'manual',
prefix = '//arxiv.org/abs/', -- protocol relative tested 2013-09-04
encode = false,
COinS = 'info:arxiv',
separator = ':',
access = 'free', -- free to read
},
['ASIN'] = {
parameters = { 'asin', 'ASIN' },
link = 'Amazon Standard Identification Number',
label = 'ASIN',
mode = 'manual',
prefix = '//www.amazon.',
COinS = nil, -- no COinS for this id (needs thinking on implementation because |asin-tld=)
separator = ' ',
encode = false;
},
['BIBCODE'] = {
parameters = {'bibcode'},
link = 'Bibcode',
label = 'Bibcode',
mode = 'manual',
prefix = 'http://adsabs.harvard.edu/abs/',
encode = false,
COinS = 'info:bibcode',
separator = ':',
custom_access = 'bibcode-access',
},
['BIORXIV'] = {
parameters = {'biorxiv'},
link = 'bioRxiv',
label = 'bioRxiv',
mode = 'manual',
prefix = '//doi.org/10.1101/',
COinS = 'pre', -- use prefix value
access = 'free', -- free to read
encode = true,
separator = ' ',
},
['CITESEERX'] = {
parameters = {'citeseerx'},
link = 'CiteSeerX',
label = 'CiteSeerX',
mode = 'manual', -- manual for custom validation of the "doi"
prefix = '//citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/summary?doi=',
COinS = 'pre', -- use prefix value
access = 'free', -- free to read
encode = true,
separator = ' ',
},
['DOI'] = {
parameters = { 'doi', 'DOI' },
link = 'Digital object identifier',
label = 'doi',
mode = 'manual',
prefix = '//doi.org/',
COinS = 'info:doi',
separator = ':',
encode = true,
custom_access = 'doi-access',
},
['EISSN'] = {
parameters = {'eissn', 'EISSN'},
link = 'International_Standard_Serial_Number#Electronic_ISSN',
label = 'eISSN',
mode = 'manual',
prefix = '//www.worldcat.org/issn/',
COinS = 'rft.eissn',
encode = false,
separator = ' ',
},
['HDL'] = {
parameters = { 'hdl', 'HDL' },
link = 'Handle System',
label = 'hdl',
mode = 'manual',
prefix = '//hdl.handle.net/',
COinS = 'info:hdl',
separator = ':',
encode = true,
custom_access = 'hdl-access',
},
['ISBN'] = {
parameters = {'isbn', 'ISBN', 'isbn13', 'ISBN13'},
link = 'International Standard Book Number',
label = 'ISBN',
mode = 'manual',
prefix = 'Special:BookSources/',
COinS = 'rft.isbn',
separator = ' ',
},
['ISMN'] = {
parameters = {'ismn', 'ISMN'},
link = 'International Standard Music Number',
label = 'ISMN',
mode = 'manual',
prefix = '', -- not currently used;
COinS = 'nil', -- nil because we can't use pre or rft or info:
separator = ' ',
},
['ISSN'] = {
parameters = {'issn', 'ISSN'},
link = 'International Standard Serial Number',
label = 'ISSN',
mode = 'manual',
prefix = '//www.worldcat.org/issn/',
COinS = 'rft.issn',
encode = false,
separator = ' ',
},
['JFM'] = {
parameters = {'jfm', 'JFM'},
link = 'Jahrbuch über die Fortschritte der Mathematik',
label = 'JFM',
mode = 'manual',
prefix = '//zbmath.org/?format=complete&q=an:',
COinS = 'pre', -- use prefix value
encode = true,
separator = ' ',
},
['JSTOR'] = {
parameters = {'jstor', 'JSTOR'},
link = 'JSTOR',
label = 'JSTOR',
mode = 'external',
prefix = '//www.jstor.org/stable/', -- protocol relative tested 2013-09-04
COinS = 'pre', -- use prefix value
encode = false,
separator = ' ',
custom_access = 'jstor-access',
},
['LCCN'] = {
parameters = {'LCCN', 'lccn'},
link = 'Library of Congress Control Number',
label = 'LCCN',
mode = 'manual',
prefix = '//lccn.loc.gov/', -- protocol relative tested 2015-12-28
COinS = 'info:lccn', -- use prefix value
encode = false,
separator = ' ',
},
['MR'] = {
parameters = {'MR', 'mr'},
link = 'Mathematical Reviews',
label = 'MR',
mode = 'manual',
prefix = '//www.ams.org/mathscinet-getitem?mr=', -- protocol relative tested 2013-09-04
COinS = 'pre', -- use prefix value
encode = true,
separator = ' ',
},
['OCLC'] = {
parameters = {'OCLC', 'oclc'},
link = 'OCLC',
label = 'OCLC',
mode = 'manual',
prefix = '//www.worldcat.org/oclc/',
COinS = 'info:oclcnum',
encode = true,
separator = ' ',
},
['OL'] = {
parameters = { 'ol', 'OL' },
link = 'Open Library',
label = 'OL',
mode = 'manual',
prefix = '//openlibrary.org/',
COinS = nil, -- no COinS for this id (needs thinking on implementation because /authors/books/works/OL)
separator = ' ',
encode = true,
custom_access = 'ol-access',
},
['OSTI'] = {
parameters = {'OSTI', 'osti'},
link = 'Office of Scientific and Technical Information',
label = 'OSTI',
mode = 'external',
prefix = '//www.osti.gov/energycitations/product.biblio.jsp?osti_id=', -- protocol relative tested 2013-09-04
COinS = 'pre', -- use prefix value
encode = true,
separator = ' ',
custom_access = 'osti-access',
},
['PMC'] = {
parameters = {'PMC', 'pmc'},
link = 'PubMed Central',
label = 'PMC',
mode = 'manual',
prefix = '//www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC',
suffix = " ",
COinS = 'pre', -- use prefix value
encode = true,
separator = ' ',
access = 'free', -- free to read
},
['PMID'] = {
parameters = {'PMID', 'pmid'},
link = 'PubMed Identifier',
label = 'PMID',
mode = 'manual',
prefix = '//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/',
COinS = 'info:pmid',
encode = false,
separator = ' ',
},
['RFC'] = {
parameters = {'RFC', 'rfc'},
link = 'Request for Comments',
label = 'RFC',
mode = 'external',
prefix = '//tools.ietf.org/html/rfc',
COinS = 'pre', -- use prefix value
encode = false,
separator = ' ',
access = 'free', -- free to read
},
['SSRN'] = {
parameters = {'SSRN', 'ssrn'},
link = 'Social Science Research Network',
label = 'SSRN',
mode = 'manual',
prefix = '//ssrn.com/abstract=', -- protocol relative tested 2013-09-04
COinS = 'pre', -- use prefix value
encode = true,
separator = ' ',
access = 'free', -- always free to read
},
['USENETID'] = {
parameters = {'message-id'},
link = 'Usenet',
label = 'Usenet:',
mode = 'manual',
prefix = 'news:',
encode = false,
COinS = 'pre', -- use prefix value
separator = ' ',
},
['ZBL'] = {
parameters = {'ZBL', 'zbl'},
link = 'Zentralblatt MATH',
label = 'Zbl',
mode = 'manual',
prefix = '//zbmath.org/?format=complete&q=an:',
COinS = 'pre', -- use prefix value
encode = true,
separator = ' ',
},
}

return {
aliases = aliases,
special_case_translation = special_case_translation,
defaults = defaults,
date_names = date_names,
error_conditions = error_conditions,
id_handlers = id_handlers,
keywords = keywords,
stripmarkers=stripmarkers,
invisible_chars = invisible_chars,
indic_script = indic_script,
maint_cats = maint_cats,
messages = messages,
presentation = presentation,
prop_cats = prop_cats,
script_lang_codes = script_lang_codes,
title_types = title_types,
uncategorized_namespaces = uncategorized_namespaces,
uncategorized_subpages = uncategorized_subpages,
templates_using_volume = templates_using_volume,
templates_using_issue = templates_using_issue,
templates_not_using_page = templates_not_using_page,
}

Format:Citat carte

2024-07-18T18:38:22Z

Admin: Pagină nouă: <includeonly>{{#invoke:citation/CS1|citation |CitationClass=book }}</includeonly><noinclude> {{pp-template|small=yes}} Categorie:Formate bibliografie {{documentation}} <templatedata> { "params": { "authormask": { "aliases": [ "author-mask" ] }, "nume": { "aliases": [ "last", "surname", "nume1", "last1", "surname1" ], "label": "Numele autorului", "example": "Ionescu", "type": "string", "suggested": true }, "autor":...

<includeonly>{{#invoke:citation/CS1|citation
|CitationClass=book
}}</includeonly><noinclude>
{{pp-template|small=yes}}
[[Categorie:Formate bibliografie]]
{{documentation}}
<templatedata>
{
"params": {
"authormask": {
"aliases": [
"author-mask"
]
},
"nume": {
"aliases": [
"last",
"surname",
"nume1",
"last1",
"surname1"
],
"label": "Numele autorului",
"example": "Ionescu",
"type": "string",
"suggested": true
},
"autor": {
"aliases": [
"author",
"autor1",
"author1"
],
"description": "Numele complet al autorului; poate fi folosit în locul combinației nume+prenume",
"example": "Ion Popescu"
},
"authors": {
"label": "autori",
"description": "Autorii cărții"
},
"nume2": {
"aliases": [
"last2",
"surname2"
]
},
"autor2": {
"aliases": [
"author2"
]
},
"nume3": {
"aliases": [
"last3",
"surname3"
]
},
"autor3": {
"aliases": [
"author3"
]
},
"nume4": {
"aliases": [
"last4",
"surname4"
]
},
"autor4": {
"aliases": [
"author4"
]
},
"nume5": {
"aliases": [
"last5",
"surname5"
]
},
"autor5": {
"aliases": [
"author5"
]
},
"nume6": {
"aliases": [
"last6",
"surname6"
]
},
"autor6": {
"aliases": [
"author6"
]
},
"nume7": {
"aliases": [
"last7",
"surname7"
]
},
"autor7": {
"aliases": [
"author7"
]
},
"nume8": {
"aliases": [
"last8",
"surname8"
]
},
"autor8": {
"aliases": [
"author8"
]
},
"nume9": {
"aliases": [
"last9",
"surname9"
]
},
"autor9": {
"aliases": [
"author9"
]
},
"prenume": {
"aliases": [
"first",
"given",
"prenume1",
"first1",
"given1"
],
"label": "Prenumele autorului",
"example": "Ion",
"suggested": true
},
"prenume2": {
"aliases": [
"first2",
"given2"
]
},
"prenume3": {
"aliases": [
"first3",
"given3"
]
},
"prenume4": {
"aliases": [
"first4",
"given4"
]
},
"prenume5": {
"aliases": [
"first5",
"given5"
]
},
"prenume6": {
"aliases": [
"first6",
"given6"
]
},
"prenume7": {
"aliases": [
"first7",
"given7"
]
},
"prenume8": {
"aliases": [
"first8",
"given8"
]
},
"prenume9": {
"aliases": [
"first9",
"given9"
]
},
"legătură-autor": {
"aliases": [
"authorlink",
"author-link",
"authorlink1",
"author1-link",
"legătură-autor1"
]
},
"legătură-autor2": {
"aliases": [
"authorlink2",
"author2-link"
]
},
"legătură-autor3": {
"aliases": [
"authorlink3",
"author3-link"
]
},
"legătură-autor4": {
"aliases": [
"authorlink4",
"author4-link"
]
},
"legătură-autor5": {
"aliases": [
"authorlink5",
"author5-link"
]
},
"legătură-autor6": {
"aliases": [
"authorlink6",
"author6-link"
]
},
"legătură-autor7": {
"aliases": [
"authorlink7",
"author7-link"
]
},
"legătură-autor8": {
"aliases": [
"authorlink8",
"author8-link"
]
},
"legătură-autor9": {
"aliases": [
"authorlink9",
"author9-link"
]
},
"an": {
"aliases": [
"year"
],
"suggested": true
},
"dată": {
"aliases": [
"date"
]
},
"data-publicării": {
"aliases": [
"publication-date"
]
},
"anoriginal": {
"aliases": [
"origyear",
"orig-year"
]
},
"zi": {
"aliases": [
"day"
]
},
"lună": {
"aliases": [
"month"
]
},
"titlu": {
"aliases": [
"title"
],
"required": true
},
"capitol_trad": {
"aliases": [
"trans_chapter"
]
},
"titlu_trad": {
"aliases": [
"trans_title"
]
},
"nume-traducător": {
"aliases": [
"translator-last",
"translator-surname"
]
},
"prenume-traducător": {
"aliases": [
"translator-first"
]
},
"link-traducător": {
"aliases": [
"translatorlink",
"translator-link"
]
},
"url": {},
"url-arhivă": {
"description": "Se folosește numai împreună cu dată-arhivare"
},
"dată-arhivare": {
"description": "Se folosește numai împreună cu url-arhivă"
},
"tip": {
"aliases": [
"type"
]
},
"serie": {
"aliases": [
"series"
]
},
"volum": {
"aliases": [
"volume"
]
},
"număr": {
"aliases": [
"issue",
"number"
]
},
"jurnal": {
"aliases": [
"journal",
"periodic",
"periodical",
"magazine",
"ziar",
"newspaper"
]
},
"pagină": {
"aliases": [
"page"
],
"label": "Pagină",
"description": "Pagina la care se regăsește informația",
"type": "number",
"suggested": true
},
"pagini": {
"aliases": [
"pages"
],
"label": "Pagini",
"description": "Paginile la care se regăsește informația (dacă e una singură, folositi parametrul ''pagină'')"
},
"la": {
"aliases": [
"at"
]
},
"nopp": {
"description": "Formatul marchează lipsa informațiilor despre pagini în cadrul lucrării"
},
"capitol": {
"aliases": [
"chapter",
"contribuție",
"contribution"
]
},
"url-capitol": {
"aliases": [
"urlcapitol",
"chapter-url",
"chapterurl",
"contribution-url"
]
},
"alții": {
"aliases": [
"others"
]
},
"ediție": {
"aliases": [
"edition"
]
},
"locul-publicării": {
"aliases": [
"publication-place",
"loc",
"locație",
"place",
"location"
]
},
"editură": {
"aliases": [
"publisher"
],
"suggested": true
},
"nume-editor": {
"aliases": [
"nume-editor1",
"editor-last",
"editor-surname",
"editor1-last",
"editor1-surname",
"editor",
"editor1",
"editori",
"editors"
]
},
"nume-editor2": {
"aliases": [
"editor2",
"editor2-last",
"editor2-surname"
]
},
"nume-editor3": {
"aliases": [
"editor3",
"editor3-last",
"editor3-surname"
]
},
"nume-editor4": {
"aliases": [
"editor4",
"editor4-last",
"editor4-surname"
]
},
"prenume-editor": {
"aliases": [
"editor-first",
"editor-given",
"prenume-editor1",
"editor1-first",
"editor1-given"
]
},
"prenume-editor2": {
"aliases": [
"editor2-first",
"editor2-given"
]
},
"prenume-editor3": {
"aliases": [
"editor3-first",
"editor3-given"
]
},
"prenume-editor4": {
"aliases": [
"editor4-first",
"editor4-given"
]
},
"link-editor": {
"aliases": [
"editor-link",
"editor1-link"
]
},
"link-editor2": {
"aliases": [
"editor2-link"
]
},
"link-editor3": {
"aliases": [
"editor3-link"
]
},
"link-editor4": {
"aliases": [
"editor4-link"
]
},
"limbă": {
"aliases": [
"language",
"în",
"in"
]
},
"format": {},
"id": {
"aliases": [
"ID"
]
},
"isbn": {
"aliases": [
"ISBN"
]
},
"oclc": {
"aliases": [
"OCLC"
]
},
"bibcode": {},
"doi": {
"aliases": [
"DOI"
]
},
"dată-doi-greșit": {
"aliases": [
"doi_brokendate"
]
},
"data-accesării": {
"aliases": [
"accessdate",
"access-date"
]
},
"formatdată": {
"aliases": [
"dateformat"
]
},
"citat": {
"aliases": [
"quote"
]
},
"laysummary": {},
"laydate": {},
"ref": {},
"separator": {
"aliases": [
"separator"
]
},
"postscript": {},
"separator-autor": {
"aliases": [
"author-separator"
]
},
"separator-nume-autor": {
"aliases": [
"author-name-separator"
]
},
"arată-autori": {
"aliases": [
"display-authors"
]
},
"lastauthoramp": {},
"accessdaymonth": {},
"accessmonthday": {},
"accessday": {},
"accessmonth": {},
"accessyear": {}
},
"description": "Format ce introduce un citat dintr-o carte"
}
</templatedata>
</noinclude>

Format:Cite book

2024-07-18T18:37:48Z

Admin: Redirecționat înspre Format:Citat carte

#redirect[[format:Citat carte]]

Format:Navigare

2024-07-18T18:34:48Z

Admin: Pagină nouă: {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="text-align:center; background-color:#FFFFFF; border:solid 1px #AAAAAA; margin-bottom:1em; font-size:85%;" | <div style="border-bottom:solid 1px #8FAACC; padding:3px 0 3px 0;"> {{#ifeq:{{PAGENAME}}|Pagina principală|<span style="position:relative; bottom:-1px; background-color:#F1F5FC; border-top:solid 1px #8FAACC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #F1F5FC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px...

{| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="text-align:center; background-color:#FFFFFF; border:solid 1px #AAAAAA; margin-bottom:1em; font-size:85%;"
|
<div style="border-bottom:solid 1px #8FAACC; padding:3px 0 3px 0;">
{{#ifeq:{{PAGENAME}}|Pagina principală|<span style="position:relative; bottom:-1px; background-color:#F1F5FC; border-top:solid 1px #8FAACC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #F1F5FC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px 5px 4px 5px;">[[Pagina principală]]|[[Pagina principală]]}} 
| {{#ifeq:{{PAGENAME}}|Bun venit|<span style="position:relative; bottom:-1px; background-color:#F1F5FC; border-top:solid 1px #8FAACC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #F1F5FC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px 5px 4px 5px;">[[Ajutor:Bun venit|Bun venit]]|[[Ajutor:Bun venit|Bun venit]]}} 
| {{#ifeq:{{PAGENAME}}|Căutare|<span style="position:relative; bottom:-1px; background-color:#F1F5FC; border-top:solid 1px #8FAACC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #F1F5FC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px 5px 4px 5px;">[[Ajutor:Căutare|Căutare]]|[[Ajutor:Căutare|Căutare]]}}
| {{#ifeq:{{PAGENAME}}|Manual de stil|<span style="position:relative; bottom:-1px; background-color:#F1F5FC; border-top:solid 1px #8FAACC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #F1F5FC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px 5px 4px 5px;">[[Wikipedia:Manual de stil|Manual de stil]]|[[Wikipedia:Manual de stil|Manual de stil]]}} 
| {{#ifeq:{{PAGENAME}}|Comunitate|<span style="position:relative; bottom:-1px; background-color:#F1F5FC; border-top:solid 1px #8FAACC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #F1F5FC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px 5px 4px 5px;">[[Portal:Comunitate|Comunitate]]|[[Portal:Comunitate|Comunitate]]}} 
| {{#ifeq:{{PAGENAME}}|Cuprins|<span style="position:relative; bottom:-1px; background-color:#F1F5FC; border-top:solid 1px #8FAACC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #F1F5FC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px 5px 4px 5px;">[[Ajutor:Cuprins|Ajutor]]|[[Ajutor:Cuprins|Ajutor]]}} 
| {{#ifeq:{{PAGENAME}}|Anunțuri|<span style="position:relative; bottom:-1px; background-color:#F1F5FC; border-top:solid 1px #8FAACC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #F1F5FC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px 5px 4px 5px;">[[Wikipedia:Contact|Contact]]|[[Wikipedia:Contact|Contact]]}}
</div>

<div style="background-color:#F1F5FC; border-right:solid 1px #8FAACC; border-bottom:solid 1px #8FAACC; border-left:solid 1px #8FAACC; padding:3px 0 3px 0;">{{#switch:{{FULLPAGENAME}}
|Ajutor:Căutare
|Special:Căutare
|Special:Toate paginile
|Format:Cuprins
|Categorie:Categorii
|Categorie:Articole
|Categorie:Imagini
|Categorie:Formate Wikipedia
|Categorie:Utilizatori
|Categorie:MediaWiki
|Categorie:Wikipedia
|Categorie:Ajutor
|Categorie:Portal
|Categorie:WikiProiecte
|Categorie:Întreținere Wikipedia
|Categorie:Pagini de serviciu
|Categorie:Unelte Wikipedia
|Wikipedia:Distincții
|#default=[[Special:Căutare{{!}}Căutare]]{{·}} [[Special:Toate paginile{{!}}Index]]{{·}} [[:Format:Cuprins|Cuprins]]{{·}} [[:Categorie:Categorii|Categorii]]{{·}} [[:Categorie:Articole|Articole]]{{·}} [[:Categorie:Imagini|Fișiere]]{{·}} [[:Categorie:Formate Wikipedia|Formate]]{{·}} [[:Categorie:Utilizatori|Utilizatori]]{{·}} [[:Categorie:MediaWiki|MediaWiki]]{{·}} [[:Categorie:Wikipedia|Wikipedia]]{{·}} [[:Categorie:Ajutor|Pagini de Ajutor]]{{·}} [[:Categorie:Portal|Portaluri]]{{·}} [[:Categorie:WikiProiecte|Proiecte]]{{·}} [[:Categorie:Întreținere Wikipedia|Întreținere]]{{·}} [[:Categorie:Pagini de serviciu|Servicii]]{{·}} [[:Categorie:Unelte Wikipedia|Unelte]]{{·}} [[Wikipedia:Distincții{{!}}Distincții]]
|Wikipedia:Anunțuri
|Wikipedia:Contact
|Wikipedia:Sala de presă
|Wikipedia:Ambasadă
|Wikipedia:Cafenea=[[Wikipedia:Ambasadă{{!}}Ambasadă]]{{·}} [[Wikipedia:Cafenea{{!}}Cafenea]]{{·}} [[Wikipedia:Anunțuri{{!}}Știri ale sitului]]{{·}} [[Wikipedia:Sala de presă{{!}}Sala de presă]]{{·}} [[:meta:Goings-on{{!}}Calendar Wikimedia]]{{·}} [[:meta:Wikimedia_News{{!}}Știri Wikimedia]]
|Ajutor:Cuprins
|Ajutor:Explorare
|Ajutor:Cum scriu un articol
|Wikipedia:Pagină de utilizator
|Wikipedia:Politica oficială
|Wikipedia:Listă de îndrumări
|Wikipedia:Formate utile=[[Wikipedia:Politica oficială{{!}}Politica oficială]]{{·}} [[Wikipedia:Listă de îndrumări{{!}}Îndrumări]]{{·}} [[Ajutor:Explorare{{!}}Cum explorezi Wikipedia]]{{·}} [[Ajutor:Cum scriu un articol{{!}}Cum scrii un articol]]{{·}} [[Wikipedia:Pagină de utilizator{{!}}Pagina de utilizator]]{{·}} [[Wikipedia:Formate utile{{!}}Formate utile]]
|Ajutor:Bun venit
|Ajutor:Cum mă înregistrez=[[Ajutor:Cum mă înregistrez{{!}}Cum mă înregistrez?]]{{·}} [[Ajutor:Cuprins{{!}}Ajutor]]{{·}} [[Ajutor:Cum scriu un articol{{!}}Cum scriu un articol?]]
|Wikipedia:Manual de stil
|Wikipedia:Articole biografice
|Wikipedia:Date și numere
|Wikipedia:Pronunție
|Wikipedia:Titluri în limba română
|Wikipedia:Titluri=[[Wikipedia:Articole biografice{{!}}Articole biografice]]{{·}} [[Wikipedia:Date și numere{{!}}Date și numere]]{{·}} [[Wikipedia:Pronunție{{!}}Pronunție]]{{·}} [[Wikipedia:Titluri{{!}}Titluri]]{{·}}[[Wikipedia:Titluri în limba română|Titluri în română]]
|Portal:Comunitate
|Wikipedia:Wikimedia.ro
|Wikipedia:Wikipedia.ro={{WikiComunitate|stil titlu=display:none}}
}}</div>
{{#if:{{{scurtătură|}}}|
{{!}}{{Scurtătură|{{{scurtătură}}}}}|}}
|}

<noinclude>[[Categorie:Formate de antet pagini]]
[[Categorie:Wikipedia:Formate de navigare| {{PAGENAME}}]]</noinclude>

Format:Browsebar

2024-07-18T18:34:15Z

Admin: Redirecționat înspre Format:Navigare

#redirect [[Format:Navigare]]

Format:Browsebar

2024-07-18T18:33:09Z

Portal:Republica Moldova

2024-07-18T18:30:46Z

Admin: Pagină nouă: __NOTOC____NOEDITSECTION__ {{Browsebar}} <div style="float:right; width:100%"> {{/box-header|Portal Republica Moldova|Portal:Republica Moldova/Introducere|}} {{Portal:Republica Moldova/Introducere}} {{/box-footer|}} </div> <div style="float:left; width:60%;">  {{/box-header|Articol de calitate|Portal:Republica Moldova/Articol de calitate|}} {{Portal:Republica Moldova/Articol fructuos}} {{/box-footer|}} {{/box-head...

__NOTOC____NOEDITSECTION__
{{Browsebar}}
<div style="float:right; width:100%">
{{/box-header|Portal Republica Moldova|Portal:Republica Moldova/Introducere|}}
{{Portal:Republica Moldova/Introducere}}
{{/box-footer|}}
</div>

<div style="float:left; width:60%;"> 

{{/box-header|Articol de calitate|Portal:Republica Moldova/Articol de calitate|}}
{{Portal:Republica Moldova/Articol fructuos}}
{{/box-footer|}}

{{/box-header|Imagine selectată|Portal:Republica Moldova/Imagine selectată|}}
{{Portal:Republica Moldova/Imagine selectată}}
{{/box-footer|}}

{{/box-header|Știați că...|Portal:Republica Moldova/Trivia|}}
{{Portal:Republica Moldova/Trivia}}
{{/box-footer|}}

</div>

<div style="float:right; width:39%"> 
{{/box-header|Actualități|Portal:Republica Moldova/Știri|}}
{{Portal:Republica Moldova/Știri}}
{{/box-footer|}}

{{/box-header|Destinația lunii|Portal:Republica Moldova/Destinația lunii|}}
{{Portal:Republica Moldova/Destinația lunii}}
{{/box-footer|}}

{{/box-header|De făcut|Portal:Republica Moldova/De făcut|}}
{{Portal:Republica Moldova/De făcut}}
{{/box-footer|}}

{{/box-header|Categorii|Portal:Republica Moldova/Categorii|}}
{{Portal:Republica Moldova/Categorii}}
{{/box-footer|}}

</div>

<div style="float:right; width:100%">
{{/box-header|Alte portale|portale|}}
{{portale}}
{{/box-footer|}}
</div>


{{Republica Moldova}}


[[Categorie:Portaluri de Geografie|Republica Moldova]]

Format:Portal/Imagine/Default

2024-07-18T18:29:47Z

Admin: Pagină nouă: Portal-puzzle.svg

Portal-puzzle.svg

Format:Portal/core

2024-07-18T18:29:14Z

Admin: Pagină nouă: | style="text-align: center;" | alt=Portal icon | style="padding: 0 0.2em; vertical-align: middle; font-style: italic; font-weight: bold" | '''}}''' |- valign=middle <noinclude>{{pp-template|small=yes}}</noinclude>

| style="text-align: center;" | [[Fişier:{{#ifexist:Format:Portal/Imagine/{{ucfirst:{{lc:{{{1}}} }} }}|{{Portal/Imagine/{{ucfirst:{{lc:{{{1}}}}}}}}}|{{Portal/Imagine/Default}} }}|32x28px|alt=Portal icon]]
| style="padding: 0 0.2em; vertical-align: middle; font-style: italic; font-weight: bold" | '''[[Portal:{{{1}}}|Portal {{{1}}}{{#ifeq:{{{break|}}}|yes| |}}]]'''
|- valign=middle
<noinclude>{{pp-template|small=yes}}</noinclude>

Modul:InLang

2024-07-18T18:28:11Z

Admin: Pagină nouă: local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local illWd = require('Modul:Ill-wd') local StringUtils = require('Modul:StringUtils') local wikidata = require('Modul:Wikidata') local lang = require('Modul:Lang') local p = {} p.getLangLink = function(q) return illWd.fromArgs(q, StringUtils._removeStart({StringUtils._removeStart({wikidata.findLabel(q), 'Limba '}), 'limba '}), nil) end local function getAlphabetCode(alphabetQID) return wikidata.findOneValueNoRef('P506',...

local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs
local illWd = require('Modul:Ill-wd')
local StringUtils = require('Modul:StringUtils')
local wikidata = require('Modul:Wikidata')
local lang = require('Modul:Lang')
local p = {}

p.getLangLink = function(q)
return illWd.fromArgs(q, StringUtils._removeStart({StringUtils._removeStart({wikidata.findLabel(q), 'Limba '}), 'limba '}), nil)
end

local function getAlphabetCode(alphabetQID)
return wikidata.findOneValueNoRef('P506', alphabetQID)
end

local function getLanguageDir(alphabetQID)
local languageDirectionalities = wikidata.getBestEntityIdsList(alphabetQID, 'P1406')
local languageDir
if languageDirectionalities and languageDirectionalities[1] then
languageDir = (languageDirectionalities[1] == 7333457) and 'rtl' or nil
end
return languageDir
end

p.fromArgs = function(langId, langText, alternateSpellings, defaultAlphabet, italics)
local languageLink
if mw.ustring.match(langId, 'Q?%d+') then
languageLink = p.getLangLink(langId)
local langISOcode = wikidata.findOneValueNoRef('P218', langId) or wikidata.findOneValueNoRef('P219', langId) or wikidata.findOneValueNoRef('P305', langId)
local languageDir = nil
local defaultAlphabetCode
if not defaultAlphabet then
languageAlphabets = wikidata.getBestEntityIdsList(langId, 'P282')
if languageAlphabets and languageAlphabets[1] then
defaultAlphabet = languageAlphabets[1]
end
elseif mw.ustring.match(defaultAlphabet, 'Q%d+') then -- must be on an 'else' here because we need an explicit alphabet code only if more are possible (so only if a default is specified)
defaultAlphabetCode = getAlphabetCode(defaultAlphabet)
end
if defaultAlphabet then
languageDir = getLanguageDir(defaultAlphabet)
end
local out = languageLink .. ' '
if langText then
if langISOcode then
local htmlText = lang.fromArgs(defaultAlphabetCode and (langISOcode .. '-' .. defaultAlphabetCode) or langISOcode, languageDir, langText, italics)
out = out .. htmlText
else
out = out .. '\'\'' .. langText .. '\'\''
end
end
if alternateSpellings then
local spellingsTexts = {}
for _,eachSpelling in ipairs(alternateSpellings) do
local crtAlphabet = eachSpelling.alphabet
local crtAlphabetDir = nil
local crtSpellingText = ''
local crtAlphabetCode = 'Latn'

if mw.ustring.match(crtAlphabet, 'Q%d+') then
crtAlphabetDir = getLanguageDir(crtAlphabet)
crtAlphabetCode = getAlphabetCode(crtAlphabet)
crtSpellingText = 'cu ' .. wikidata.findLinkToItem(crtAlphabet)
else
crtSpellingText = crtAlphabet
end

if langISOcode then
local htmlText = lang.fromArgs(crtAlphabetCode and (langISOcode .. '-' .. crtAlphabetCode) or langISOcode, crtAlphabetDir, eachSpelling.spelling, italics)
crtSpellingText = crtSpellingText .. ': ' .. htmlText
else
crtSpellingText = crtSpellingText .. ': \'\'' .. eachSpelling.spelling .. '\'\''
end
table.insert(spellingsTexts, crtSpellingText)
end
if #spellingsTexts > 0 then
out = out .. ', ' .. table.concat(spellingsTexts, ', ')
end
return out
end
else
languageLink = '[[Limba ' .. langId .. '|' .. langId .. ']]'
return languageLink .. ' ' .. (langText and ((italics and '\'\'' or '') .. langText .. (italics and '\'\'' or '')) or '') .. (langTranslit and (', ' .. latinVariantName .. ' ' .. '\'\'' .. langTranslit .. '\'\'') or '')
end
end

p.fromArray = function(args)
local languageId = args[1]
local languageText = args[2]
local languageTranslit = args[3]
local latinVariantName = args[4] or 'transliterat'
local defaultAlphabet = args['default_alphabet']
local alternateSpellings = {}
if languageTranslit then
table.insert(alternateSpellings, {spelling = languageTranslit, alphabet = latinVariantName})
end
local crtArgIndex = 5
while args[crtArgIndex + 1] do
if args[crtArgIndex] then
table.insert(alternateSpellings, {spelling = args[crtArgIndex], alphabet = args[crtArgIndex + 1]})
end
crtArgIndex = crtArgIndex + 2
end
local italics = (args['italics'] ~= 'no')
return p.fromArgs(languageId, languageText, alternateSpellings, defaultAlphabet, italics)
end

p.fromFrame = function(frame)
argsOptions = {frameOnly = false, parentOnly = false}
if frame.args['args'] then
argsOptions.frameOnly = (frame.args['args'] == 'frameOnly')
argsOptions.parentOnly = (frame.args['args'] == 'parentOnly')
end
local args = getArgs(frame, argsOptions)
return p.fromArray(args)
end

return p

Format:Portal

2024-07-18T18:27:25Z

Admin: Pagină nouă: <noinclude>{{pp-template|small=yes}}</noinclude><includeonly><div class="noprint {{#ifeq: {{{left|}}} | yes | tleft | tright }} portal" style="border:solid #aaa 1px; margin:{{#if: {{{margin|}}} | {{{margin|}}} | {{#ifeq: {{{left|}}} | yes | 0.5em 0.5em 0.5em 0 | 0.5em 0 0.5em 0.5em}} }};"> {| style="background:#f9f9f9; font-size:85%; line-height:110%; max-width:175px; {{#if:{{{boxsize|}}}|width: {{{boxsize}}}px;}}" {{#if: {{{1|}}} | {{portal/core|{{{1}}} |break={{{break|}}}...

<noinclude>{{pp-template|small=yes}}</noinclude><includeonly><div class="noprint {{#ifeq: {{{left|}}} | yes | tleft | tright }} portal" style="border:solid #aaa 1px; margin:{{#if: {{{margin|}}} | {{{margin|}}} | {{#ifeq: {{{left|}}} | yes | 0.5em 0.5em 0.5em 0 | 0.5em 0 0.5em 0.5em}} }};">
{| style="background:#f9f9f9; font-size:85%; line-height:110%; max-width:175px; {{#if:{{{boxsize|}}}|width: {{{boxsize}}}px;}}"
{{#if: {{{1|}}} | {{portal/core|{{{1}}} |break={{{break|}}} }}|{{error|Nu este specificat portalul: vă rugăm să specificați cel puțin un portal}}}}
{{#if: {{{2|}}} | {{portal/core|{{{2}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{3|}}} | {{portal/core|{{{3}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{4|}}} | {{portal/core|{{{4}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{5|}}} | {{portal/core|{{{5}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{6|}}} | {{portal/core|{{{6}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{7|}}} | {{portal/core|{{{7}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{8|}}} | {{portal/core|{{{8}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{9|}}} | {{portal/core|{{{9}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{10|}}} | {{portal/core|{{{10}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{11|}}} | {{portal/core|{{{11}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{12|}}} | {{portal/core|{{{12}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{13|}}} | {{portal/core|{{{13}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{14|}}} | {{portal/core|{{{14}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{15|}}} | {{portal/core|{{{15}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{16|}}} | {{portal/core|{{{16}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{17|}}} | {{portal/core|{{{17}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{18|}}} | {{portal/core|{{{18}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{19|}}} | {{portal/core|{{{19}}} |break={{{break|}}} }} }}
{{#if: {{{20|}}} | {{portal/core|{{{20}}} |break={{{break|}}} }} }}
|}</div></includeonly><noinclude>{{documentație}}</noinclude>

Modul:Formatnum

2024-07-18T18:26:14Z

Admin: Pagină nouă: local p = {} local isNilOrEmpty= require('Modul:StringUtils').isNilOrEmpty -- this function receives a number, tries to guess the layout and returns the -- same number with the thousand separator stripped and the decimal separator -- converted to English format p._stripSeparators = function(input) if isNilOrEmpty(input) then return nil end local comma = ',' local dot = '%.' local _, commaCount = string.gsub(input, comma, comma) local _, dotCount = string.gsub(input...

local p = {}
local isNilOrEmpty= require('Modul:StringUtils').isNilOrEmpty

-- this function receives a number, tries to guess the layout and returns the
-- same number with the thousand separator stripped and the decimal separator
-- converted to English format
p._stripSeparators = function(input)
if isNilOrEmpty(input) then return nil end
local comma = ','
local dot = '%.'
local _, commaCount = string.gsub(input, comma, comma)
local _, dotCount = string.gsub(input, dot, dot)
if dotCount == 0 then
if commaCount == 0 then --plain old integer
return tonumber(input)
elseif commaCount == 1 then -- floating point, Romanian format
--TODO better guesswork
return tonumber(string.gsub(input, comma, dot), 10)
else -- integer with thousand separator
return tonumber(string.gsub(input, comma, ""), 10)
end
elseif dotCount == 1 then
if commaCount == 0 then --floating point, English format
--TODO better guesswork
return tonumber(input, 10)
elseif commaCount == 1 then --one each; the last one is decimal sep
local commaIndex = mw.ustring.find(input, comma)
local dotIndex = mw.ustring.find(input, dot)
if commaIndex > dotIndex then
return tonumber(string.gsub(string.gsub(input, dot, ""), comma, dot), 10)
else
return tonumber(string.gsub(input, comma, ""), 10)
end
else -- float with thousand separator comma
return tonumber(string.gsub(input, comma, ""), 10)
end
else
if commaCount == 0 then --integer with thousand separator
return tonumber(string.gsub(input, dot, ""), 10)
elseif commaCount == 1 then -- float with thousand separator dot
return tonumber(string.gsub(string.gsub(input, dot, ""), comma, dot), 10)
else -- invalid
return nil
end
end
end

function p.stripSeparators(frame)
ret = p._stripSeparators(frame.args[1])
if ret then return ret else return "" end
end

function p._beautify(lang, number)
if lang:getCode() ~= "ro" then return number end
number = mw.allToString(number)
number = string.gsub(number, "E%+([0-9]+)", " × 10%1")
number = string.gsub(number, "E([0-9]+)", " × 10%1")
number = string.gsub(number, "E%-([0-9]+)", " × 10-%1")
return number
end

function p._formatNum(number, lang, prec, compact)
mw.logObject(number, "number1")
if lang ~= nil and mw.language.isKnownLanguageTag(lang) == true then
lang = mw.getLanguage(lang)
end
if lang == nil or lang == {} or type(lang) == "string" then
lang = mw.getContentLanguage()
end
local processed = p._stripSeparators(number)
if processed == nil then return number end

-- Check the presence of an exponent (incorrectly managed in mw.language:FormatNum() and even forgotten due to an internal bug, e.g. in Hindi)
number = tostring(processed)
local pos = string.find(number, '[Ee]')
local exponent
if pos ~= nil then
exponent = string.sub(number, pos + 1, string.len(number))
number = string.sub(number, 1, pos - 1)
else
exponent = ''
end
number = tonumber(number)
mw.logObject(number, "number2")

-- TODO: do something with prec
if compact then
number = lang:formatNum(number, { noCommafy = 'y' }) -- caveat: can load localized resources for up to 20 languages
else
number = lang:formatNum(number) -- caveat: can load localized resources for up to 20 languages
end

-- Append the localized base-10 exponent without grouping separators (there's no reliable way to detect a localized leading symbol 'E')
if exponent ~= '' then
number = number .. 'E' .. tonumber(exponent)
end

return p._beautify(lang, number)
end

function p.formatNum(frame)
local args = require("Modul:Arguments").getArgs(frame)
local prec = args.prec or ''
local sep = args.sep or ''
local number = args[1] or args.number or ''
local lang = args[2] or args.lang or ''
return p._formatNum(number, lang, prec, sep ~= '')
end

return p

Republica Moldova

2024-07-18T17:01:29Z

Admin:

{{pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{despre|'''Republica Moldova'''|principatul istoric|Principatul Moldovei|regiunea geografică din România|Moldova Occidentală|alte sensuri|Moldova (dezambiguizare)}}
{{Infocaseta Țară
| nume_genitiv = Republicii Moldova
| imn_național = [[Limba noastră]] {{small|}} [[File:Imnul Republicii Moldova US NAVY.ogg|center]]
| limbi_oficiale = [[Limba română|Română]]<ref>[http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=512&t=/Prezentare-generala/Serviciul-de-presa/Noutati/Textul-Declaratiei-de-Independenta-prevaleaza-in-raport-cu-textul-Constitutiei-Sesizarile-nr-8b2013-si-41b2013 Textul Declarației de Independență prevalează în raport cu textul Constituției] (Sesizările nr. 8b/2013 și 41b/2013 referitoare la Articolul 13 al Constituției RM. – „Limba de stat, funcționarea celorlalte limb. Alin.(1) «Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine»”.) [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova]]. Accesat la 5 decembrie 2013.</ref><ref name="CCDecision2013">{{cite news |url=http://www.rferl.org/content/moldova-romanian-official-language/25191455.html |title=Chișinău Recognizes Romanian As Official Language |agency=[[Associated Press]] |date=5 December 2013 |publisher=[[Radio Free Europe/Radio Liberty]] |accessdate=6 December 2013}}</ref><ref name="congress">{{cite web| url=http://www.loc.gov/law/foreign-news/article/moldova-romanian-recognized-as-the-official-language/| title=Moldova: Romanian Recognized as the Official Language| publisher=[[Law Library of Congress]]| date=23 December 2013| accessdate=13 June 2014| last=Roudik| first=Peter}}</ref><ref>{{Citation |date=2023-03-16 |author1=Vitalie Călugăreanu |publisher=dw.com |title=Limba română este, oficial, limbă de stat în R. Moldova – DW – 16.03.2023 |url=https://www.dw.com/ro/limba-rom%C3%A2n%C4%83-este-oficial-limb%C4%83-de-stat-%C3%AEn-republica-moldova/a-65015935}}</ref>
| languages_type = Limbi minoritare
| limbi = [[Limba rusă|Rusă]], [[Limba ucraineană|Ucraineană]] și [[Limba găgăuză|Găgăuză]]<ref>Limbile [[Limba găgăuză|găgăuză]] și [[Limba rusă|rusă]] sunt de asemenea oficiale în [[Găgăuzia]], iar rusa și [[Limba ucraineană|ucraineana]] sunt oficiale în [[Transnistria]].</ref>
| etnonim = moldovean (masc.), moldoveancă (fem.), moldoveni (pl.).
| capitală = [[File:Coat of Arms of Chișinău.svg|40px]] [[Chișinău]]
| cel_mai_mare_oraș = [[Chișinău]]
| latd = 47
| latm = 00
| latNS = N
| longd = 28
| longm = 55
| longEW = E
| sistem_politic = [[Republică parlamentară]]
| ethnic_groups = 82,07% ([[Moldova|moldoveni/români]]) 6,57% [[Ucrainenii din Republica Moldova|ucraineni]] 4,57% [[Găgăuzii din Republica Moldova|găgăuzi]] 4,06% [[Rușii din Republica Moldova|ruși]] 1,88% [[Bulgarii din Republica Moldova|bulgari]] 0,85% alte etnii {{small|(fără Transnistria)}}
| tip_suveranitate = Independență
| notă_suveranitate = față de [[Uniunea Sovietică]]
| eveniment_fondare1 = [[Republica Democratică Moldovenească]]
| eveniment_fondare2 = [[Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească]]
| dată_fondare1 = [[15 decembrie]] [[1917]]
| eveniment_fondare3 = [[Declarația de independență a Republicii Moldova]]
| dată_fondare2 = [[12 octombrie]] [[1924]]
| dată_fondare3 = [[27]] [[august]] [[1991]]
| aderareUEdată =
| suprafață_km2 = 33,846
| suprafață_loc = 139
| procentaj_apa = 1,4
| populație_recensământ_an = (2014)
| populație_recensământ = 2.998.235
| populație_estimare_an2 = (01.01.2020)
| populație_estimare2 = {{decrease}} 2.640.438 <ref>{{cite web|url=http://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POPrec__POP010/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802|title=BNS:Official estimate|publisher=}}</ref> {{small|(fără Transnistria)}}
| populație_estimare_loc2 = 138
| densitate_populație_km2 = (2020) - 86,2<ref>{{cite web|url=https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2020/Breviar_2020_ro.pdf|title=BNS:Official estimate (pg.8)|publisher=}}</ref>
| densitate_populație_loc =
| PIB_an = 2021
| PIB_PPC = {{creștere}}$39.855 miliarde<ref name="IMFWEOMD">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=921,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 Edition. Moldova |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |language=en |website=IMF.org |date=18 august 2022}}</ref>
| PIB_PPC_loc =
| PIB_PPC_pe_locuitor = {{creștere}}$15,406 <ref name="IMFWEOMD"/>
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc =
| PIB_nominal = {{creștere}}$13.672 miliarde<ref name="IMFWEOMD"/>
| PIB_nominal_loc =
| PIB_nominal_an = 2021
| PIB_nominal_pe_locuitor = {{creștere}}$5,285 <ref name="IMFWEOMD"/>
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc =
| IDU_an = 2021
| IDU = {{creștere}}0,767 <ref name="HDIMDA">{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/MDA |title=Human Development Reports: Moldova (Republic of) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=13 septembrie 2022}} </ref>
| IDU_loc = 80
| IDU_categorie = ridicat
| Gini = {{creștereNegativă}}26.0 <ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI?locations=MD |title=Gini index - Moldova |publisher=[[Banca Mondială]] |language=en |website=data.worldbank.org |access-date=18 august 2022}}</ref>
| Gini_an = 2019
| Gini_categorie = scăzut
| monedă = [[leu moldovenesc|Leu]] (MDL)
| monedă_ISO = MDL
| fus_orar = [[EET]]
| utc = +2
| fus_orar_ODV = [[EEST]]
| utc_ODV = +3
| domeniu_internet = [[.md]]
| prefix_telefonic = 373
}}
{{Portal|Republica Moldova}}

'''Variantă de maculator. De făcut: traducerea în limba moldovenească și eliminarea elementelor de propagandă.'''

'''Republica Moldova'''<ref name="ESL05-oficial">{{cite book|author=Horia C. Matei|title=Enciclopedia Statelor Lumii|publisher=Editura Meronia|year=2005|location=București|pages=|nume=|prenume=|pagină=323|isbn=973-8200-94-6|autor2=Silviu Neguț|autor3=Ion Nicolae}}</ref><ref>{{cite web|url=https://moldova.md/ro|title=Pagina Oficială a Republicii Moldova în rețeaua Internet|website=moldova.md}}</ref> este un [[stat]] situat în [[Europa de Sud-Est|sud-estul]] [[Europei]]. Se învecinează cu [[România]] la vest și cu [[Ucraina]] la nord, est și sud. Republica Moldova este un [[Stat fără ieșire la mare|stat fără ieșire directă la mare]], însă are ieșire la [[Dunăre]] pe o fâșie de 430 de metri<ref>{{Citat web|url=https://moldova.europalibera.org/a/25021182.html|titlu=Ce beneficii aduc Moldovei cei 430 de metri de ieșire la Dunăre?|publisher=Radio Europa Liberă|date=2013-06-18|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140329002635/http://www.europalibera.org/content/article/25021182.html|autor=Valentina Ursu|archivedate=2014-03-29|dead-url=no}}</ref> la extremitatea sa sudică,<ref>{{cite web|url=http://www.tur.md/rom/section/40/|title=Tur.md - Despre Moldova|publisher=|accessdate=2010-07-26|archive-date=2010-08-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20100817055451/http://www.tur.md/rom/section/40/|dead-url=yes}}</ref> prin intermediul căreia are acces potențial și la [[Marea Neagră]]. În procesul [[Dezmembrarea Uniunii Sovietice|dezmembrării]] [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]], Republica Moldova și-a [[Declarația de independență a Republicii Moldova|declarat independența]] la [[27 august]] [[1991]]. La [[29 iulie]] [[1994]] a fost adoptată prima [[Constituția Republicii Moldova|constituție]] a Republicii Moldova. Începând cu anul [[1990]], teritoriul Republicii Moldova situat pe malul estic al fluviului [[Nistru]] este sub control ''de facto'' al [[Republica Moldovenească Nistreană|regimului separatist]] din [[Transnistria]] (controlat și/sau sprijinit de Rusia).<ref>{{cite web|url=https://www.stiripesurse.ro/regimul-separatist-de-la-tiraspol-interzice-unui-europarlamentar-roman-accesul-in-transnistria_953958.html|title=Regimul separatist de la Tiraspol interzice unui europarlamentar român accesul în Transnistria|date=2015-04-25|accessdate=|autor=Denisa Miron|website=Știri pe surse}}</ref><ref>[http://www.evz.ro/regimul-separatist-de-la-tiraspol-a-anuntat-mobilizarea-partiala.html Regimul separatist din Transnistria a anunțat MOBILIZAREA parțială] evz.ro</ref>

Republica Moldova este o [[republică parlamentară]] cu un [[Președintele Republicii Moldova|președinte]] în calitate de șef al statului și un [[Prim-ministrul Republicii Moldova|prim-ministru]] în calitate de șef al [[Guvernul Republicii Moldova|guvernului]]. Republica Moldova este stat membru al [[Organizația Națiunilor Unite|Organizației Națiunilor Unite]], [[Consiliul Europei]], [[Parteneriatul pentru Pace|Parteneriatului pentru Pace]], [[OMC]], [[OSCE]], [[GUAM]], [[CSI]], [[OCEMN]] și al altor organizații internaționale, și este [[Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană|în curs de negociere în vederea aderării]] la [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citation |title=VIDEO Uniunea Europeană deschide ușa de aderare a Ucrainei, dar eșuează în acordarea unui nou ajutor. Ungaria, de neclintit |publisher=www.hotnews.ro |url=https://www.hotnews.ro/stiri-international-26756984-video-uniunea-europeana-deschide-usa-aderare-ucrainei-dar-esueaza-acordarea-unui-nou-ajutor-ungaria-neclintit.htm}}</ref>

== Istorie ==
{{articol principal|Istoria Republicii Moldova}}

=== Antichitate ===
{{articol principal|Dacia}}
[[Fișier:Roman provinces of Illyricum, Macedonia, Dacia, Moesia, Pannonia and Thracia.jpg|thumb|left|250px|Teritoriul actual al R. Moldova a fost populat în antichitate de [[trib]]urile [[daci]]ce ale [[costoboci]]lor și [[tyrageți]]lor (Hartă a Europei de sud-est în secolul I î.Hr, întocmită de istoricul german [[Johann Gustav Droysen]] în 1886.).]]
În [[antichitate]] pe teritoriul Republicii Moldova, [[României]] (partea central nord-estică) și [[Ucrainei]] (partea sud-vestică) s-a format [[civilizația Cucuteni]], una dintre cele mai vechi civilizații din Europa. Civilizația a dispărut misterios după [[Migrația popoarelor|migrările popoarelor indo-europene]] prin spațiul carpato-danubiano-pontic. Astfel s-a format [[Daci|civilizația dacilor]].

[[Strabon]] în ''„[[Geographica|Geografia]]”'' menționa că ''geții aveau aceeași limbă cu tracii, iar dacii aceeași limbă cu geții''.<ref>[http://www.scribd.com/doc/10882460/Strabon-Geografia-Vol-1 Scribd] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090224190448/http://www.scribd.com/doc/10882460/Strabon-Geografia-Vol-1 |date=2009-02-24 }} - ''Geografia'' de [[Strabon]], pag 22 - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Totuși, prima relatare despre geți aparține lui [[Herodot]].<ref>Herodotus - [http://books.google.com/books?id=sfHsgNIZum0C&pg=PA215&lpg=PA215&dq=herodotus+dacians+darius&source=web&ots=G4uX7Mnsqb&sig=kYPtXH157JEzuk7V618EreDadqY&hl=en#PPA215,M1 The Ancient History of Herodotus By Herodotus], pag. 213–217, Derby & Jackson.</ref><ref>''„Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după acel al inzilor. Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, el ar fi de nebiruit și cu mult mai puternic decât toate neamurile după socotința mea... Tracii au mai multe nume, după regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleași la toți, afară de '''geți''', trausi și de acei care locuiesc la nord de crestonai.”'' - [[Herodot]], [[:en:Histories (Herodotus)|Istorii]], V, 3.</ref> [[Războaiele daco-romane|Cucerirea Daciei de către romani]] conduce la contopirea celor două culturi: daco-romanii sunt strămoșii [[Români|poporului român]].<ref>{{citat web|title=Europa celor 27 - Bun venit Bulgariei și României|language=Română|format=PDF|url=http://www.srep.ro/europe27/en/documents/is_ro.pdf?list=undefined|publisher=Uniunea Europeană|accessdate = 2009-03-15}}</ref> După ce [[Dacia]] [[Dacia romană|a devenit provincie]] a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]] s-au impus elemente de cultură și civilizație romană, inclusiv [[latina vulgară]] care a stat la baza formării [[Limba română|limbii române]].<ref>[http://www.learnromanian.ro/romana/Romania-istorie.php Learn Romanian] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121101215818/http://www.learnromanian.ro/romana/Romania-istorie.php |date=2012-11-01 }} - Istoria României - Accesat la data de 15.03.2009</ref><ref>{{citat carte|last=Matley|first=Ian| title=Romania; a Profile |publisher=Praeger|year=1970|pages=85}}</ref><ref>{{citat carte|last=Giurescu|first=Constantin C.|title=The Making of the Romanian People and Language|publisher=Meridiane Publishing House|year=1972|location=Bucharest|pages=43, 98–101,141}}</ref>

Pe baza informațiilor din inscripția de la [[Dionysopolis]]<ref>''„Cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”'' - Inscriptia cetățeanului grec Acornion din Dionysopolis.</ref><ref>[http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=3536 Observatorul - Publicat in Toronto, Canada] - România, stâlp oriental al latinității - Accesat la data de 01.05.2009</ref><ref>[http://www.dacia.co.ro/db.html Dacia] - ''Dacia în timpul lui Burebista'' - Accesat la data de 15.03.2009</ref> și de la [[Iordanes]], se știe că sub stăpânirea lui [[Burebista]], ajutat de marele preot [[Deceneu]], s-a format primul stat geto-dac.<ref name="MAEistorie">[http://ue.mae.ro/index.php?lang=ro&id=151 MAE] - Istoria României - Accesat la data de 15.03.2009</ref><ref>[[Hadrian Daicoviciu]], ''Dacii - Capitolul III - Burebista'', Editura pentru Literatură, București, 1968.</ref> În anul [[44 î.Hr.]], Burebista este asasinat de unul dintre slujitorii săi.<ref>[https://web.archive.org/web/20030920013501/http://www.geocities.com/solarguard/celtic/burebista.html Buresbita and his time] - Ion Horațiu Crișan, Bibliotheca Historica Romaniae, Bucharest, 1978</ref> După moartea lui, statul geto-dac se va destrăma în 4, apoi în 5 regate.<ref>[http://www.ghidromania.ro/despre-romania-istoric.php România, istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131111075549/http://www.ghidromania.ro/despre-romania-istoric.php |date=2013-11-11 }} - Despre România - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Nucleul statal se menține în zona [[Munții Șureanu|munților Șureanu]], unde domnesc succesiv [[Deceneu]], [[Comosicus]] și [[Coryllus]].<ref>[http://dacia.dracones.ro/ Istoria Daciei] - ''Dacia între Burebista și Decebal'' - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Statul centralizat dac va atinge apogeul dezvoltării sale sub [[Decebal]].<ref name="MEIU">Mică enciclopedie de istorie universală - pag. 284 - ''Marcel D. Popa, Horia C. Matei - Editura Politică, București, 1988.''</ref> În această perioadă se mențin [[Războaiele daco-romane|o serie de conflicte]] cu Imperiul Roman, o partea a statului dac fiind cucerită în [[106|106 d.Hr.]] de împăratul roman [[Traian]].<ref>[http://www.roman-emperors.org/assobd.htm#t-inx De Imperatoribus Romanis] - An Online Encyclopedia of Roman Emperors - Battle of Sarmizegetusa (Sarmizegetuza), A.D. 105 - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Între anii 271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliană.<ref>{{citat web|title=Britannica Encyclopedia, History of Romania - Antiquity - The Dacians|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/508461/Romania/214504/History#ref=ref476941}}</ref>
[[Fișier:Limes_Orientalis_337_AD_png.PNG|thumb|170px|Dacia în timpul lui Constantin cel Mare]]
Împăratul [[Constantin cel Mare]] a construit în 328, [[podul lui Constantin cel Mare]] peste Dunăre, în vederea recuceririi Daciei. În 332 pornește o campanie împotriva [[vizigoți]]lor, îi înfrânge și, ca urmare, ținuturile de la nord de Dunăre inclusiv sudul Moldovei reintră pentru o perioadă sub stăpânire romană. Limita de nord din Dacia a imperiului este marcată de [[Brazda lui Novac (limes)|Brazda lui Novac]]<ref>Madgearu, Alexandru(2008). Istoria Militară a Daciei Post Romane 275-376. Cetatea de Scaun. {{ISBN|978-973-8966-70-3}},p.64-126</ref>. Limesul continua apoi spre sudul Moldovei (probabil pe [[râul Buzău]]) mergând pe la nord de actualul oraș [[Galați]] apoi spre Prut pe la [[Vadul lui Isac, Cahul|Vadul lui Isac]] și se termina la lacul (limanul) [[Limanul Sasic|Sasîc]], aproape de Nistru, pe valul de pământ numit uneori și [[valul lui Athanaric]] <ref>Costin Croitoru, Sudul Moldovei in cadrul sistemului defensiv roman. Contributii la cunosterea valurilor de pamant. Acta terrae septencastrensis, Editura Economica, Sibiu 2002, p.111.</ref> Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul de ''Dacicus Maximus''.

Situată pe o rută strategică între Asia și Europa, ținuturile Moldovei au fost deseori prădate sau invadate temporar pe parcursul istoriei antice și medievale de diverse populații sau popoare migratoare, printre care se pot aminti: [[sarmați]], [[goți]] (germanici), [[huni]] (mongolici), [[gepizi]], [[avari]], [[Bulgaria de pe Volga|bulgarii turcofoni]] (inițial, apoi [[Slavi|slavofoni]]), [[varegi]], [[maghiari]] (ugro-finici), [[pecenegi]] și [[cumani]] (turcofoni), și [[tătari]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Moldova medievală ===
{{Portal|Moldova}}
{{AP|Principatul Moldovei}}
[[Fișier:Moldova herb.jpg|thumb|[[Stema Principatului Moldovei|Stema simplă a Moldovei]], la [[Mănăstirea Cetățuia din Iași|mănăstirea Cetățuia]] (România)]]
După [[marea invazie mongolă]] ([[Invazia mongolă din 1241 și țările române|1241]]), întreaga regiune este controlată politic de către [[Hoarda de Aur]].<ref name="Istorie">{{cite book|author=Horia C, Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae |title=Enciclopedia Statelor Lumii |publisher=Editura MERONIA |year=2005|location=București|pages=325–326}}</ref> [[Principatul Moldovei]], întemeiat la jumătatea secolului al XIV-lea, include în hotarele sale către sfârșitul secolului, teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră. Odată ce popoarele migratoare au trecut, s-au asimilat sau așezat (în Europa sau/și Asia), populația băștinasă, vorbitoare de limbă română, sub conducerea lui Bogdan I, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și alți domnitori reușește să fortifice frontiera răsăriteană (de est) a Moldovei cu mai multe cetăți românești: [[Cetatea Hotin|Hotin]], [[Cetatea Soroca|Soroca]], [[Cetatea Orhei|Orhei]], [[Cetatea Tighina|Tighina]], [[Cetatea Albă (cetate)|Cetatea Albă]], [[Cetatea Chilia Nouă|Chilia]]<ref name="ESL05 Istorie">{{cite book|author=N.Kotliar|title= Formarea teritoriului și apariția orașelor Rusiei Haliciene-Wolhyniene în secolele IX-XIV”|year=1985|location=Kiev}}</ref> După ocuparea cetăților Cetatea Albă și Chilia în 1484, [[Imperiul Otoman]] transformă în 1538, la sfârșitul primei domnii a lui [[Petru Rareș]], Tighina și Basarabia în raia turcească (în [[Evul Mediu|Evul Mediu Dezvoltat]], după apariția țărilor române medievale, [[Basarabia]] era denumirea românească a regiunii cunoscută de Turci ca [[Bugeac]]).<ref name="ESL05 Istorie"/>

În [[secolul al XVI-lea]], Principatul Moldovei a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană fără însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei [[Ecaterina a II-a a Rusiei|Ecaterinei a II-a]], vecin răsăritean al Moldovei, [[Imperiul Rus]] anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate atunci în vigoare<ref>[http://www.flux.md/articole/3283/ FLUX, 23 mai 2008] Mihai Adauge: - Actul din 1812 a fost începutul unui calvar cu consecințe grave resimțite și peste sute de ani. Moldova integrală (dintre dintre Nistru și Carpați) avusese până atunci, între sec. XVI÷XIX, statut de '''suzeranitate''' față de Imperiul Otoman. Aceasta însemna că Moldova nu devenise o provincie a [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], și turcii fuseseră nevoiți să încheie anumite tratate cu acest stat medieval românesc. Aceste tratate prevedeau mai multe clauze, în care era menționat faptul că Țara Moldovei este un stat liber. Cu alte cuvinte, Poarta Otomană nu avea dreptul să anexeze sau să ocupe acest stat, nici să-i cedeze [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]] teritorii ale Moldovei. De asemenea, Imperiul Rus nu avea dreptul să negocieze o clauză de anexare cu Imperiul Otoman. A fost un act criminal, o fraudă care vine în contradicție cu practica internațională, cu toate normele de drept existente la moment. Atunci toate normele de drept erau constituite din prevederile tratatelor bilaterale.</ref>) prin [[Tratatul de la București, 1812|Pacea de la București din 1812]], teritoriul cuprins între Prut și Nistru, parte componentă a [[Principatul Moldovei|Țării Moldovei]] (45.600 km2, cu o populație de cca 500.000 de locuitori, în proporție de 86% români), denumindu-l [[Gubernia Basarabia]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Perioada țaristă ===
{{AP|Gubernia Basarabia}}
{{Vezi și|Colonizarea Basarabiei}}
[[Fișier:Map of RDM-1917.jpg|thumb|left|[[Republica Democratică Moldovenească]], proclamată în [[Gubernia Basarabia]].]]
După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812, în Basarabia de Sud începând de la [[Căușeni]] și până la Marea Neagră (pe teritoriile locuite anterior de tătarii nogai și turci) are loc colonizarea cu populație creștină – moldoveni, găgăuzi, bulgari, [[ucraineni]], [[ruși]], [[polonezi]], [[germani]], [[evrei]]. În toată Basarabia moldovenii au fost expuși unui proces de rusificare și deznaționalizare, astfel în 1867 limba română este interzisă în școlile din Basarabia.<ref name="ESL05 Istorie"/><ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-basarabia-componenta-imperiului-rus Cum a ajuns Basarabia în componența Imperiului Rus?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140515000133/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-basarabia-componenta-imperiului-rus |date=2014-05-15 }}, historia.ro</ref>

Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia (după dezlipirea de Moldova), sub adminstrația rusească, s-a efectuat în perspectiva unei economii de export de grâne și vite spre portul [[Odesa]] și în paralel cu un proces de [[rusificare]] intensă a acestei regiuni, cum se proceda în toate zonele de populație ne-rusă din imperiul țarist rus. În acest cadru au fost construite căile ferate și zonele urbane noi din Chișinău și Bălți, care au devenit (demografic) orașe preponderent rusești în mijlocul autohtonilor români-moldoveni.

Pentru a îndepărta Rusia de la [[Delta Dunării|gurile Dunării]], marile puteri europene, prin [[Tratatul de la Paris (1856)|Tratatul de la Paris din 1856]], care încheie [[războiul Crimeii]], i-au restituit [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]] trei județe din sudul Basarabiei: [[Cahul, Bolgrad și Ismail]]. La [[24 ianuarie]] [[1859]], Principatul Moldovei, [[Unirea Principatelor Române|prin unirea cu cel al Țării Românești]] sub domnia unică a românului moldovean [[Alexandru Ioan Cuza]], a participat la întemeierea statului național modern român (care cuprindea atunci și sudul Basarabiei).<ref name="ESL05 Istorie"/>

Prin [[Tratatul de la Berlin (1878)|Tratatul de la Berlin]] (1878), marile puteri au obligat România să cedeze înapoi Imperiului Rus cele trei județe din sudul Basarabiei ([[Cahul, Bolgrad și Ismail]]) în schimbul [[Dobrogea|Dobrogei]] și a recunoașterii, ''de jure'', a independenței României față de Imperiul Otoman.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Prima independență ===
{{Articol principal|Republica Democratică Moldovenească}}
{{Vezi și|Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească}}
În martie 1917, la Chișinău a fost înființat Partidul Național Moldovenesc sub conducerea lui [[Vasile Stroescu]]. Congresul ostășesc de la Chișinău (23-27 octombrie 1917)<ref name="ESL05 Istorie"/> proclamă autonomia teritorială și politică a Basarabiei, și ia inițiativa constituirii din reprezentanți ai tuturor națiunilor, confesiunilor, asociațiilor profesionale și culturale, a unui parlament – Sfatul Țării.<ref>[http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_18.shtml Charles Upson Clark - The creation of Bessarabian Republic].</ref> Acesta proclamă la [[2 decembrie]] [[1917]] [[Republica Democrată Moldovenească]] în frunte cu [[Ion Inculeț]], iar la [[24 ianuarie]] [[1918]] votează independența republicii.

Ca urmare a anarhiei și violenței trupelor rusești debandate, la [[22 decembrie]] [[1917]] Sfatul Țării cere guvernului român să trimită armata pentru a restabili ordinea. Trupele aliate au trecut Prutul în ziua de [[10 ianuarie]] [[1918]] reușind eliberarea Chișinăului de jefuitori, iar în câteva zile să elibereze complet Basarabia.<ref>Pr. Cezar Vasiliu: ''Unirea Basarabiei cu Patria Mamă''.</ref> Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă [[bolșevic]]ii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.<ref>{{cite web|url=http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_19.shtml#bc_19|title=Charles Upson Clark - ANARCHY IN BESSARABIA|website=depts.washington.edu|accessdate=2013-01-11|archive-date=2011-02-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20110203024630/http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_19.shtml#bc_19|dead-url=yes}}</ref>

=== Unirea cu Regatul României ===
[[Fișier:Greater Romania.svg|thumb|right|265px|[[Județele interbelice ale Regatului României|Județele și regiunile istorice]] ale [[România Mare|României Mari]] după 1926.]]
{{Articol principal|Unirea Basarabiei cu România|Basarabia în cadrul României Mari}}
Întrunit la Chișinău la [[27 martie]]/9 aprilie [[1918]], Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu [[Regatul României]]. Votul de unire cu România a fost dat cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri.<ref name="ESL05 Istorie"/><ref>{{cite web|url=http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_17.shtml#bc_17|title=Charles Upson Clark - ORGANIZATION OF THE DIET|website=depts.washington.edu}}</ref> [[Tratatul de la Paris (1920)]], semnat de [[Marea Britanie]], [[Franța]], [[Italia]] și [[Japonia]] recunoaște unirea Basarabiei cu România.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Pactul germano–rus ===
{{Articol principal|Pactul Ribbentrop-Molotov|Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de nord}}
În iunie 1940, în virtutea punctului 3 al protocolului adițional secret al [[Pactul Molotov-Ribbentrop|pactului Molotov-Ribbentrop]] (23 august 1939), [[Uniunea Sovietică]] adresează [[România Mare|României]] notele ultimative din 26 și 27 iunie 1940, somând-o să cedeze [[Basarabia]], [[Bucovina de Nord|Nordul Bucovinei]] și [[Ținutul Herța]], chiar dacă ultimile două regiuni nu făcuseră niciodată parte din Imperiul Rus.<ref>Constantiniu, Florin: Op. cit. ''România și pactul Ribbentrop - Molotov''.</ref><ref>Constantiniu, Florin: op. cit. - ''România și geneza Operațiunii „Barbarossa”''</ref> La [[28 iunie]] [[1940]], trupele sovietice invadează și ocupă aceste teritorii.<ref name="ESL05 Istorie" /><ref>[http://unimedia.info/stiri/-20961.html Poziția oficială a Academiei de Științe: 28 iunie 1940 a fost zi de ocupație sovietică], [[Unimedia]], 7 iul 2010</ref> La 2 august, Uniunea Sovietică proclamă pe o parte a teritoriului ocupat [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească]], care cuprindea șase dintre cele nouă foste județe ale Basarabiei, între Prut și Nistru, și un teritoriu în [[Transnistria|stânga Nistrului]]. Printr-o hotărâre a Kremlinului din 4 noiembrie, Ținutul Herța, Nordul Bucovinei, județele Hotin la nord și Cetatea Albă, Chilia și Ismail la sud au fost încorporate în [[RSS Ucraineană|Republica Sovietică Socialistă Ucraineană]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Al Doilea Război Mondial ===
{{AP|Operațiunea München|Operațiunea Iași-Chișinău}}
[[File:Monitorul Oficial al României. Partea 1 1941-06-22, nr. 145, p. 4-5.jpg|thumb|right|Ordinul de zi emis de generalul [[Ion Antonescu]] Armatei României, în 22 iunie 1941, prin care i s-a indicat acesteia să treacă Prutul și să elibereze [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]] de sub ocupația sovietică]]
Pe 22 iunie 1941, unități ale armatelor română și germană au început campania din est împotriva Uniunii Sovietice, prima operațiune numindu-se „[[Operațiunea München]]”, de recuperare a Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța. Armata română a început lupta împotriva forțelor sovietice în dimineața zilei de 22 iunie 1941 pe un front cuprins între munții Bucovinei și Marea Neagră. Ofensiva s-a dat pe jumătatea de nord a frontului, de la sectorul Ungheni-Sculeni în sus pe cursul râului Prut, pentru a îndrepta linia curbată spre vest a garniței URSS în zona de sus. La 5 iulie în orașul Cernăuți au intrat primele trupe române. La 10 iulie orașul Soroca este eliberat de către Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălți pe care o eliberează la 12 iulie. Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unități din Divizia 5 infanterie română. Pe 16 iulie, ca urmare a acțiunilor întreprinse de Corpul 3 român și Corpul 54 german, este eliberat orașul Chișinău. A doua zi, pe 17 iulie, Cartierul general al Comandamentului frontului germano-român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea [[Podișul Moldovei Centrale|masivului Cornești]], ''„cheia strategică a Basarabiei e în mâna noastră''” și că Hotinul, Soroca, Orheiul și Chișinăul au fost eliberate. Pe 21 iulie, Divizia 10 infanterie trece Dunărea și eliberează localitățile [[Ismail]], [[Chilia Nouă]], [[Vâlcov]] și continuă să meargă către [[Cetatea Albă]] cu scopul eliberării totale a Basarabiei.<ref>Magazin istoric, iunie 1991, România în al doilea război mondial, Alesandru Duțu, Mihai Retegan, Marian Stefan, p.35-37.</ref>

La 27 iulie 1941, [[Hitler]] îi trimite lui [[Ion Antonescu|Antonescu]] un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei și îi cere să treacă Nistrul și ''să ia sub supraveghere'' teritoriul dintre Nistru și [[Bugul de Sud|Bug]]. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în nordul Basarabiei (Hotin, Soroca, Bălți) iar la [[24 august]] [[1944]], ele ocupă sudul Basarabiei.

După război, propaganda sovietică a încercat să demonstreze și o anumită mișcare de partizani în Basarabia, în spatele trupelor române. În realitate, mișcarea de partizani sovietică în Basarabia, în cel de al doilea război mondial, n-a existat. Unele acțiuni armate răzlețe care au fost semnalate în spatele frontului român au constituit acțiuni ale trupelor speciale sovietice parașutate într-o formă sau alta.

=== Perioada sovietică ===
{{AP|Republica Sovietică Socialistă Moldovenească}}
Odată cu sfârșitul celui de-[[al doilea Război Mondial]] în 1945, Basarabia revine sub ocupație sovietică, situație în care se va afla până în 1991. Uniunea Sovietică organizează aici [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească]] care se subordonează autorităților de la Moscova. În perioada 1940 - 1941 și 1944 - 1953, sute de mii de locuitori sunt uciși, închiși în lagăre sau [[Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei|deportați în Siberia]], politica de deznaționalizare continuând și după această dată.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În anii 1946 -1947 a avut loc foametea generată de un complex de cauze: distrugerile din timpul războiului; seceta din anii 1945 și 1946; politica statului prin sechestrarea abuzivă a producției agricole aparținând gospodăriilor țărănești, colectările de grâu la stat ﬁind exagerate și necorespunzătoare proporțiilor recoltei.<ref>Pasat, V. ''[http://akademos.asm.md/files/Foametea%20postbelica%20in%20RSS%20Moldoveneasca_Politica%20de%20stat%20in%20conditiile%20catastrofei.pdf Foamete postbelică în RSS Moldovenească. Politica de stat în condiții catastrofei]''.Akademos, '''nr. 2(25)''', iunie 2012, pp. 45-54.</ref>

Conform cercetărilor istoricului american [[Rudolf Joseph Rummel]], de la Universitatea din [[Hawaii]]:

* Între iunie 1940 și iunie 1941, 300.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 57.000 au murit<ref>{{en icon}} R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB6A.GIF Table 6.A. 5,104,000 victims during the pre-World War II period: sources, calculations and estimates], Freedom, Democracy, Peace; Power, Democide, and War, University of Hawaii</ref>;
* Între martie 1944 și mai 1945, 390.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 51.000 au murit<ref>{{en icon}} R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB7A.GIF Table 7.A. 13,053,000 victims during World War II: sources, calculations and estimates], ''op.cit.''</ref>;
* Între mai 1945 și decembrie 1953, 1.654.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 215.000 au murit (majoritatea în [[gulag]] și pe drum)<ref>{{en icon}}R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB8A.GIF Table 8.A. 15,6133,000 victims during the Postwar and Stalin's twilight period: Soviet murder: sources, calculations and estimates], ''op.cit.''</ref>.
[[File:Nicolae Ceausescu si Ivan Bodiul.jpg|thumb|left|[[Nicolae Ceaușescu]] și [[Ivan Bodiul]] (în dreapta) celebrând la Chișinău, pe 2 august 1976, a 36-a aniversare a RSS Moldovenești.]]
În total, după Rudolf Joseph Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, în mare parte români, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS în 1940 în dauna României, din care 703.000 au fost ucise. Aceasta reprezintă o medie de 620 de persoane pe zi sau 18.600 pe lună, ceea ce înseamna aproximativ un tren de zece vagoane sau un convoi de camioane pe zi.

Potrivit cercetărilor istoricului american Charles King<ref>Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, Hoover Institution Press, 2000</ref>, diferența dintre populația teritoriului anexat la recensămintele din 1938 (românesc) și 1959 (sovietic), ținând cont de cei 280.000 de evrei deportați și uciși în perioada iulie 1941- martie 1944 și de intensa colonizare sovietică după august 1944, arată că deficitul demografic a fost compensat prin colonizare, dar, simultan, populația băștinașă a românilor moldoveni s-a menținut la fața locului în proporție de 59% (pentru tot teritoriul anexat, dar fără Transnistria) față de proporția de 74% înainte de război. Procentul de 15% din o medie de trei milioane de persoane reprezintă aproximativ 450.000 de persoane. Mulți locuitori români, ruși albi sau refugiați anticomuniști din Basarabia care nu au reușit să fugă în România când URSS a preluat controlul asupra acestui teritoriu, au fost capturați de către forțele NKVD sovietice; un procent ridicat din aceștia au fost împușcați sau deportați<ref>Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, Hoover Institution Press, 2000, p.96</ref>.

În noile condiții istorice create după 1985 de politica „[[glasnost]]”, în RSSM, în 1986 se formează Mișcarea Democratică din Moldova, devenită ulterior [[Frontul Popular din Moldova]]. Acesta organizează la [[27 august]] [[1989]] o mare adunare națională care impune adoptarea, la {{Dată|1989|8|31|link=y}} a limbii române ca limbă de stat și revenirea la [[alfabetul latin]].<ref>{{Citatstat web|url=http://www.istoria.md/articol/579/Legile_din_31_august_1989_privind_revenirea_limbii_moldovene%C5%9Fti_la_grafia_latin%C4%83|accessdate=|autor=|titlu=Legile din 31 august 1989 privindși revenirea limbii moldovenești la grafia[[alfabetul latină (1989)}}</ref> La {{Dată|1990|6|23}} parlamentul de la Chișinău adoptă declarația suveranității RSS Moldova, iar [[Mircea Snegur]] este ales președinte al republicii. La 23 iunie 1991 este adoptată noua denumire a statului – '''Republica Moldova'''. Iar în partea stângă a Nistrului, la 16 august 1990 este proclamată [[Republica Moldovenească Nistreană]], cu reședința la [[Tiraspol]], care nu recunoaște apartenența sa la Republica Moldova.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== A doua independență ===
{{AP|Republica Moldova după independență}}
{{Vezi și|Războiul din Transnistria|Conflictul din Găgăuzia|Protestele de la Chișinău din 2009|Controversa identitară în Republica Moldova}}
[[Fișier:Gheorghe Ghimpu arboreaza Tricolorul.jpg|thumb|upright|[[Gheorghe Ghimpu]] arborând Tricolorul românesc pe clădirea Parlamentului.]]
La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a [[URSS|Uniunii Sovietice]] în state naționale, Republica Moldova și-a declarat independența. La doar câteva ore după proclamarea independeței, România recunoște oficial independența Republicii Moldova, devenind astfel prima țară care face asta. La 21 decembrie 1991 Republica Moldova semnează actul de constituire a [[CSI|Comunității Statelor Independente]]. În 1992 Republica Moldova devine stat-membru al [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]].

Înainte de proclamarea independenței, în țară a apărut o mișcare a băștinașilor majoritari, care sprijinea reunificarea Republicii Moldova cu România, dar și mișcări secesioniste care pledau pentru despărțirea unor teritorii ([[Transnistria]], [[Găgăuzia]]) de Moldova. Cele din urmă, forțe separatiste, au proclamat unilateral independența teritoriilor respective. Au urmat o serie de ciocniri armate între trupele de ordine ale Republicii Moldova și milițiile rusofone ale Tiraspolului. Prima bătălie cu morți și răniți s-a produs pe podul peste Nistru de lângă Dubăsari, la 2 noiembrie 1990 (3 morți, peste 30 răniți din ambele părți). A urmat altă ciocnire sângeroasă în decembrie 1991 (3 morți, peste 5 răniți din ambele părți). De la [[2 martie]] [[1992]] luptele în zona Nistrului au luat un caracter permanent, această data fiind considerată (cu unele contestări) începutul [[Războiul din Transnistria]]. Republica Moldova a fost nevoită să lupte pentru menținerea suveranității asupra teritoriului din stânga Nistrului, întâmpinând rezistență din partea Rusiei și Ucrainei, care au susținut armat forțele locale separatiste. La [[21 iulie]] 1992, conflictul a fost aplanat printr-o convenție semnată între Republica Moldova și [[Federația Rusă]].

Noul parlament, ales la 27 februarie 1994, ratifică tratatul din 1991 de aderare la CSI, renunță la imnul național „[[Deșteaptă-te, române!]]” și stabilește [[limba moldovenească]] drept limbă de stat.<ref name="ESL05 Istorie"/> Prin noua Constituție din 1994 și Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Transnistria și Găgăuzia devin regiuni autonome în cadrul Republicii Moldova.

La 25 iunie 1995 Republica Moldova este admisă în [[Consiliul Europei]]. După [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 1998|alegerile parlamentare din 22 martie 1998]] se constituie o alianță de centru-dreapta – [[Alianța pentru Democrație și Reforme]] –, care formează guvernul, iar [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]], obținând 40 din cele 104 mandate, trece în opoziție.<ref name="ESL05 Istorie" />

La 21 iulie 2000, [[Parlamentul Republicii Moldova]] adoptă un amendament la constituție, prin care Republica Moldova devine republică parlamentară, președintele statului urmând să fie ales de către parlament cu o majoritate de 3/5 din voturi. Incapacitatea parlamentului de a alege un nou șef al statului îi permite președintelui Lucinschi să dizolve la 31 decembrie 2000 organul legislativ, și să fixeze alegeri anticipate pentru 25 februarie 2001. Din 17 formațiuni politice înscrise în cursa electorală doar trei acced în parlament, Partidul Comuniștilor obținând 50,7% din sufragii, la redistribuirea mandatelor îi revin 71 din cele 101 de locuri în parlament. „[[Alianța Dumitru Braghiș]]” obține 13,3% din voturi și 19 mandate, iar [[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] – 8,2% și 11 mandate. Liderul comuniștilor, [[Vladimir Voronin]], este ales la 4 aprilie 2001 în calitate de nou șef al statului. Astfel, Republica Moldova este primul stat desprins din fosta Uniune Sovietică, în care Partidul Comunist nereformat revine la putere.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În martie–aprilie 2002, la Chișinău au loc ample manifestații populare împotriva deciziei de a introduce [[limba rusă]] ca a doua limbă oficială a statului.

La [[Summitul de la Istanbul din 1999|reuniunea de vârf]] a [[OSCE]] de la Istanbul din 1999, Rusia se angajează să-și retragă forțele din Transnistria, promisiune reiterată și la reuniunea de la Porto din 2002, fără a respecta însă nici unul din aceste angajamente până în prezent.

În alegerile parlamentare din 6 martie 2005 Partidul Comuniștilor obține 46% din sufragii și 56 din cele 101 mandate ale parlamentului; [[Blocul „Moldova Democrată”]] – 28,5% (34 de mandate), iar [[PPCD (RM)|PPCD]] – 9,1% (11 mandate). La 4 aprilie 2005 Vladimir Voronin este reales de parlament în funcția de președinte.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În urma alegerilor parlamentare de la 5 aprilie 2009, Partidul Comunist a câștigat scrutinul cu 49,48% din voturi, obținând 60 din cele 101 de mandate în parlament; urmat de cǎtre Partidul Liberal cu 13,13%, Partidul Liberal Democrat cu 12,43% și Alianța Moldova Noastră cu 9,77%.

La 7 aprilie 2009, zeci de mii de protestatari, în mare parte tineri, [[Protestele de la Chișinău din 2009|au protestat la Chișinău]], acuzând guvernul comunist de fraude electorale. Protestele pașnice au degenerat în violențe datorită provocatorilor, infiltrați în mulțime. Au fost atacate și ocupate clǎdirile Parlamentului și Președinției.<ref name="REVOLUȚIE LA CHIȘINĂU ">"[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/846452/REVOLUTIE-LA-CHIȘINĂU/ REVOLUȚIE LA CHIȘINĂU]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Actele violente au fost condamnate de cǎtre OSCE.<ref>{{cite web|url=https://www.osce.org/item/37175.html|title=Misiunea OSCE în Moldova condamnă violențele postelectorale și face apel către toate părțile să dea dovadă de abținere|website=www.osce.org|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120819080616/http://www.osce.org/moldova/50800|accessdate=2020-03-19}}</ref>. Peste 100 de polițiști au fost răniți în confruntări. Iar în noaptea de 7 spre 8 aprilie sute de tineri au fost reținuți de poliție și maltratați în comisariate. Potrivit Ministerului de Interne, circa 270 de persoane au fost torturate atunci.<ref>[http://protv.md/stiri/social/5-ani-cu-intrebari-dar-fara-raspunsuri-pentru-familia-boboc-a---502131.html 5 ani cu intrebari, dar fara raspunsuri, pentru familia Boboc "A luptat pentru libertate, a luptat pentru noi"], protv.md</ref>

Partidele de opoziție au blocat de două ori alegerea candidatului comunist la funcția de președinte ceea ce a dus la dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 29 iulie 2009, la care Partidul Comuniștilor se plasează din nou pe primul loc cu 44,69% (48 de mandate), dar partidele de opoziție ([[Partidul Liberal (Republica Moldova)|PL]], [[Partidul Liberal Democrat din Moldova|PLDM]], [[Alianța „Moldova Noastră”|AMN]] și [[Partidul Democrat din Moldova|PDM]]) fac o coaliție numită [[Alianța pentru Integrare Europeană]], și având majoritatea cu 53 din cele 101 de locuri în parlament formează un guvern. Alianța a încercat să aleagă președintele, unicul candidat la funcția de președinte fiind [[Marian Lupu]], actualul președinte al PDM. PCRM nu a înaintat nici un candidat. Au avut loc două încercări de a alege președintele și ambele boicotate de către PCRM și soldate cu eșec din imposibilitate de acumulare a celor 3/5 din voturi pentru candidatură. A urmat trei perioade de interimat la funcția de șef al statului, [[Mihai Ghimpu]] (2009–2010), [[Vlad Filat]] (2010), [[Marian Lupu]] (2010–2012), ca în martie 2012 componentele Alianței să ajungă la un numitor comun numind în funcția de președinte o persoană apolitică, magistratul [[Nicolae Timofti]].

== Geografie ==
{{articol principal|Geografia Republicii Moldova}}
[[Fișier:MoldRelief.jpg|thumb|250px|Harta fizică a Republicii Moldova]]
Republica Moldova este situată în partea de sud-est a [[Europa|Europei]], în apropiere de centrul geografic al acestui continent, învecinându-se cu [[România]] la vest și [[Ucraina]] la nord, est și sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România care se întinde aproape integral pe râul Prut, până la gura de vărsare a acestuia în fluviul Dunărea, și 939 km cu Ucraina. Ea se desfășoară predominant pe uscat și doar un sector mic-pe fluviul Nistru. Se răspândește între 45º28'01<nowiki>''</nowiki> și 48º29'31<nowiki>''</nowiki> N latitudine nordica (diferența de latitudine de 336,7 km în linie dreaptă) și între 26º40' și 30º6' E longitudine estica (aproximativ 150 km). Țara ocupă o suprafață de 33.843 km2, din care 472 km² sunt ape. Zonele arabile ocupă 53% de suprafeței ale Republicii Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, pășunile — 13%, pădurile — 9%. Alte zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% de teritoriul întreg al statului. Deși Republica Moldova nu are drept ieșire la mare, [[Portul Internațional Liber Giurgiulești|portul Giurgiulești de pe Dunăre]] asigură transportul maritim.

=== Relief ===
Relieful actual al Republicii Moldova este fragmentat, reprezentat printr-o succesiune de podișuri și câmpii relativ joase. În ansamblu acesta este înclinat de la nord-vest spre sud-est. Cele mai ridicate regiuni sunt cele din podișurile de nord-vest și centru (300–400 m), în partea de sud altitudinile fiind mai reduse (100–200 m). Altitudinea medie este de 147 m, cea maximă de 429,5 m, în [[Dealul Bălănești]], iar cea minimă – circa 2 m, în cursul inferior al Nistrului.

Nordul țării este ocupat de [[Platoul Moldovei]] care reprezintă o câmpie ușor ondulată având o înclinare spre sud. Altitudinile variază între 240 și 320 m. În partea de vest, în zona [[Prut]]ului, se evidențiază un șir de recife, denumite [[Toltrele Prutului|toltre]]. Spre sud, Platoul Moldovei continuă cu [[Câmpia Moldovei de Nord]] ([[Câmpia Bălțului]]) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale și altitudini absolute de 220–250 m.
[[File:Vrănești-1.jpg|thumb|left|Peisaj tipic centrului țării]]
În cursul de mijloc al [[Răut]]ului se află [[Podișul Ciuluc-Soloneț]] cu altitudinea maximă de 349 m ([[Dealul Rădoaia|d. Rădoaia]]). Podișul este fragmentat de văi și vâlcele. Între Răut și Nistru este situat [[Podișul Nistrului]] având aspect de lanțuri de dealuri cu versanții de este mia fragmentați, altitudinea maximă – 350 m ([[Dealul Vădeni|d. Vădeni]]). În partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă de canioane săpate de afluenții fluviului.

În centrul țării se află [[Podișul Moldovei Centrale]] caracterizat prin dealuri înalte, înguste și alungite, care alternează cu văi adânci și hârtoape de 150–250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri deluroase cu versanți priporoși și abrupți.

În sudul țării se întinde [[Câmpia Moldovei de Sud]] cu suprafață fragmentată de văi largi și disecate de ravene. Interfluviile ating câți kilometri în lățime, sunt plane și puțin ondulate. Altitudinea maximă Câmpiei Moldovei de Sud este de 247 m. Între râurile Prut și [[Râul Ialpug|Ialpug]] se evidențiază [[Colinele Tigheciului]] – regiune deluroasă ce se întinde în direcția submeridională în partea de sud-vest a republicii. Altitudinea maximă este de 301 m ([[Dealul Lărguța|d. Lărguța]]).

La est de [[Podișul Nistrului]], pe malul stâng al fluviului omonim, pătrund ramificații ale [[Podișul Podoliei|Podișului Podoliei]] cu un relief fragmente de o rețea de văi adânci în formă de canioane. La sud de orașul [[Dubăsari]] este situată [[Câmpia Nistrului Inferior]] cu suprafață plană și slab fragmentată, cu altitudini absolute până la 175 m.

=== Geologie și tectonică ===
{{AP|Platforma Moldovenească}}
[[Fișier:Stâncă calcaroasă, Fetești, RM.JPG|thumb|O stâncă calcaroasă din lanțul stâncos numit [[Toltrele Prutului]], în preajma satul [[Fetești, Edineț]].]]
Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei reprezintă [[Platforma Moldovenească]], sectorul de sud-vest al Platformei Europei de Est. În nord-estul Platformei Moldovenești apare la suprafața fundamentul cristalin denumit Scutul Cristalin Ucrainean. Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești de vârstă [[arhaic]]ă este compus din [[Rocă magmatică|roci magamtice]] și [[Rocă metamorfică|metamorfice]] ([[granit]], [[gnais]] etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de [[roci sedimentare]]. Partea de sud-vest al teritoriului face parte din [[Platforma Scitică]], fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre, Predobrogeană și Precarpatică.

Moldova este supusă pericolului seismic de un grad foarte ridicat, fiind determinată în principal de cutremurele de adâncime intermediară Vrancea.<ref>Ilieș, Ion. ''[http://akademos.asm.md/files/Sistemul%20integrat%20de%20monitorizare%20seismica%20Romania%20Republica%20Moldova.pdf Sistemul integrat de monitorizare seismică România-Republica Moldova]''. Akademos, '''nr. 1(20)''', 2011, pp. 62-69.</ref> În funcție de îndepărtarea de focarul Vrancea, seismicitatea variază între 7 și 9 grade pe scara de 12 grade MSK. Cel mai distrugător cutremur a avut loc la 30 august 1986, care nu a atins o intensitate maximală posibilă, dar provocat mari pierderi materiale.<ref>Drumea, A., Alcaz, V. ''[E posibilă oare astăzi predicția unui cutremur de pământ puternic?'']. Akademos, '''nr.1-2 (9)''', 2008, pp. 88-90.</ref>

Printre fenomenele naturale ale Moldovei, un loc deosebit le revine [[Vulcan noroios|vulcanilor noroioși]].<ref name=vulcani-moldova1>Boboc, Nicole; Castraveț, Tudor. Potențialul turistic și recreativ al reliefului. [http://www.mediu.gov.md/images/documente/publicatii/mediul_ambiant/Mediul_Ambiant_nr.6.36_2007.pdf Mediul ambiant, nr. 6 (36)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170320152403/http://www.mediu.gov.md/images/documente/publicatii/mediul_ambiant/Mediul_Ambiant_nr.6.36_2007.pdf |date=2017-03-20 }},Chișinău, 2007, pp. 10 - 13 ISSN 1810-9551</ref><ref name="ursu-vulc">[[Andrei Ursu|Ursu, A]]. ''Vulcani noroioși în văile bazinului Prutului''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/ANUAR-NR17.pdf Buletinul Științiﬁc al Muzeului Național de Etnograﬁe și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 4 (17)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223092813/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/ANUAR-NR17.pdf|date=2017-02-23}}, Serie nouă, Științe ale naturii, pp. 41-46. ISBN 9975-940-84-6 ISSN 1857-0054</ref> Cel mai dens situați vulcani noroioși au fost observați în lunca [[Râul Delia|râulețului Delia]].<ref name=ursu-vulc /> Aici pe o suprafață de aproximativ 2 ha se aﬂă 6 vulcani de diferite forme, dimensiuni și stadii de activitate. Alt vulcan noroios s-a format în valea [[Râul Camenca, Prut|râului Camenca]] lângă satul [[Mălăiești, Rîșcani]], argilă căruia e utilizată de localnici.<ref name=ursu-vulc /> [[Vulcan noroios|Vulcani noroioși]] au mai fost semnalați în valea [[Răut]]ului în amonte de [[Bălți]], în valea [[Râul Larga, Cantemir|râului Larga]] (comuna [[Constantinești, Cantemir|Constantinești]]), pe terasa inferioară a Prutului ([[Bărboieni, Nisporeni|Bărboieni]]) și în valea [[Râul Nârnova|râului Nârnova]].<ref name=vulcani-moldova1 />

=== Substanțe minerale utile ===
Principalele substanțe minerale extrase din subteran reprezintă materia primă pentru industria materialelor de construcție. În 2011 erau luate la evidență circa 400 de zăcăminte de substanțe minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400 de milioane de tone de [[ghips]], [[nisip]] pentru sticlă, tripol, [[diatomit]]e etc. și 1.500 de milioane de metri cubi de [[calcar]], piatră brută, prundiș, [[argilă]] etc.<ref>Preasca, Ion. ''[http://adevarul.ro/moldova/social/bogatiile-tarii-raman-ascunse-pamant-subsolul-moldovei-contine-importante-zacaminte-naturale-1_50ad868d7c42d5a66396c2a0/index.html Bogățiile țării rămân ascunse în pământ. Subsolul Moldovei conține importante zăcăminte naturale'']. [[Adevărul]], 7 octombrie 2011. Accesat 24 decembrie 2012.</ref>

În sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi: [[petrol]] ([[Văleni, Cahul|Văleni]]), [[gaz natural]] ([[Victorovca, Cantemir|Victorovca]]) și [[cărbune brun]] ([[Etulia, Găgăuzia|Etulia]]). Potrivit estimărilor efectuate conform datelor din perioada sovietică rezerve de petrol sunt de circa 2,1 milioane de tone și de gaze naturale – 960 de milioane m3. Totodată, se prognoza existența altor zăcăminte la adâncimi mai mari.<ref>Preasca, Ion. ''[http://adevarul.ro/moldova/economie/ucrainenii-gasit-petrol-republica-moldova-1_50abb8137c42d5a6637f31ca/index.html Ucrainenii au găsit și petrol în Republica Moldova]''. [[Adevărul]], 18 octombrie 2011. Accesat 24 decembrie 2012.</ref>

=== Sol ===
[[File:Ogor cultivat cu ceapă în nordul Republicii Moldova..jpg|thumb|left|upright|[[Cernoziom]] cultivat cu ceapă în nordul țării.]]
[[Sol (strat al Pământului)|Solul]] constituie principala bogăție naturală a Republicii Moldovei. Fondul funciar al Republicii Moldova la
1 ianuarie 2010 constituie 3,384 mln ha. Terenurile agricole ocupă circa 2 mln ha (59,0 la sută)<ref>''[[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]''. [http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2010.pdf Resursele naturale și mediul în Republica Moldova]: Culegere Statistică. [[Chișinău]], 2010. p. 17. Accesat 23 octombrie 2011.</ref>, inclusiv: terenuri arabile – 1820,5 mii ha (72,7 la sută), plantații pomiviticole – 303,0 mii ha (12,1 la sută), pajiști – 356,1 mii ha (14,2 la sută) <ref>Andrieș, S.; Cerbari, V.; Filipciuc, V. [http://www.akademos.asm.md/files/Starea%20de%20calitate%20a%20invelisului%20de%20sol%20si%20masuri%20de%20remediere.pdf. Starea de calitate a învelișului de sol și măsuri de remediere]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Akademos'', '''nr. 3(18)''', septembrie 2010, p. 80-87. Accesat 23 octombrie 2011.</ref>.

Învelișul de sol include trei tipuri zonale: [[Sol brun|solurile brune]], care predomină pe [[Podișul Moldovei Centrale]] (în zona Codrilor), [[Sol cenușiu|solurile cenușii]] răspândite în regiunile deluroase, și [[cernoziom]]urile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini mai joase.<ref name="ursu-sol">[[Andrei Ursu|Ursu, A]]. ''Solurile Moldovei: probleme actuale de folosire și protejare''. Buletin Științific - revistă de etnografie, Științele naturii și muzeologie a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 2 (15), Serie nouă, Științele naturii. Chișinău, 2005: 14-16. ISBN 9975-940-84-6; ISSN 1857-0054</ref> Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe).

Cele mai fertile sunt [[cernoziom]]urile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de [[humus]], având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip.

=== Climă ===
{{AP|Clima Republicii Moldova}}
[[Fișier:SolarGIS-Solar-map-Moldavia-en.png|thumb|right|230px|Distribuirea [[Radiație solară|radiației solare]] în țară]]
Republica Moldova este plasată în zona cu [[climă temperată|clima temperat-continentală]], influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuﬁcientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. De exemplu, doar în perioada 1990-2007, în țară au fost înregistrate nouă secete.<ref>Schimbările climatice în Republica Moldova: Impactul socio-economic și opțiunile de politici pentru adaptare. Raportul Național de Dezvoltare Umană în Moldova, 2009-2010</ref> Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate, [[iarnă|iarna]] fiind blândă, iar [[vară|vara]] caldă. Mișcarea generală a [[vânt|maselor de aer]] ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea [[Oceanul Atlantic|Atlanticului]] de Nord-Vest și Sud-Vest. [[Temperatură|Temperatura]] medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C ([[Briceni]]) și 10,0 °C ([[Cahul]]) semnalându-se o încălzire a climei,<ref>Cazac, V.; Daradur, M.; Nedealcov, M. ''[Clima actuală în Republica Moldova și tendințele ei de schimbare (temperatura aerului)]''. Mediul ambiant, '''Nr. 4 (22)''', 2005, pp. 39-41.</ref> iar a solului între 10 °C și 12 °C. În Republica Moldova sunt aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an, precipitațiile variază între 370–560 mm/an și aproape 10% din ele cad sub formă de [[zăpadă]], care se topește de câteva ori pe iarnă.

Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer [[Arctica|arctic]] chiar până la -35 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai temperatura se stabilește în jurul gradației 15 °C și scade pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, deseori depasind aceasta medie iar in unele zile temperaturile pot atinge 32 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale. Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C — 5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.

=== Hidrografie ===
{{AP|Hidrografia Republicii Moldova}}
[[Fișier:Moldova, along the Dniestr River (14910917115).jpg|thumb|left|Peisaj. [[Nistrul]].]]
Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pârâuri cu lungimea totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, 247 - de peste 10 km; pe un sector de 700 m curge și [[Dunărea]]. Cele mai lungi râuri sunt [[Nistru]], [[Prut]], [[Răut]], [[Bâc]], [[Botna]], [[Ichel]], [[Cogâlnic]] și [[Ialpug]]. Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,48 km/km2. Cel mai mare debit al râurilor se înregistrează primăvara, când se topesc zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru și Prut constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din țară.<ref name=chirica>Chirică, L. et al. ''Apele de suprafață: probleme și soluții''. [http://ies.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/11/ma2.pdf Mediul ambiant, '''nr. 2(56)'''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031351/http://ies.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/11/ma2.pdf |date=2014-02-22 }}, 2011, pp. 7-10.</ref>

Lacurile naturale nu sunt numeroase, majoritatea amplasate în luncile râurilor Prut ([[Lacul Beleu|Beleu]], [[Lacul Rotunda|Rotunda]], [[Lacul Foltane|Foltane]]) și Nistru (Nistrul Vechi, [[Lacul Cuciurgan|Cuciurgan]]). În proprietate publică sunt circa 4350 acumulări de apă cu o suprafață totală de peste 300 km2 și o capacitate totală de păstrare a apei de circa 1,5 km3, din acestea 126 cu un volum mai mare de 1 mil. m3<ref name=chirica />. Apa din aceste lacuri este destinate pentru irigație, pescuit, odihnă, necesități industriale, protecția contra nundațiilor. În Moldova există două rezervoare mari: [[Lacul Costești - Stânca]] pe râul Prut (cel mai mare; 678 mil. m3), gestionat în comun cu România, și [[Lacul Dubăsari]] (235 mil. m3) pe râul Nistru.<ref>''[http://www.undp.md/publications/2009NHDR/NHDR_rom_Capitol4.pdf Schimbările Climatice și resursele de apă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121203122022/http://www.undp.md/publications/2009NHDR/NHDR_rom_Capitol4.pdf |date=2012-12-03 }}''. Raportul Național de Dezvoltare Umană în Moldova, 2009-2010. - 64 p.</ref>

=== Floră ===
{{AP|Flora Republicii Moldova}}
Atât [[Așezare geografică|așezarea geografică]] cât și clima sau relieful au influențat semnificativ componența [[vegetație]]i. În ecosistemele Republicii Moldova au fost determinate circa 5513 specii de plante, în ultimii 50 de ani, au dispărut 31 de specii. [[Factorul antropic|Factorul uman]] a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a [[Cartea Roșie a Republicii Moldova|Cărții Roșii a Republicii Moldova]] sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice – ''Genista tetragona'', ''Centaurea thirei'', ''Centaurea anngelescui'', ''Euonymus nana''.<ref name="cartea_rosie">Cartea Roșie a Republicii Moldova. - ed. a 2-a. Ch.: Știința, 2002. - 288 p. ISBN 9975-67-311-2</ref> Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind zona [[Stepă|stepei]] și cea a [[Silvostepă|silvostepei]].
[[Fișier:Codrii dolna.jpg|thumb|right|Un [[Codru (masiv forestier din Republica Moldova)|desiș forestier]] din [[raionul Strășeni]]]]
Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul [[Podișului Codrilor]] și la sudul și estul [[Colinele Tigheciului|Colinelor Tigheciului]] - [[stepa Bugeacului]], întâlnindu-se de asemenea și la Nord, în [[stepa Bălțului]], aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile [[graminee]], [[ciperacee]], [[fabacee]], iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul (''[[Festuca]]''), colilia sau negara (''[[Stipa]]''), ovăzul sălbatic (''[[Avena]]''), firuța (''[[Poa]]''), iar dintre dicotiledonate: păpădia (''[[Taraxacum]]''), salvia (''[[Salvia]]''), jaleșul (''[[Stachys]]''), pelinul (''[[Artemisia]]'').

Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării – în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru – 13,5% și în zona de sud – 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin [[stejar pufos]], [[stejar pedunculat]], [[fag]], [[carpen]], [[mesteacăn]], gorun, tei, ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar fi [[Salcie|sălciile]] și [[plop]]ii.

Flora acvatică și palustră însumează circa 60 de specii de plante superioare, din 23 familii și 27 genuri. Cel mai numeros gen este ''[[Potamogeton]]'' – 15 specii, răspândite sunt stufărișurile (''[[Phragmites australis]]'') și păpurișurile (''[[Typha latifolia]]'', ''[[Typha angustifolia]]'').

[[Pinofite]]le sunt reprezentată de o singură specie în flora spontană – [[Cârcel]] (''[[Ephedra distachya]]''). În parcuri, fâșii forestiere au fost plantați [[pin]]i, [[Molid|molizi]], [[Tuia|tui]], [[jneapăn]]i, anterior nespecifice pentru Moldova.

O distribuție redusă prezintă [[Ferigă|ferigile]] și [[Equisetales|ecvizetofitele]]. În urma cercetărilor din 1965-1996 s-au determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri (''[[Dryopteris filix-mas]]'', ''[[Salvinia natans]]'', ''[[Asplenium trichomanes]]'').<ref>Chirtoca, Vasile; Pînzaru, Pavel. [http://old.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/05/2_11-14.pdf Ferigele interfluviului Nistru-Prut] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031351/http://old.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/05/2_11-14.pdf |date=2014-02-22 }}. ''[[Mediul ambiant]]'', nr. 2 (20), 2005: pp. 11-14</ref> Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii (''[[Equisetum telmateia]]'', ''[[Equisetum pratense]]'' etc.).

[[Lichen]]oflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți – licheni crustoși (''Verrucaria fuscella'', ''Pyrenula nitida'', total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei (''Peltigera canina'', ''[[Xanthoria parietina]]'', 80 sp.) și fruticuloși (''[[Ramalina fraxinea]]'', ''[[Cladonia fimbriata]]'', 18 sp.).<ref>Begu, A. [http://reviste.ubbcluj.ro/contributii_botanice/materiale/2009/Contrib_Bot_vol_44_pp_093-106.pdf Contributions to study of lichens in the Republic of Moldova and their application in air quality monitoring] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130729044006/http://reviste.ubbcluj.ro/contributii_botanice/materiale/2009/Contrib_Bot_vol_44_pp_093-106.pdf |date=2013-07-29 }}. // Contribuții Botanice, Vol. XLIV, 2009: pp. 93-106.</ref> De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de [[mușchi (plantă)|mușchi]] (''[[Pleurozium schreberi]]'', ''Plagiochila asplenioides'', ''[[Marchantia polymorpha]]'', ''[[Funaria hygrometrica]]'').

În ecosistemele acvatice și cele terestre au fost depistate 3500 de specii de alge, în special [[Algă verde|alge verzi]], [[diatomee]], [[Algă albastră-verde|alge albastre verzi]], [[Euglenozoa|euglenofite]], alge heteroconte etc.

=== Faună ===
{{AP|Fauna Republicii Moldova}}
Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și siguranță. Fauna Moldovei cuprinde circa 17 mii specii de [[animale]] dintre care 16,5 mii sunt [[nevertebrate]] și 460 [[vertebrate]]. Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a [[Cartea Roșie a Republicii Moldova|Cărții Roșii]] sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare <ref>Xeneofontov, Ion. ''Ornitofauna Moldovei: dimensiuni istorice și culturale''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Print.indd.pdf Buletinul Științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 13 (26), Serie nouă, Fascicula Etnografie și Muzeologie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223093026/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Print.indd.pdf |date=2017-02-23 }}, Chișinău, 2010: pp. 210-222, ISSN 1857-0054</ref>, 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște.<ref name=cartea_rosie /> În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: ''[[Căprioară|căprioara]], [[mistreț]]ul, [[vulpe]]a, [[bursuc]]ul, [[veveriță]], [[Martes|jderul]]'' sau [[pisica sălbatică]] și specii de păsări ca ''[[Coțofană|coțofana]], [[Pupăză|pupăza]], [[privighetoare]]a, [[Mierlă|mierla]].'' În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: ''[[Șoarece|șoarecele de câmp]], [[hârciog]]ul, [[iepure]]le, [[popândău]]l'', de păsări: ''[[Ciocârlie|ciocârlia]], [[Prepeliță|prepelița]], [[potârniche]]a, și mai rar, [[Dropie|dropia]]'' și alte animale precum ''[[bursuc]]ul ''și'' [[vulpe]]a''.
[[Fișier:Saturnia pyri in Bălți (Moldova) 01.jpg|thumb|right|''[[Saturnia pyri]]'' – cel mai mare lepidopter din Moldova]]
Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de ''[[Gâscă|gâște]], [[Rață|rațe sălbatice]] ''și'' [[Lebădă|lebede]]''. În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de pești: ''[[crap]]ul, [[Știucă|știuca]], [[Șalău|șalăul]], [[somon]]ul'' ș.a.

Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc [[insecte]]le peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt [[Coleoptere]]le, peste 2 mii de specii: rădașca (''[[Lucanus cervus]]'', 75 mm), gândacul rinocer (''[[Oryctes nasicornis]]'', 41 mm), croitorul mare al stejarului (''[[Cerambyx cerdo]]'', 56 mm) etc., și [[lepidoptere]]le, cu peste 800 de specii: [[Saturnia pyri|fluturele ochi de păun mare]] (anvergura aripilor – 150 mm), [[Acherontia atropos|fluturele cap de mort]] (anvergura – 120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc [[efemeroptere]], [[Libelulă|libelule]], [[ortoptere]], blatoide, [[dermoptere]], isoptere, [[himenoptere]], [[neuroptere]], [[diptere]] ș.a.

Arahnofauna este slab reflectată în publicațiile științifice, cei mai studiați fiind [[păianjen]]i, cu peste 300 de specii, și [[Acarina|acarienii]] din sistemele agricole.<ref>Eliseev, Serghei. Spiders (Arachnida, Aranei) from the Republic of Moldova. Solurile Moldovei: probleme actuale de folosire și protejare. Buletin Științific - revistă de etnografie, Științele naturii și muzeologie a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 2 (15), Serie nouă, Științele naturii. Chișinău, 2005: 54-56. ISBN 9975-940-84-6; ISSN 1857-0054</ref><ref>Mikhailov K.G. 1997. [https://sites.google.com/a/os.books-now.com/en333/9785211037847-93rencaGEciemes73 Catalogue of the spiders of the territories of the former Soviet Union (Arachnida, Aranei)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220215195318/https://sites.google.com/a/os.books-now.com/en333/9785211037847-93rencaGEciemes73 |date=2022-02-15 }}. // '''Sbornik trudov Zool. Muzeya MGU'''. Moscow: Zool. Museum, Moscow State Univ. Vol.37. 416 pp.</ref>

Din [[crustacee]] se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind [[filopode]]le, [[copepode]]le, [[podocopide]]le și [[amfipode]]le. Moluștele sunt reprezentate de [[gasteropode]] – 60 de specii acvatice și 70 terestre (''[[Helix pomatia]]'', ''[[Carychium minimum]]'') și [[bivalve]] – 30 de specii (''[[Anodonta cygnea]]'', ''Adacna vitrea).

[[Anelide]]le din Moldova aparțin la trei clase: [[polichete]] (2 specii, incl. ''[[Hypania invalida]]''), [[oligochete]] – întâlnite în mediul acvatic și terestru (''Achaeta bohemica'', ''[[Lumbricus terrestris]]'') și [[hirudinee]] (''[[Hirudo medicinalis]]'', ''Helobdella stagnalis''). O atenție deosebită este acordată [[nematode]]lor, ma ales celor fito și zooparazite.

Mai puțin numeroase sunt [[rotifere]]le, [[Vierme lat|plathelminții]], briozoare, [[tardigrade]]le, [[gastrotrihe]]le, [[celenterate]]le și [[Porifera|spongierii]].

Diversitatea [[protozoare]]le este reprezentată de [[sarcodine]] (aprox. 500 de specii), [[mastigofore]] (cca. 200 de specii), [[sporozoare]], [[ciliofore]] (cca. 650 de specii).<ref>Toderaș, I.; Vladimirov, M., Niculisean, Z. Lumea animală a Moldovei, Vol 1: Nevertebrate. - Ch.: Î.E.P. Știința, 2007. -198 p. ISBN 978-9975-67-597-0</ref>

== Politică ==
{{Politica Republicii Moldova}}
{{AP|Politica Republicii Moldova}}
=== Politică internă ===
{{AP|Președintele Republicii Moldova|Parlamentul Republicii Moldova|Guvernul Republicii Moldova}}
{{Imagini șef de stat și de guvern|align=left|caption_template1=președintele __link__|caption_template2=prim-ministrul __link__}}
[[Parlamentul Republicii Moldova]] este unul unicameral și are 101 de locuri (majoritatea simplă, conform Curții Constituționale, fiind de 52 voturi), iar membrii săi sunt aleși prin vot popular la fiecare 4 ani. Conform articolului 78, alin. 1, din Constituția Republicii Moldova, președintele (șeful statului) este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățeni, o dată la 4 ani. Președintele propune [[prim-ministru]]l (șeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

După [[Alegeri legislative în Republica Moldova, 2005|alegerile din 6 martie 2005]], majoritatea parlamentară o deținea [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziția este reprezentată de patru formațiuni politice – [[Alianța „Moldova Noastră”]] – 13 locuri, [[Partidul Democrat din Moldova]] – 9 locuri, [[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] – 7 locuri, [[Partidul Social-Liberal]] – 3 locuri, precum și de 14 deputați neafiliați (inclusiv 4 deputați membri ai [[Partidul Democrației Sociale|Partidului Democrației Sociale]] și 2 deputați membri ai [[Partidul Național Liberal (Republica Moldova)|Partidului Național Liberal]], formațiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005).

Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul „Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziție, a obținut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formațiune s-a dezintegrat însă în decurs de câteva săptămâni de la alegeri, după ce PDM și PSL s-au despărțit de Bloc, lăsând doar Alianța „Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD și PDM au menținut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziției de centru și centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democrației Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) și Partidul Național Liberal (PNL)3. Opoziția de stânga este reprezentată în principal de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova „Patria-Rodina” (PSRM) și de Mișcarea Social-Politică „Ravnopravie”.
[[File:Moldavie Parlement 2021.svg|thumb|right|
'''[[Guvernul Natalia Gavrilița|Guvern]]''' (63)
{{Legendă|#e6c300|[[Partidul Acțiune și Solidaritate|PAS]] (63)}}
'''Opoziție''' (38)
{{Legendă|#CE0000|[[Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor|BeCS]] (32)}}
{{Legendă|#700100|[[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova|PSRM]] (22)}}
{{Legendă|#C10000|[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] (10)}}
{{Legendă|#5CBB72|[[Partidul „ȘOR”|PPȘ]] (6) }}]]
[[Alegeri legislative în Republica Moldova, aprilie 2009|Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009]] sunt câștigate din nou de [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] – 60 locuri, acesta fiind acuzat de opoziție că a fraudat masiv alegerile, urmat de [[Partidul Liberal (Republica Moldova)|Partidul Liberal]] – 15 locuri, [[Partidul Liberal Democrat din Moldova|Partidul Liberal Democrat]] – 15 locuri și [[Alianța Moldova Noastră]] – 11 locuri. Aceste alegeri nu au fost validate niciodată, fiind organizate alte alegeri repetate mai târziu.

La acest scrutin, 5 aprilie 2009, s-au desfășurat alegeri la nivel local pentru a patra oară de când Moldova a obținut independența în 1991, și al treilea scrutin național de la venirea la putere a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obținut 46% din voturi și 56 dintre cele 101 locuri în parlament. În urma alegerilor, PCRM a ajuns la o înțelegere cu mai multe partide de opoziție, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), care i-au acordat susținerea necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca președinte al republicii la data de 4 aprilie 2005.

În [[Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2012|martie 2012]], [[Nicolae Timofti]], candidatul Alianței pentru Integrare Europeană a fost ales [[Președinții Republicii Moldova|președinte al Republicii Moldova]] în Parlamentul de la Chișinau.<ref>{{ro icon}} Wall-Street.ro [http://www.wall-street.ro/articol/International/118209/republica-moldova-si-a-ales-presedintele.html "Republica Moldova si-a ales presedintele"]</ref> La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la modificarea și completarea Legii 100 privind actele de stare civilă; ca urmare a acestei legi, cetățenii Republicii Moldova pot să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică [[români]].<ref>[http://www.jurnal.md/ro/news/cere-ti-dreptul-fii-roman-220717/ Cere-ți dreptul, fii român!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120603225339/http://jurnal.md/ro/news/cere-ti-dreptul-fii-roman-220717/ |date=2012-06-03 }}, ''jurnal.md'', 26 mai 2012</ref>

[[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014|Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014]] au fost cea de-a VIII-a competiție electorală de acest fel după proclamarea independenței Republicii Moldova, la scrutin participînd 26 de concurenți electorali (la finele campaniei au rămas 24 de concurenți). Rata de participare la scrutin a constituit 57,28%, iar mandatele de deputat au fost distribuite în felul următor: PSRM — 25 de mandate, PLDM — 23, PCRM — 21, PDM — 19 și PL — 13.<ref>{{cite web|url=http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/|title=Alegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014 / alegeri.md|website=www.e-democracy.md}}</ref>

Pe 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile prezidențiale, după ce prin decizia [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova|Curții Constituționale]] din {{Dată|2016|3|4}} s-a revenit la alegerea Președintelui prin vot direct de către cetățeni. Primul tur de scrutin din {{Dată|2016|10|30}} cu o rată de participare de 50,95% a fost validat, fiind depășit baremul de validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Deoarece niciunul dintre cei 9 candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016. Lupta s-a dat dintre primii doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie — Igor Dodon și Maia Sandu. Prezența la vot a fost de 53,45%, iar Igor Dodon a fost ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova.<ref>{{cite web|url=http://www.e-democracy.md/elections/presidential/2016/|title=Alegerile Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 / alegeri.md|website=www.e-democracy.md}}</ref>

La [[Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2020|alegerile prezidențiale din 2020]], în turul al doilea de scrutin, Maia Sandu a câștigat cu 57,75% din voturi, în timp ce Igor Dodon a strâns 42,2%.<ref name="Digi 24_2021-07-13">{{Citation | url=https://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova/alegeri-prezidentiale-moldova-rezultatele-oficiale-partiale-maia-sandu-se-claseaza-inaintea-lui-igor-dodon-1402390| title=Alegeri prezidențiale Moldova. Rezultatele oficiale confirmă: Maia Sandu va fi noul președinte. Scorul este zdrobitor| newspaper=Digi 24| date= | accessdate=2021-07-13}}</ref> În [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021|alegerile parlamentare anticipate]], convocate în anul următor, {{Partid|Moldova|PAS|format=fns}}, care a susținut-o pe Maia Sandu la prezidențiale, a obținut și majoritatea locurilor în Parlament.<ref name="Mediafax_17:42">{{Citation | url=https://www.mediafax.ro/politic/alegerile-parlamentare-din-republica-moldova-rezultate-oficiale-victorie-pentru-partidul-condus-de-maia-sandu-20184745| title=Alegeri parlamentare Republica Moldova. Rezultate oficiale: victorie pentru partidul condus de Maia Sandu| newspaper=Mediafax| date= 2021-07-12| accessdate=2021-07-13 |author = Ștefan Ionescu}}</ref>

=== Politică externă ===
{{Articol principal|Relațiile externe ale Republicii Moldova}}
{{Vezi și|Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană|Relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii}}
[[Fișier:Diplomatic missions of Moldova.png|thumb|350px|Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate]]
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este organul central de specialitate al administrației publice, abilitat să promoveze și să realizeze politica externă a statului. Aparatul central al Ministerului, oficiile consulare, misiunile diplomatice, reprezentanțele și misiunile de pe lîngă organizațiile internaționale, precum și personalul, care activează în cadrul acestora, constituie, în ansamblu, Serviciul diplomatic al Republicii Moldova.

În domeniul integrării europene, dialogul bilateral cu Uniunea s-a intensificat după 2007 în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, după ce, la 22 februarie 2005, la [[Bruxelles]], se semnase un Plan de Acțiuni RM-UE; Republica Moldova a deschis în mai 2005 o misiune diplomatică pe lângă Comunitățile Europene (mai 2005), iar Comisia Europeană a deschis la rândul său Oficiul Delegației Comisiei Europene în Republica Moldova în octombrie 2005. Uniunea Europeană desemnează un Reprezentant Special pentru Republica Moldova și participă în formatul de negocieri extins privind [[Conflictul din Transnistria|conflictul transnistrean]], cu alături de [[SUA]], [[Rusia]] și autoritățile transnistrene (5+2).

În noiembrie 2013, la Vilnius, Republica Moldova a parafat cu Uniunea Europeană un Tratat de Asociere și un Tratat de Liber Schimb, ca urmare produsele moldovenești au căpătat acces liber pe piața comunitară,<ref>{{Citat web|url=http://www.dw.de/acordul-de-asociere-moldova-ue-a-fost-parafat/a-17261809|publisher=Deutsche Welle|accessdate=2014-04-29|titlu=Acordul de Asociere Moldova - UE a fost parafat|date=29 noiembrie 2013}}</ref> iar din 28 aprilie 2014 cetățenii țării pot circula fără vize în [[Spațiul Schengen|țările Schengen]] și în țările care folosesc regimul Schengen.<ref>{{Citat web|url=http://www.dw.de/nimic-nu-mai-poate-%C3%AEmpiedica-liberalizarea-regimului-de-vize-pentru-moldova/a-17541794|title=Nimic nu mai poate împiedica liberalizarea regimului de vize pentru Moldova|date=3 aprilie 2014|publisher=Deutsche Welle|accessdate=2014-04-29|first=Ovidiu|last=Suciu}}</ref> În contextul [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei ruse a Ucrainei]], în vara lui 2022, Republica Moldova a cerut și a obținut statutul de stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană.<ref name="G4Media.ro_2022-06-23">{{Citation|author=Redacția|title=Moment istoric: Consiliul European acordă statutul de candidate la aderarea la UE pentru Ucraina și Republica Moldova / Charles Michel: „Viitorul nostru este împreună”|date=2022-06-23|url=https://www.g4media.ro/moment-istoric-consiliul-european-acorda-statutul-de-candidate-la-aderarea-la-ue-pentru-ucraina-si-republica-moldova.html|newspaper=G4Media.ro|accessdate=2022-06-23}}</ref>

O evoluție pozitivă au avut relațiile Republicii Moldova cu [[NATO|Alianța Nord-Atlantică]]. Nivelul calitativ nou al acestor relații a fost definit în Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), implementarea căruia va contribui la intensificarea dialogului politic și aprofundarea cooperării RM cu statele aliate și cele partenere, va asigura modernizarea și reformarea sectorului național de securitate și apărare.

===Forțele armate===
{{AP|Forțele armate ale Republicii Moldova}}
[[File:Moldova at Combined Resolve III (15447589208).jpg|thumb|left|Soldați din cadrul [[Forțele Terestre ale Republicii Moldova|Forțele Terestre]] în cadrul unor exerciții de pacificare]]
Conform articolului 11, punctul 1, din [[Constituția Republicii Moldova]], Republica Moldova este un stat neutru, acest statut având un caracter permanent. [[Forțele armate ale Republicii Moldova]] sunt constituite din [[Armata Națională (Republica Moldova)|Armata Națională]] și [[Trupele de carabinieri]]. Armata Națională, la rândul său, constă din [[Forțele Terestre ale Republicii Moldova|Forțele Terestre]] și [[Forțele Aeriene ale Republicii Moldova]]. În țară este valabil serviciul militar obligatoriu, conform căruia toți tinerii ce au atins vârsta de 18 ani sunt înrolați în cadrul armatei, excepție fiind doar pentru studenți sau cazuri speciale de boală, situație familiară grea, convingeri personale sau religioase. În prezent durata satisfacerii serviciului militar în termen este de 12 luni. Alternativ, populația, în special studenții pot face pregătirea militară la catedre militare.

În iunie 1995, parlamentul a adoptat Doctrina militară a Republicii Moldova, care este determinată de politica ei externă și internă, de neutralitatea permanentă a țării proclamată constituțional și care poartă un caracter exclusiv defensiv. Scopul principal al politicii militare a Republicii Moldova este asigurarea securității militare a poporului și statului, prevenirea războaielor și conflictelor armate prin mijloacele de drept internațional.<ref>[http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306988 HOTĂRÎRE Nr. 482 din 06.06.1995 privind Doctrina militară a Republicii Moldova] ([[domeniul public]])</ref>

La 16 martie 1994 Republica Moldova și [[NATO]] au semnat [[Parteneriatul pentru Pace]]. În prezent armata Republicii Moldova are un program de colaborare cu forțele NATO, adesea efectuând exerciții militare și traininguri comune. Pe plan internațional armata RM nu s-a remarcat în acțiuni militare, însă a participat la operațiunile post-conflict din [[Irak]] în anii 2003-2008, delegând în Irak șase contingente de militari, în mare parte geniști. În total, geniștii moldoveni au lichidat în Irak circa 400 mii mine, obuze și alte muniții.<ref name=jurnal_army /> În 2013, ministrul apărării al Republicii Moldova, [[Vitalie Marinuța]], a convenit cu reprezenanții NATO să delege din partea Moldovei un grup de militari cu scop de menținere a păcii în [[Kosovo]],<ref>{{cite web|url=https://moldova.europalibera.org/a/25048184.html|title=Se va alătura Moldova forțelor NATO din Kosovo, KFOR?|website=Radio Europa Liberă}}</ref> iar la 8 martie 2014 un contingent de 41 militari moldoveni au plecat în Kosovo.<ref name=jurnal_army>[http://www.jurnal.md/ro/news/41-cei-mai-buni-militari-moldoveni-au-plecat-in-kosovo-1165418/ 41 cei mai buni militari moldoveni au plecat în Kosovo] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141012010114/http://jurnal.md/ro/news/41-cei-mai-buni-militari-moldoveni-au-plecat-in-kosovo-1165418/ |date=2014-10-12 }}, jurnal.md</ref>

== Organizare administrativ-teritorială ==
{{articol principal|Împărțirea administrativă a Republicii Moldova}}
{{Organizarea administrativă a Republicii Moldova|200px|float=right}}
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de [[Parlamentul Republicii Moldova]], și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.<ref name="UAT">[http://lex.justice.md/md/312874/ Legea Nr. 764, din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova]</ref>

[[Sat]]ul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții.<ref name="UAT" />

[[Oraș]]ul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.<ref name="UAT" />

[[Municipiu]]l este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.<ref name="UAT" /> [[Raion]]ul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale.<ref name="UAT" />

Prin Legea 191-XIV/1998<ref>{{Citat web|url=https://ro.wikisource.org/wiki/Legea_nr._191_din_12_noiembrie_1998_privind_organizarea_administrativ-teritorial%C4%83_a_Republicii_Moldova|titlu=Legea nr. 191 din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova}}</ref>, Republica Moldova a fost împărțită din anul 1998 până în februarie 2003 în [[Județele Republicii Moldova|județe]]. Din 2003, s-a revenit la sistemul [[Uniunea Sovietică|sovietic]] de împărțire administrativă în [[Raioanele Republicii Moldova|raioane]].

În urma adoptării legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost înființate regiunile de dezvoltare, care au scopul de a stimula atragerea de fonduri și investiții și de a asigura o dezvoltare durabilă.<ref>{{cite web|url=https://www.basarabeni.ro/stiri.php?action=read&pagina=18|title=Moldova, 6 regiuni de dezvoltare - Ziar / Publicatie online Basarabeni.RO|website=www.basarabeni.ro}}</ref><ref>{{citat web|title=LEGE Nr. 438 din 28-12-2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova|url=https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=26105&lang=ro|accessdate=2020-03-19}}</ref>

Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 13 municipii și 2 regiuni cu statut special:
{{col-start}}
{{col-2}}
Municipiile Republicii Moldova:
* [[Fișier:Flag of Chișinău.svg|20px|border]] [[Chișinău]]
* [[Fișier:Balti_flag_2006.png|20px|border]] [[Bălți]]
* [[Fișier:Bendery-Flag.jpg|20px|border]] [[Tighina]]
* [[Fișier:Flagge_der_Tiraspol.png|20px|border]] [[Tiraspol]]
* [[Fișier:Komrat_flag.png|20px|border]] [[Comrat]]
* [[Fișier:Flag_of_District_Cahul.svg|20px|border]] [[Cahul]]
* [[Fișier:Bandera_Ungheni.svg|20px|border]] [[Ungheni]]
* [[Fișier:Flag_of_District_Soroca.svg|20px|border]] [[Soroca]]
* [[Fișier:Flag_of_Orhei.svg|20px|border]] [[Orhei]]
* [[Fișier:Flag_of_Ceadîr-Lunga.png|20px|border]] [[Ceadîr-Lunga]]
* [[Fișier:Flag_of_Edineț.svg|20px|border]] [[Edineț]]
* [[Fișier:Flag_of_Hîncești.gif|20px|border]] [[Hîncești]]
* [[Fișier:Straseni_rajon_flag.gif|20px|border]] [[Strășeni]]

Regiunile cu statut special:
* [[Fișier:Flag of Gagauzia.svg|20px|border]] [[Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia]]
* [[Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului]], cunoscute mai generic ca [[Transnistria]] ([[Statutul politic al Transnistriei|disputat]])

{{col-2}}
Raioanele Republicii Moldova:
{| summary="" width="500"
|-----
| valign="top" align="left" width="33%" |
* [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]]
* [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]]
* [[Raionul Briceni|Briceni]]
* [[Raionul Cahul|Cahul]]
* [[Raionul Cantemir|Cantemir]]
* [[Raionul Călărași|Călărași]]
* [[Raionul Căușeni|Căușeni]]
* [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]]
* [[Raionul Criuleni|Criuleni]]
* [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]]
* [[Raionul Drochia|Drochia]]
| valign="top" align="left" width="33%" |
* [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]]
* [[Raionul Edineț|Edineț]]
* [[Raionul Fălești|Fălești]]
* [[Raionul Florești|Florești]]
* [[Raionul Glodeni|Glodeni]]
* [[Raionul Hîncești|Hîncești]]
* [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]]
* [[Raionul Leova|Leova]]
* [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]]
* [[Raionul Ocnița|Ocnița]]
* [[Raionul Orhei|Orhei]]
| valign="top" align="left" width="33%" |
* [[Raionul Rezina|Rezina]]
* [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]]
* [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]]
* [[Raionul Soroca|Soroca]]
* [[Raionul Strășeni|Strășeni]]
* [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]]
* [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]]
* [[Raionul Taraclia|Taraclia]]
* [[Raionul Telenești|Telenești]]
* [[Raionul Ungheni|Ungheni]]
|}
{{col-end}}

[[Transnistria]] este ''[[de jure]]'' o parte a Republicii Moldova, ''[[de facto]]'' însă, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Așa-numita [[Republica Moldovenească Nistreană]] și-a autoproclamat independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută de niciun stat. Municipiul [[Tiraspol]] este capitala de fapt a Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte din Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și Tighina).

== Demografie ==
{{articol principal|Demografia Republicii Moldova}}
=== Structura etnolingvistică ===
{{Articol principal|Comunități etnice în Republica Moldova|Limbile Republicii Moldova}}
În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației din 2014, minoritățile etnice reprezintă 17,9% din populație (fără Transnistria). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (6,6%), rușii (4,1%), găgăuzii (4,6%) și bulgarii (1,9%). Predomină băștinașii (82,1%) care se pot declara fie «moldoveni» (75,1%), fie« români» (7,0%). Denumirea de «moldoveni» are înțelesuri diferite în funcție de:
* [[Ius soli|Dreptul internațional]], conform căruia « moldoveni » sunt toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor;
* Dreptul Republicii Moldova și al celorlalte foste republici unionale [[Uniunea sovietică|sovietice]] conform căruia «moldovenii» sunt numai vorbitorii limbii daco-române cetățeni ai acestor state, ei constituind o «''etnie diferită de Români''», inclusiv de Românii din [[Moldova]] românească;
* [[Ius sangvinis|Dreptul României]], după care «moldovenii» sunt o parte din poporul român (definit prin vorbirea [[Limba română|limbii daco-romane]]), anume partea originară din teritoriile fostului [[Principatul Moldovei|Principat al Moldovei]], pe ambele maluri ale [[Prut]]ului.

Sfera academică consideră, în totalitate în România și în majoritate în Republica Moldova și în țările apusene, al treilea înțeles ca fiind cel conform datelor științifice (istorice, geografice și lingvistice); o minoritate din Republica Moldova și din țările apusene, dar o majoritate din țările foste sovietice (cu excepția țărilor baltice) susține însă al doilea înțeles (vezi sursele articolului «[[Controversa identitară în Republica Moldova]]»).
<div width="100%" style="overflow:auto">
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="19" align="center"|'''Structura etnică a populației Rep. Moldova conform recensămintelor 1897–2014'''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Etnie
! colspan="2" | 18971
! colspan="2" | 19302
! colspan="2" | 19413
! colspan="2" | 19594
! colspan="2" | 19705
! colspan="2" | 19796
! colspan="2" | 19897
! colspan="2" | 20048
! colspan="2" | 20149
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
!Număr
!%
|-
| [[Moldoveni]]
| rowspan="2" align="right" | 920.919
| rowspan="2" align="right" | 47,59
| rowspan="2" align="right" | 1.610.757
| rowspan="2" align="right" | 56,26
| rowspan="2" align="right" | 1.793.493
| rowspan="2" align="right" | 65.61
| align="right" | 1.886.566
| align="right" | 65,41
| align="right" | 2.303.916
| align="right" | 64,56
| align="right" | 2.525.687
| align="right" | 63,95
| align="right" | 2.794.749
| align="right" | 64,47
| align="right" | 2.564.849
| align="right" | 76,12
| align="right" | 2.068.058
| align="right" | 75,07
|-
| [[Români]]
| align="right" | 1.663
| align="right" | 0,06
| align="right" | 1.581
| align="right" | 0,04
| align="right" | 1.657
| align="right" | 0,04
| align="right" | 2.477
| align="right" | 0,06
| align="right" | 73.276
| align="right" | 2,17
| align="right" | 192.800
| align="right" | 7,00
|-
| [[Ucrainenii din Republica Moldova|Ucraineni]]
| align="right" | 379.698
| align="right" | 19,62
| align="right" | 314.211
| align="right" | 10,98
| align="right" | 449.542
| align="right" | 16,45
| align="right" | 420.820
| align="right" | 14,59
| align="right" | 506.560
| align="right" | 14,19
| align="right" | 560.679
| align="right" | 14,20
| align="right" | 600.366
| align="right" | 13,85
| align="right" | 282.406
| align="right" | 8,38
| align="right" | 181.035
| align="right" | 6,57
|-
| [[Găgăuzii din Republica Moldova|Găgăuzi]]
| align="right" | 55.790
| align="right" | 2,88
| align="right" | 98.172
| align="right" | 3,43
| align="right" | 115.683
| align="right" | 4,23
| align="right" | 95.856
| align="right" | 3,32
| align="right" | 124.902
| align="right" | 3,50
| align="right" | 138.000
| align="right" | 3,49
| align="right" | 153.458
| align="right" | 3,54
| align="right" | 147.500
| align="right" | 4,38
| align="right" | 126.010
| align="right" | 4,57
|-
| [[Rușii din Republica Moldova|Ruși]]
| align="right" | 155.774
| align="right" | 8,05
| align="right" | 351.912
| align="right" | 12,29
| align="right" | 164.410
| align="right" | 6,01
| align="right" | 292.930
| align="right" | 10,16
| align="right" | 414.444
| align="right" | 11,61
| align="right" | 505.730
| align="right" | 12,81
| align="right" | 562.069
| align="right" | 12,97
| align="right" | 201.218
| align="right" | 5,97
| align="right" | 111.726
| align="right" | 4,06
|-
| [[Bulgarii din Republica Moldova|Bulgari]]
| align="right" | 103.225
| align="right" | 5,33
| align="right" | 163.726
| align="right" | 5,72
| align="right" | 177.647
| align="right" | 6,50
| align="right" | 61.652
| align="right" | 2,14
| align="right" | 73.776
| align="right" | 2,07
| align="right" | 80.665
| align="right" | 2,04
| align="right" | 88.419
| align="right" | 2,04
| align="right" | 65.662
| align="right" | 1,95
| align="right" | 51.867
| align="right" | 1,88
|-
| [[Țigani]]
| align="right" | 8.636
| align="right" | 0,45
| align="right" | 13.518
| align="right" | 0,47
| align="right" | 8.204
| align="right" | 0,30
| align="right" | 7.265
| align="right" | 0,25
| align="right" | 9.235
| align="right" | 0,26
| align="right" | 10.666
| align="right" | 0,27
| align="right" | 11.571
| align="right" | 0,27
| align="right" | 12.271
| align="right" | 0,36
| align="right" | 9.323
| align="right" | 0,34
|-
| [[Istoria evreilor în Republica Moldova|Evrei]]
| align="right" | 228.168
| align="right" | 11,79
| align="right" | 204.858
| align="right" | 7,16
| align="right" | 6.882
| align="right" | 0,25
| align="right" | 95.107
| align="right" | 3,30
| align="right" | 98.072
| align="right" | 2,75
| align="right" | 80.124
| align="right" | 2,03
| align="right" | 65.836
| align="right" | 1,52
| align="right" | 3.628
| align="right" | 0,11
| align="right" | 1.597
| align="right" | 0,06
|-
| [[Belaruși]]
| align="right" | 2.471
| align="right" | 0,13
| colspan="2" align="center" | Ruși
| colspan="2" align="center" | Ruși
| align="right" | 5.977
| align="right" | 0,21
| align="right" | 10.327
| align="right" | 0,29
| align="right" | 13.874
| align="right" | 0,35
| align="right" | 19.608
| align="right" | 0,45
| align="right" | 5.059
| align="right" | 0,15
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Polonezii din Republica Moldova|Polonezi]]
| align="right" | 11.696
| align="right" | 0,60
| align="right" | 8.104
| align="right" | 0,28
| align="right" | 9.086
| align="right" | 0,33
| align="right" | 4.783
| align="right" | 0,17
| align="right" | 4.899
| align="right" | 0,14
| align="right" | 4.961
| align="right" | 0,13
| align="right" | 4.739
| align="right" | 0,11
| align="right" | 2.383
| align="right" | 0,07
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Germani]]
| align="right" | 60.206
| align="right" | 3,11
| align="right" | 81.089
| align="right" | 2,83
| align="right" | 2.058
| align="right" | 0,08
| align="right" | 3.843
| align="right" | 0,13
| align="right" | 9.399
| align="right" | 0,26
| align="right" | 11.374
| align="right" | 0,29
| align="right" | 7.335
| align="right" | 0,17
| align="right" | 1.616
| align="right" | 0,05
| colspan="2" align="center" | -
|-
| ''Alții''
| align="right" | 8.642
| align="right" | 0,45
| align="right" | 16.604
| align="right" | 0,58
| align="right" | 6.560
| align="right" | 0,24
| align="right" | 7.947
| align="right" | 0,28
| align="right" | 11.734
| align="right" | 0,33
| align="right" | 16.049
| align="right" | 0,41
| align="right" | 24.590
| align="right" | 0,57
| align="right" | 9.444
| align="right" | 0,28
| align="right" | 12.303
| align="right" | 0,45
|-
| ''Nerecenzați''
| colspan="16" align="center" | -
| align="right" | 193.434
| align="right" | 6,45
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 1.935.412
! colspan="2" | 2.864.402
! colspan="2" | 2.733.565
! colspan="2" | 2.884.477
! colspan="2" | 3.568.873
! colspan="2" | 3.949.756
! colspan="2" | 4.335.360
! colspan="2" | 3.383.332
! colspan="2" | 2.998.235
|-
| colspan="19" align="center"|'''1'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=0]. '''2'''Sursă:[http://historymaps.ro/?p=2488] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107072333/http://historymaps.ro/?p=2488 |date=2019-01-07 }}.[https://archive.org/stream/recensamntulgene02inst#page/n3/mode/2up]. '''3'''Sursă:[http://historymaps.ro/?p=246] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181101055012/http://historymaps.ro/?p=246 |date=2018-11-01 }}. '''4'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_59.php?reg=4]. '''5'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_70.php?reg=9]. '''6'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_79.php?reg=9]. '''7'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_89.php?reg=9]. '''8'''Sursă:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&].[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2017/2_AS.pdf]. '''9'''Sursă:[http://recensamant.statistica.md/ro].[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2017/2_AS.pdf]. Date recensăminte: 28.01.1897 / 29.12.1930 / August 1941 / 15.01.1959 / 15.01.1970 / 17.01.1979 / 12.01.1989 / 05.10.2004 / 12.05.2014
|}
</div>

[[Fișier:Harta etnică a Republicii Moldova (2014).jpg|thumb|350px|Harta etnică a Republicii Moldova (2014)]]
În perioada [[5 octombrie|5]] – [[12 octombrie]] [[2004]] pe teritoriul Republicii Moldova a avut loc [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|primul recesământ]] independent al populației. În 2014 a avut loc [[Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (Republica Moldova)|al doilea recensământ]], iar primele rezultate preliminare au fost publicate la sfârșitul aceluiași an (2014).<ref>BNS: [http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Nota_informativa_Preliminare_Recensamint_2014.pdf Notă informativă privind rezultatele preliminare ale Recensămîntului Populației și Locuințelor din Republica Moldova în anul 2014]</ref> Eroarea de colectare a datelor naționale a fost de 6,45%, mai mare decât s-ar fi așteptat autoritățile, astfel că totalul populației a fost estimat. <ref>BNS: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5583&parent=0 Principalele rezultate ale RPL 2014]</ref>

Separat, în teritoriul controlat de guvernul transnistrean au avut loc 2 recensăminte, respectiv 2004 și 2015.

{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="5" align="center"|'''Structura etnică a populației Transnistriei conform recensămintelor 2004-2015'''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Etnie
! colspan="2" | 20041
! colspan="2" | 20152
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
|-
| [[Rușii din Republica Moldova|Ruși]]
| align="right" | 168.678
| align="right" | 30,37
| align="right" | 161.300
| align="right" | 33,8
|-
| [[Moldoveni]]
| align="right" | 177.382
| align="right" | 31,94
| align="right" | 156.600
| align="right" | 33,2
|-
| [[Ucrainenii din Republica Moldova|Ucraineni]]
| align="right" | 160.069
| align="right" | 28,82
| align="right" | 126.700
| align="right" | 26,7
|-
| [[Bulgarii din Republica Moldova|Bulgari]]
| align="right" | 13.858
| align="right" | 2,50
| align="right" | 13.300
| align="right" | 2,8
|-
| [[Găgăuzii din Republica Moldova|Găgăuzi]]
| align="right" | 4.096
| align="right" | 0,74
| align="right" | 5.700
| align="right" | 1,2
|-
| [[Belaruși]]
| align="right" | 3.811
| align="right" | 0,69
| align="right" | 2.800
| align="right" | 0,6
|-
| [[Germani]]
| align="right" | 2.071
| align="right" | 0,37
| align="right" | 1.400
| align="right" | 0,3
|-
| [[Polonezii din Republica Moldova|Polonezi]]
| align="right" | 1.791
| align="right" | 0,32
| align="right" | 1.000
| align="right" | 0,2
|-
| [[Istoria evreilor în Republica Moldova|Evrei]]
| align="right" | 1.259
| align="right" | 0,23
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Țigani]]
| align="right" | 507
| align="right" | 0,09
| colspan="2" align="center" | -
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 555.347
! colspan="2" | 475.665
|-
| colspan="5" align="center"|1 Sursă: [http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm]. 2 Sursă: [http://gov-pmr.org/item/6831]. [http://mer.gospmr.org/gosudarstvennaya-sluzhba-statistiki/informacziya/ezhegodnik-gosudarstvennoj-sluzhby-statistiki/statisticheskij-ezhegodnik-2017.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20191026152825/http://mer.gospmr.org/gosudarstvennaya-sluzhba-statistiki/informacziya/ezhegodnik-gosudarstvennoj-sluzhby-statistiki/statisticheskij-ezhegodnik-2017.html |date=2019-10-26 }}. După 1992, Rep. Moldova a pierdut controlul de facto al Transnistriei.
|}

Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%.

Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. [[Găgăuzii]] reprezintă unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială ([[Găgăuzia|UTA Gagauz-Yeri]]), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. [[Limba găgăuză]] este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei.<ref>[[Oazu Nantoi|Nantoi O.]], Iovu A., Boțan I., Cantarji V., Reabcinschi V., Gremalschi A. [http://ipp.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy82MjAxNzFfbWRfaW50ZWdyYXJlYV9ncnVwLnBkZg%3D%3D Integrarea grupurilor etnice și consolidarea națiunii civice în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140703030022/http://ipp.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy82MjAxNzFfbWRfaW50ZWdyYXJlYV9ncnVwLnBkZg%3D%3D |date=2014-07-03 }}. Chișinău, Institutul de Politici Publice, 2012. -220 p.</ref>

În Moldova locuiesc cca. 12.800 de [[țigan]]i (catalogați sub numele respectiv la recensământul din 2004), reprezentând 0,3% din populație. Conform unor surse populația romă ar fi mai numeroasă de la {{formatnum|15000}} până la {{formatnum|20040}}, precum susțin unii lideri ai comunității rrome. În același timp, nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației rrome este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale.<ref>Cace, Sorin; Cantarji, Vasile; Sali, Nicolae; Alla, Marin. [http://www.undp.md/publications/roma%20_report/UNDP,%20Romii%20in%20Republica%20Moldova%20(Chisinau,%202007).pdf Romii în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121203112552/http://www.undp.md/publications/roma%20_report/UNDP,%20Romii%20in%20Republica%20Moldova%20(Chisinau,%202007).pdf|date=2012-12-03}}. -Ch.: „Bons Ofices” ([[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] Moldova), 2007. -118 p. ISBN 978-9975-80-098-3</ref>

La recensământul din 2014,<ref name="recens2004I-zip">{{citat web | title = Recensămîntul populației. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale | url = http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Recensamint/recensamint_2004_vol.I.zip | format = ZIP | publisher = Biroul Național de Statistică | accessdate = 2012-10-29}}</ref> 54,7% din cei 2,804,801 de locuitori cu domiciliul în Republicia Moldova (fără regiunea [[Transnistria|nistreană]]) au declarat ''limba moldovenească'' ca limbă în care vorbesc de obicei, iar 24,0% din locuitorii statului au declarat ''limba română'' ca limba în care vorbesc de obicei.<ref>http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamintul_populatiei/vol_1/8_Nation_Limba_vorbita__materna_ro.xls</ref> Cele două sunt de fapt denumiri diferite ale aceleiași limbi.<ref name="Foxnews.com_2017-10-03">{{Citation | url=http://www.foxnews.com/world/2013/12/05/moldovan-court-rules-official-language-is-romanian-replacing-soviet-flavored.html| title=Moldovan court rules official language is 'Romanian,' replacing Soviet-flavored 'Moldovan'| newspaper=Foxnews.com| date=5 decembrie 2013 | author=| accessdate=3 octombrie 2017}}</ref>
<div width="100%" style="overflow:auto">
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="12" align="center"|'''Limba vorbită de obicei în Rep. Moldova, conform recensămintelor 1897–2014'''
| colspan="1" align="center"|''Estimareoficială''
|-bgcolor="#e0e0e0"
| rowspan="15" align="center"| {{multiple image |align=center |direction=vertical |image1=Rep.Moldova - Lingvistic (2014-2).jpg | width1=170 |caption1=Limba română pe raioane (2014) |alt1= |image2=Rep.Moldova - Lingvistic (2014-4).jpg |width2=170 |caption2=Limba rusă pe raioane (2014)}}
! rowspan="2" | Prima limbă
! colspan="2" | 18971
! colspan="2" | 19302
! colspan="2" | 19893
! colspan="2" | 20044
! colspan="2" | 20145
! colspan="1" | ''2019 6''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! %
|-
| [[Limba română|Română]] '''*'''
| align="right" | 920.919
| align="right" | 47,59
| align="right" | 1.598.573
| align="right" | 55,83
| align="right" | 1.413.244
| align="right" | 33,47
| align="right" | 2.543.354
| align="right" | 75,49
| align="right" | 2.138.964
| align="right" | 78,63
| align="center" | ''80,2''
|-
| [[Limba rusă|Rusă]]
| align="right" | 155.774
| align="right" | 8,05
| align="right" | 370.112
| align="right" | 12,93
| align="right" | 2.434.356
| align="right" | 57,65
| align="right" | 540.990
| align="right" | 16,06
| align="right" | 394.133
| align="right" | 14,49
| rowspan="4" align="center" | ''19,6''
|-
| [[Limba găgăuză|Găgăuză]]
| align="right" | 55.790
| align="right" | 2,88
| align="right" | 101.356
| align="right" | 3,54
| align="right" | ''34.000''
| align="right" | ''0,8''
| align="right" | 104.890
| align="right" | 3,11
| align="right" | 74.167
| align="right" | 2,73
|-
| [[Limba ucraineană|Ucraineană]]
| align="right" | 379.698
| align="right" | 19,62
| align="right" | 331.183
| align="right" | 11,57
| align="right" | ''240.000''
| align="right" | ''5,7''
| align="right" | 130.114
| align="right" | 3,86
| align="right" | 73.802
| align="right" | 2,71
|-
| [[Limba bulgară|Bulgară]]
| align="right" | 103.225
| align="right" | 5,33
| align="right" | 164.551
| align="right" | 5,75
| align="right" | ''22.000''
| align="right" | ''0,5''
| align="right" | 38.565
| align="right" | 1,14
| align="right" | 26.577
| align="right" | 0,98
|-
| [[Limba romani|Țigănească]]
| align="right" | 8.636
| align="right" | 0,45
| align="right" | 6.520
| align="right" | 0,23
| align="right" | ''3.000''
| align="right" | ''0,1''
| colspan="2" align="center" | -
| align="right" | 5.764
| align="right" | 0,21
| rowspan="4" align="center" | ''0,2''
|-
| [[Limba ebraică|Ebraică]]
| align="right" | 228.168
| align="right" | 11,79
| align="right" | 201.278
| align="right" | 7,03
| align="right" | ''33.000''
| align="right" | ''0,8''
| colspan="2" align="center" | -
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Limba germană|Germană]]
| align="right" | 60.206
| align="right" | 3,11
| align="right" | 80.568
| align="right" | 2,81
| align="right" | ''5.000''
| align="right" | ''0,1''
| colspan="2" align="center" | -
| colspan="2" align="center" | -
|-
| ''Altă limbă''
| align="right" | 22.809
| align="right" | 1,18
| align="right" | 8.935
| align="right" | 0,31
| align="right" | ''38.000''
| align="right" | ''0,9''
| align="right" | 11.318
| align="right" | 0,34
| align="right" | 6.970
| align="right" | 0,26
|-
| ''Nerecenzați''
| colspan="8" align="center" | -
| align="right" | 193.434
| align="right" | 6,45
| colspan="12" align="center" | -
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 1.935.412
! colspan="2" | 2.864.402
! colspan="2" | 4.335.360
! colspan="2" | 3.383.332
! colspan="2" | 2.998.235
! colspan="1" align="center" | -
|-
| colspan="12" align="center"|'''1'''Source:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=0]. '''2'''Source:[http://historymaps.ro/?p=2488] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107072333/http://historymaps.ro/?p=2488 |date=2019-01-07 }}.[https://archive.org/stream/recensamntulgene02inst#page/n3/mode/2up]. '''3'''Source:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=6]. '''4'''Source:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&]. '''5'''Source:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=349&]. '''6'''Sourse:[<ref>{{cite web |url=https://a.cec.md/ro/cec-a-inceput-tiparul-buletinelor-de-vot-pentru-alegerile-2781_94749.html|title=Tipărirea buletinelor de vot în limba română și limba rusă, pentru alegeri locale 2019 |publisher=Cec.md|}}</ref>] '''* Limba moldovenească''' sau accentul moldovenesc reprezintă regionalismul (glotonimul) dat '''limbii române''' în Rep.Moldova.
|}
</div>

Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS) afirmă: „Limba română este limba de predare oficială în sistemul național de educație, 80,7% dintre elevii înscriși la începutul anului de studii 2018-2019, în învățământul primar și secundar general (I-XII), studiind în această limbă”.<ref>{{cite web |url=http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6221&parent=0 |title=Activitatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general, la începutul anului de studii 2018-2019 |work=BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, Chișinău-Republica Moldova |publisher=26-12-2018|}}</ref>Cu privire la folosirea limbii române pe regiuni (2018-2019), în învățământul primar și secundar general (I-XII), conform BNS Rep. Moldova avem: Centru (13 raioane) 96,4%; Sud (8 raioane) 82,8%; Nord (12 raioane) 78,2%; Mun. [[Chișinău]] 77,4% și UTA [[Găgăuzia]] 5,6%.

La recensământul din 2004, 94,5% dintre etnicii moldoveni au declarat că vorbesc de obicei moldovenească/română, raportul fiind 76,0% cu 18,5%. Iar 5,0% dintre etnicii moldoveni au declarat că vorbesc de obicei [[limba rusă]]. La recensământul din 2004 în Rep.Moldova 75,5% dintre cetățeni au declarat că vorbesc de obicei limba moldovenească/română, iar la recensământul din 2014 procentul a crescut la 78,6%. Raportul ''moldovenească/română'' diferă de la an la an în funcție de convingerile politice și ideologiile istorice. Dacă în 2004 raportul național era 59,0% moldovenească și 16,5% română, în 2014 raportul național era 54,7% moldovenească și 24,0% română, evidențiindu-se înclinarea balanței din ce în ce mai mult spre limba română. Politizarea de „limbă moldovenească” față de „limbă română” a fost intens impusă în perioada sovietică 1944-1989. Problema nu se pune la identitatea limbilor, fiind același dialect, ci la denumirea dialectului. În cercurile pro-moldoveniste și filoruse care doresc o „conștiință națională” locală proprie, se încearcă implementarea națională că moldovenii români au fost primii care au vorbit dialectul, implicit întâietatea „primului” de a da numele dialectului ca limbă moldovenească.
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Rep.Moldova
! colspan="2" | Limba maternă
! colspan="2" | Prima limbă
|-bgcolor="#e0e0e0"
! 2004 %
! 2014 %
! 2004 %
! 2014 %
|-
| [[Limba română|Română]]
| align="right" | 76,82
| align="right" | 80,20
| align="right" | 75,49
| align="right" | 78,63
|-
| [[Limba rusă|Rusă]]
| align="right" | 11,30
| align="right" | 9,68
| align="right" | 16,06
| align="right" | 14,49
|-
| [[Limba găgăuză|Găgăuză]]
| align="right" | 4,09
| align="right" | 4,21
| align="right" | 3,11
| align="right" | 2,73
|-
| [[Limba ucraineană|Ucraineană]]
| align="right" | 5,53
| align="right" | 3,94
| align="right" | 3,86
| align="right" | 2,71
|-
| [[Limba bulgară|Bulgară]]
| align="right" | 1,61
| align="right" | 1,53
| align="right" | 1,14
| align="right" | 0,98
|-
| Altă limbă
| align="right" | 0,64
| align="right" | 0,45
| align="right" | 0,34
| align="right" | 0,47
|}
Majoritatea [[ruși]]lor, [[ucraineni]]lor, [[găgăuzi]]lor și [[bulgari]]lor au indicat ca limbă vorbită de obicei una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. [[Limba rusă]] este considerată ''neoficial'' limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. La recensământul din 2004, cei care au declarat [[limba rusă|limba rusa]] ca limba pe care o folosesc de obicei, reprezentau 16,1%, iar la recensământul din 2014 procentul a scăzut la 14,5%, indiferent că se declarau moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din [[1989]] când procentul era de 57,7%, folosirea zilnică a limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației etnicilor ruși din Rep.Moldova, precum și din cauza diminuării influenței rusești, în administrații predominând vorbitorii de limbă română («moldoveni» / «români»).

=== Dinamica populației ===
[[File:Moldova-2013-USC.jpg|thumb|312px|Piramida populației în anul 2013]]
Conform datelor [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|recensământului populației din 2004]], populația republicii pe malul drept al [[Nistru]]lui constituia 3.383.332 persoane (fără [[Transnistria]]). În același an, în Transnistria s-a desfășurat un recensământ propriu la care au fost înregistrate 555.347 persoane. Însumând aceste două rezultate vom obține o populație totală de 3.938.679. Față de recensământul din [[1989]], populația republicii s-a redus cu 396.681 persoane sau cu 9,14% (7,5% în Moldova și 24% (după unele date 18,1%) în Transnistria). Cea mai mare parte a populației este concentrată în [[Regiunea de Dezvoltare Centru (Republica Moldova)|Regiunea Centrală]] (inclusiv [[Chișinău]]), unde locuiesc 50% din totalul populației pe 34% din suprafață țării.

Conform statisticilor Republica Moldova se află în declin demografic pe o perioadă de 24 de ani consecutiv.<ref name="declin demo">[http://protv.md/stiri/social/moldova-la-al-24-lea-an-consecutiv-de-declin-demografic-ce-spun---282361.html Moldova la al 24-lea an consecutiv de DECLIN DEMOGRAFIC. Ce spun specialistii despre viitorul tarii noastre], Protv.md</ref> Acestor factor e cauzat și de faptul că în țară se nasc tot mai puțini copii. În 2013 numărul nou-născuților a scăzut cu 4%, în comparație cu 2012.<ref name="declin demo" />

=== Mișcarea naturală ===
Rata natalității în Moldova s-a aflat într-o scădere continuă până în [[2002]] când a constituit 9,9‰, după care se observă o tendință de creștere neesențială până la 11,0‰ în [[2011]]. Nivelul ratei este mai mare în mediul rural fiind de 11,8‰ și în cel urban de 9,8‰. Din numărul total de nou-născuți de 39182 copii, 51,5% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 106 băieți la 100 fete. In 2012, 22,4% din numărul copiilor s-au născut în afara căsătoriei.<ref>{{Citation | last=Victoria Dodon| title=În anul 2012, în Republica Moldova s-au născut mai mulți băieței decât fetițe. Rata natalității la sate este mai mare| newspaper=Adevărul| date= 1 iunie 2013| url=http://adevarul.ro/moldova/social/republica-moldova-1_51a9b77ec7b855ff564878df/index.html| accessdate=20 februarie 2015}}</ref><ref>{{citat web|title=Crește numărul copiilor născuți în afara căsătoriei|date=25 aprilie 2013|url=http://www.trm.md/ro/social/creste-numarul-copiilor-nascuti-in-afara-casatoriei/|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130427082413/http://www.trm.md/ro/social/creste-numarul-copiilor-nascuti-in-afara-casatoriei/|archivedate=2013-04-27|accessdate=2020-03-19|dead-url=no}}</ref>

În ultimul deceniu, 68-70% din nou-născuții vii revin mamelor din grupa de vârstă de 20-29 ani. În general, vârsta medie a mamelor a crescut de la 25,5 (2001) ani la 26,7 ani (2010).<ref>Cartea Verde a Populației Republicii Moldova</ref>

Cauzele ratei scăzute a natalității sunt complexe: nivelul social-economic scăzut, în special în familiile tinere; costul mare al nașterii copilului în Moldova; sporirea rolului economic al femeii, amânarea primei nașteri și reducerea fertilității feminine.<ref>Iulia Sîrghi. [http://www.e-democracy.md/files/policy-briefs/policy-brief-5-sirghi-ro.pdf Politica de stimulare a natalității în Republica Moldova: realizări și riscuri]. ''Asociația pentru Democrație Participativă'', '''nr. 5''', 2 aprilie 2009, pp. 1-5.</ref>
[[Fișier:Population of Moldova.JPG|268px|left|thumb|Evoluția populației Republicii Moldova în perioda anilor 1960–2008 (fără Transnistria)]]
În 2011 rata mortalității a egalat rata natalității și constituia 11,0‰. În același an [[rata mortalității infantile]] a fost de 11 decese la 1000 născuți vii.<ref>Tabelul 2, p. 4, [http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files/Mortalitatea%20Infantila%20in%20Romania%20in%20Anul%202012.pdf Mortalitatea infantilă în România – Anul 2012], Ministerul Sănătății – Institutul Național de Sănătate publică – Centrul Național de statistică și informatică în Sănătate publică</ref> Cele mai multe decese (57,5%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (14,5%), bolile aparatului digestiv (9,1%), accidentele, intoxicațiile și traumele (7,8%), bolile aparatului respirator (4,8%).<ref>[http://www.flux.md/editii/201215/articole/13278/ Rata mortalității generale în Republica Moldova: 11 decese la 1000 de locuitori]. [[Grupul de presă FLUX|FLUX]] Ediția de Vineri, Nr. 201215, 26 aprile 2012.</ref> Decesele copiilor în vârstă sub 1 an sunt cauzate de stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 42,2% din totalul copiilor, malformațiile congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale – 27,1%, bolile aparatului respirator – 11,8%, accidentele, intoxicațiile și traumele – 7,0%. Speranța de viață în Moldova este de 70,97 ani, pentru bărbați – 67,10 ani și femei – 75,00 ani. Durata medie a vieții locuitorilor din mediul urban constituie 73,55 ani, cu 4,05 ani mai mult decât în mediul rural.

Rata nupțialității constituie 7,3‰. Cei mai mulți bărbați care s-au căsătorit în 2011, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (37,2%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (46,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbați și 24 ani pentru femei.

Aproximativ 80-85% din numărul căsătoriilor au fost încheiate de persoane celibatare, restul de persoane divorțate sau văduve. Rata divorțialității este de 3,1‰. Peste 30% din numărul divorțurilor reprezintă căsniciile de până la 5 ani.

=== Migrație ===
{{Articol principal|Emigrația din Republica Moldova}}
În prezent Moldova se află în topul țărilor afectate de procesele migraționale. Migrația are loc în două direcții: internă (de la sat la oraș) și externă (pentru muncă, scop educațional, afaceri sau turism). Conform datelor statistice oficiale înregistrate circa 370.000 de emigranți (cifra neoficială constatând circa 800.000 de cetățeni) au plecat în străinătate numai cu scopul angajării în câmpul muncii, iar volumul remitențelor în urma migrației atinge proporții considerabile de 33%-37% față de PIB.<ref>[http://www.unicef.org/moldova/impactul_rom.pdf Lăsați în urma migrației: persoane în etate și copii din Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140221230634/http://www.unicef.org/moldova/impactul_rom.pdf |date=2014-02-21 }}. Studiu național realizat de HelpAge International și UNICEF. Ch.: Pontos, 2010. -40 p.</ref><ref>Cholamali Mohammadifard. [http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/FIELD/Moscow/pdf/migration_conference_proceedings_2005_volum2.pdf Fenomenul migrației în Republica Moldova]. Populația Republicii Moldova în contextul migrațiilor internaționale. VOLUMUL II, Iași, 2006,pp. 19-34.</ref> Peste 60% din lucrează în Federația Rusă, datorită cheltuielilor relativ mici pentru deplasare, intrarea fără viză, cunoașterea limbii ruse. Majoritatea celor plecați la lucru în Rusia provin din mediul rural (64,6% din numărul total al acestora). Dintre țările [[UE]] cea mai populară destinație este [[Italia]], în care lucrează 18,3% din migranți.<ref>[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/migratia/Migratia_FM.pdf Migrația Forței de Muncă].Chișinău, Biroul Național de Statistică (Labour Force Survey). -48 p.</ref> Alte destinații importante includ [[Ucraina]], [[Portugalia]], [[Franța]], [[Spania]] și [[Grecia]]. Aproximativ jumătate din toți migranții sunt angajați în construcție, restul în gospodăriile particulare ale cetățenilor, servicii și comerț.<ref>[http://www.iom.md/materials/brochures/10_migration_as_it_is_rom.pdf Migrația la propriu: O retrospectivă a migrației in Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130603054508/http://iom.md/materials/brochures/10_migration_as_it_is_rom.pdf |date=2013-06-03 }}. Chișinău, Organizația Internațională pentru Migrație Misiunea în Moldova, 2007. -18 p.</ref>

Moldova este afectată și de fenomenul de exod intelectual, din cei care pleacă, intelectualii reprezintă 18%. Această grupă de migranți este formată de ingineri, medici, învățători, juriști și economiști.<ref>[http://siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/ConsolidareaLegaturiiDintreMigratieDezvoltare.pdfConsolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare în Moldova]. Chișinău, CIVIS și IASCI, 2010. -57 p.</ref>

La începutul sec. XXI numărul imigranților, cei care s-au stabilit cu traiul permanent în Moldova, constituie 1,2-2,7 mii persoane anual și repatriați 1,5-2 mii persoane/an. Cei mai mulți imigranți au venit din [[Ucraina]], [[Turcia]], [[România]], [[Rusia]], [[Israel]] și alte state. Majoritatea au imigrat cu scopul muncii și din motive familiare, restul pentru studii. Jumătatea din repatriați provin din Rusia, un sfert le revine celor din [[Ucraina]].

=== Religie ===
{{articol principal|Religia în Republica Moldova}}
{{Pie chart
|thumb = right
|caption = Structura religioasă în 2014
|label1 = Ortodocși
|value1 = 90.13
|color1 = #035096
|label2 = Baptiști
|value2 = 0.90
|color2 = #fedf00
|label3 = Martorii lui Iehova
|value3 = 0.62
|color3 = Indigo
|label4 = Adventiști
|value4 = 0.32
|color4 = Green
|label5 = Penticostali
|value5 = 0.35
|color5 = #ed2e38
|label6 = atei
|value6 = 0.20
|color6 = Black
|label7 = nedeclarată
|value7 = 6.83
|color7 = maroon
|other = Alte religii
}}
[[Fișier:Capriana Monastery - Moldova (by David Stanley).jpg|thumb|right|[[Mănăstirea Căpriana]]]]
[[Fișier:Biserica_Sf._Cuvios_Vasile_din_Orhei_St._Basil_Church_in_Orhei_(48002809927).jpg|miniatura|Biserica Ortodoxă Română din [[Orhei]]]]
Tradițiile creștine din Moldova au rădăcini adânci și își au originea în secolele III-VIII, conform unor teorii. La august 2007, pe teritoriul Moldovei activau 23 de culte religioase înregistrate, care dețin în total 2319 părți componente (parohii, mănăstiri, instituții teologice, misiuni etc). Cultele religioase cu cele mai multe părți componente sunt: [[Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove|Mitropolia Moldovei]] (1281 părți componente), [[Mitropolia Basarabiei]] (309), [[Bisericile baptiste|Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste]] (273), [[Martorii lui Iehova|Organizația Religioasă a Martorilor lui Iehova]] (162), [[Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea|Adventiștii de Ziua a Șaptea]] (151), [[Cultul Penticostal]] (40), [[Episcopia Romano-Catolică din Chișinău]] (33), [[Uniunea Bisericilor Creștine Libere]] (Cultul Harismatic) (19), [[Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din Republica Moldova|Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi]] ș.a.<ref>''[http://curierulortodox.info/pdf/2007/2007-10.pdf În Republica Moldova activează 23 de culte religioase]''. Curierul ortodox, '''Nr. 10 (195)''', 16 octombrie 2007, p. 1. Accesat 8 octombrie 2012.</ref><ref>''[http://www.moldovacrestina.info/2010/11/biserici-confesiuni-si-culte-inregistrate-pe-teritoriul-republicii-moldova/ Biserici, confesiuni și culte înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova]''. Moldova creștină, 9 noiembrie 2012. Accesat 8 octombrie 2012.</ref>

Conform recensământului din anul 2014:

* De religie [[Biserica Ortodoxă|creștin-ortodoxă]] s-au declarat 2.528.152 persoane din populație, dintre care:
** Ortodocși aparținând de [[Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove]] (subordonată [[Patriarhia Moscovei|Patriarhiei Moscovei]]) – 65%
** Ortodocși aparținând de [[Mitropolia Basarabiei]] (subordonată [[Biserica Ortodoxă Română|Patriarhiei Române]]) – 25,2%
** Ortodocși aparținând direct de [[Biserica Ortodoxă Rusă]] – 6,6%
Celelalte culte au un număr redus de adepți:
* Creștină Evanghelic Baptistă – 25.380 persoane;
* Martorii lui Iehova – 17.341 persoane;
* Biserica Penticostală – 10.049 persoane;
* Adventistă de Ziua a șaptea – 9.063 persoane;
* Creștini după Evanghelie – 4.812 persoane;
* Catolică - 2.745 persoane;
* Evanghelică de Confesiune Augustană (Luterană) – 2.291 persoane;
* [[Staroveri|Creștini de rit vechi]] (lipoveni) – 2.535 persoane;
* Islamism – 2.009 persoane;
* Iudaism – 584 persoane;
* Altă [[religie]] – 856 persoane;
* [[Agnosticism|Agnostici]] – 427 persoane;
* [[Ateism|Atei]] – 5.515 persoane;
* N-au declarat religia – 193 042 persoane.

=== Structura pe grupe de vârstă și sexe ===
Conform ultimelor 3 recensăminte, populația țării de sex feminin este dominantă. Astfel în [[2014]] numărul persoanelor de sex feminin era 51,8%,în [[2004]] era de 51,9% din populația totală, iar în [[1989]] de 52,3%. Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensământ a fost de 1.452.702 de persoane, depășind cu peste 100.000 numărul bărbaților. Astfel, la 100 de persoane de sex feminin reveneau 93 de persoane de sex masculin, față de 92,7 în [[2004]] și 91,2 în [[1989]].

În pofida faptului că scăderea numărului populației feminine în această perioadă a fost mai mare decât cea a populației masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sunt mai numeroase după vârsta de 30 de ani. Aceasta se datorează supra-mortalități masculine înregistrate la populația activă, mai ales a bărbaților de peste 40 de ani.<ref name=paladi>Paladi, Gheorghe. [Considerații privind procesul de îmbătrânire demografică în Republica Moldova]. Akademos, nr.3 (10), 2008, pp. 64-69</ref>

În numărul total al populației țării, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 60 ani constituie 17,4%, crescând fata de [[2004]] când era 14,3%,constând o îmbătrânire accentuata și accelerata a populației Republicii Moldova.

Populația ce se încadrează în categoria de vârstă aptă de muncă în [[2004]] (''bărbați:'' de la 16 la 61 ani, ''femei:'' de la 16 la 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din populația totală, majorându-se cu 8,8 puncte procentuale față de [[1989]]. Această majorare a fost cauzată de completarea acestei categorii de populație cu persoane născute în anii optzeci, caracterizați printr-un înalt nivel de natalitate și de majorarea vârstei de pensie cu câte doi ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

În Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, în primul rând, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta sub 15 ani și, concomitent, prin creșterea numărului populației vârstnice (de 60 de ani și mai mult). Deși ritmul procesului de îmbătrânire în Moldova este mult mai înalt în comparație cu cel din țările europene, totuși se aﬂă printre țările cu niveluri scăzute de îmbătrânire din punct de vedere demograﬁc.<ref name=paladi /> În [[1989]] aceste categorii de populație constituiau respectiv 29,6% (populația mai tânără de 15 ani) și 12,6% (populația mai bătrână de 60), iar în [[2004]] – 21,0% și 14,3% respectiv. La recensământul din [[2004]] au fost înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuitori ai mediului rural. Procesele de îmbătrânire a populației sunt mai pronunțate în mediul rural. Totodată, ponderea femeilor în vârstă de 50 ani și peste este mai mare decât a bărbaților de aceeași vârstă. În totalul populației feminine persoanele în vârstă de 50 ani și peste reprezintă 30,8%, pe când ponderea în rândul bărbaților este cu 6% mai mică – 24,8%.<ref>Alic Bârcă, Viorica Craievschi-Toartă, Olga Gagauz, Maria Vremiș, Olga Poalelungi, Ghenadie Țurcanu, Mariana Buciuceanu-Vrabie. [http://www.unfpa.md/images/stories/publicati/imbatrinirea%20populatiei%20in%20republica%20moldova.pdf Îmbătrânirea populației în Republica Moldova].Chișinău, 2012. -236 p.</ref> Evoluția procesului de îmbătrânire demograﬁcă a populației este determinată, în primul rând, de scăderea ratelor de natalitate și reducerea fertilității, cauzate de situația social-economică instabilă.<ref name=paladi /><ref>Gheorghe Paladi, Olga Gagauz, Olga Penina. [http://www.demografie.md/files/6762_studiul_privind_imbatranirea_asm.pdf Îmbătrînirea populației în Republica Moldova: consecințe economice și sociale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111215224352/http://www.demografie.md/files/6762_studiul_privind_imbatranirea_asm.pdf|date=2011-12-15}}. – Ch.: Inst.Integrare Europeană și Științe
Politice, 2009 (Policolor SRL). – 222 p. ISBN 978-9975-9742-2-6</ref>

=== Așezările umane ===
{{AP|Listă de localități din Republica Moldova}}
{{Pie chart
|caption = Populația Republicii Moldova pe medii (2017)<ref name=pop-2017/>
|value1 = 42.7
|label1 = Urbană
|value2 = 57.3
|label2 = Rurală
|color2 = #00ad43
|color1 = #fedf00
}}

Repartizarea teritorială a localităților este relativ uniformă datorită condițiilor naturale prielnice. În 2017 populația rurală număra 2.034.100 persoane,<ref>{{cite web|url=http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POP__POP010/POP010300reg.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774%7c|title=Populația rurală la 1 ianuarie 2017|publisher=}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> majoritatea în sate mari și mijlocii de peste 2.000 locuitori fiecare. În total, în țară sunt 1612 localități rurale, media de locuitori fiind de 1.286 de persoane/sat.<ref name=statis-urban>[http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/view.asp?ma=POP0102&ti=Populatia+stabila%2C+la+inceputul+anului+dupa+Ani%2C+Virste%2C+Medii+si+Sexe&path=../quicktables/RO/02%20POP/POP01/&lang=1 Populația stabilăa, la începutul anului după ani, vârste, medii și sexe la 1 iauarie 2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130425163517/http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/view.asp?ma=POP0102&ti=Populatia+stabila%2C+la+inceputul+anului+dupa+Ani%2C+Virste%2C+Medii+si+Sexe&path=..%2Fquicktables%2FRO%2F02%20POP%2FPOP01%2F&lang=1 |date=2013-04-25 }}. [[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]. Accesat 27 decembrie 2012</ref>

În perioada postbelică Republica Moldova s-a caracterizat printr-o intensitate mare a procesului de urbanizare. În anii 1950-1990 numărul populației urbane s-a mărit de 5,4 ori datorită migrației de la sate, repartizarea în orașe a specialiștilor alolingvi din republicile unionale, natalității înalte etc. În ultimii 20 ani, populația urbană s-a micșorat de la 47,4% în 1990 până la 40,9% în 2002, de aici crescând până la 42,5% în 2016.<ref name=pop-2016/> În prezent, Republica Moldova are unul dintre cele mai scăzute nivele de urbanizare din [[Europa]].

Orașele mici și mijlocii au pierdut din importanța lor din cauza unui șir de factori: crizei economice, dezindustrializării, creșterea șomajului și reducerea venitului populației; degradarea infrastructurii de utilități publice (drumuri, sisteme de apă și canalizare) din cauza lipsei resurselor financiare pentru reabilitare; stoparea bruscă a prestării unor servicii publice (asigurarea cu energie termică sau prestarea serviciilor de transport public). Aceasta a favorizat reducerea populației urbane și “ruralizarea“ modului de viață orășenesc.<ref name=concept-mun>[http://www.serviciilocale.md/public/files/CONCEPT_atribuirea_statutului_de_municipiu_consultare.pdf Conceptul de atribuire a statutului de municipiu unor orașe reședință de raion (proiect)]. 2012. -37 p. Accesat 27 decembrie 2012.</ref><ref name=dezvlt-echil>Propunerea de politică publică privind dezvoltarea urbană echilibrată în Republica Moldova]. Chișinău, [[Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor din Republica Moldova|Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor]], 2012. -46 p. Accesat 27 decembrie 2012.</ref>

S-a menținut la un nivel înalt atractivitatea orașului [[Chișinău]], în calitatea sa de capitală și mare centru economic, politic și cultural, precum și într-o măsură mai mică orașul Bălți. Astfel, peste 48,5% din populația urbană locuiește în Chișinău, iar dacă adăugăm aici și mun. [[Bălți]], atunci circa 60% din populația urbană a Republicii Moldova locuiește în două orașe, în celelalte 63 orașe locuiesc circa 40% din locuitori.<ref name=concept-mun /> Un impact pozitiv în dezvoltarea celor două urbe a avut prezența unei infrastructuri dezvoltate, forța de muncă califică, o piață de desfacere mai mare, care au atras investiții, în special în capitală.<ref name=dezvlt-echil />

Pe lângă problemele social-economice, există și impedimente politico-legislative. Orașele, cu excepția mun. Chișinău și Bălți, au același statut ca și satele, unități adminstrativ teritoriale de nivel I. Deși unele orașe, cum ar fi Ungheni, Orhei, Soroca, Cahul ș.a., dispun de suficient potențial și pot influența zona rurală adiacentă prevederile legale limitează aria lor de acțiune. De aceea, în prezent se discută și s-au publicat proiecte privind acordarea statutului de municipiu unor orașe, reșediță de raion.<ref name=concept-mun /><ref name=dezvlt-echil /><ref>[http://www.publika.md/soroca-vrea-statut-de-municipiu_979871.html Soroca vrea statut de municipiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121031054434/http://www.publika.md/soroca-vrea-statut-de-municipiu_979871.html |date=2012-10-31 }}. [[Publika TV]], 10 septembrie 2012. Accesat 27 decembrie 2012.</ref><ref>[http://adevarul.ro/moldova/actualitate/patru-orase-vor-statut-municipiu-1_50ae242c7c42d5a66399f32e/index.html Patru orașe vor statut de municipiu]. [[Adevărul]], 18 septembrie 2012. Accesat 27 decembrie 2012.</ref>.

====Principalele orașe====
{{AP|Lista orașelor din Republica Moldova}}
{{Principalele orașe din Republica Moldova}}

{{clear}}

== Economie ==
{{articol principal|Economia Republicii Moldova}}
{| class="wikitable" align="right"
! An
! Creștere economică
! An
! Creștere economică
! An
! Creștere economică
|-
| 1991 || -7,5% || 2001 || +6,1% || 2011 || +6,4%
|-
| 1992 || -29,0% || 2002 || +7,8% || 2012 || -0,7%
|-
| 1993 || -1,2% || 2003 || +6,6% || 2013 || '''+8,9'''
|-
| 1994 || '''-30,9%''' || 2004 || +7,4% || 2014 || +4,6
|-
| 1995 || -1,4% || 2005 || +7,5% || 2015 || -0,5%
|-
| 1996 || -5,9% || 2006 || +4,8% || 2016 || +2,0
|-
| 1997 || +1,6% || 2007 || +3,0% || 2017 || +4,5
|-
| 1998 || -6,5% || 2008 || +7,8% || ||
|-
| 1999 || -3,4% || 2009 || -6,5% || ||
|-
| 2000 || +2,1% || 2010 || +6,9% || ||
|-
| colspan="6" | Note:<ref>[http://businessday.ro/06/2011/cum-a-evoluat-economia-republicii-moldova-in-ultimii-20-de-ani-plus-o-comparatie-cu-romania/ Cum a evoluat economia Republicii Moldova în ultimii 20 de ani.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200521154828/https://businessday.ro/06/2011/cum-a-evoluat-economia-republicii-moldova-in-ultimii-20-de-ani-plus-o-comparatie-cu-romania/ |date=2020-05-21 }}. Accesat la 27 iunie 2011.</ref><ref>[[Biroul Național de Statistică|BNS]]: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4280&parent=0 Produsul intern brut în anul 2012, date actualizate]</ref><ref>BNS: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4596&parent=0 Produsul intern brut în Republica Moldova în anul 2013, date actualizate]. Accesat la 17 martie 2014.</ref><ref>[http://unimedia.info/stiri/economia-moldovei-a-inregistrat-o-crestere-de-4-6--in-2014--si-constituie-111-miliarde-de-lei-90509.html Economia Moldovei a înregistrat o crestere de 4,6%, în 2014, și constituie 111 miliarde de lei] Unimedia.info; Accesat la 17.02.2015</ref><ref name="Jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/_2018-09-28">{{Citation | url=http://jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/| title=Economia Republicii Moldova, în SCĂDERE în 2015; Ultimele cifre de la Statistică| newspaper=Jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref><ref name="adev2018-03-16">{{Citation | url=https://adevarul.ro/moldova/economie/bns-economia-republicii-moldova-crescut-45-anul-2017-1_5aaaf699df52022f759e95b5/index.html| title=BNS: Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5% în anul 2017| newspaper=Adevărul| date= 16 martie 2018| author=Iurii Botnarenco| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|}

După [[1990]], Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anul [[2000]]. Ponderea cea mai importantă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.

[[Fișier:MD 1 leu av.jpg|thumb|left|235px|Bancnotă de 1 [[Leu moldovenesc]]]]
Construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești, care urmează să mărească accesul Moldovei la piața internațională de petrol și să micșoreze dependența sa energetică cronică față de Rusia, a fost finalizată la sfârșitul anului 2006.

Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotarele republicii. Datele [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] arată că o treime din [[PIB]]-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate (cca. 1,7 miliarde dolari legal).<ref name="cp2009-09-02">{{cite web|url=https://evz.ro/|title=Moldova iese din epoca Voronin|website=Evenimentul Zilei|accessdate=2 septembrie 2009}}</ref>

Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt: [[France Telecom]] ([[Orange Moldova|Orange]]), [[TeliaSonera]] ([[Moldcell]]), [[Lafarge]], [[Société Générale]], [[Veneto Banca]], [[QBE Insurance|QBE]], [[RosGosStrah]], [[Bemol]], [[Lukoil]], [[GazProm]], [[RAO EES]], [[Petrom]], [[Rompetrol]], [[BCR]], [[Banca Transilvania]], [[Alpha Bank România]], [[Südzuker]], [[METRO AG#Metro în Republica Moldova|METRO AG]], [[Raiffeisen Bank]], etc.

Salariul mediu în Republica Moldova a înregistrat o creștere pozitivă constantă dupa anul [[1999]], fiind de 5906 lei sau 298 euro in 2018.
{| class="wikitable"
!Țara
!Salariul mediu (în euro) 2018
|-
|R. Moldova<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-28">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/moldova/wages| title=Moldova Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|298
|-
|România<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-2">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/romania/wages| title=Romania Average Gross Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|966
|-
|Ucraina<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/ukraine/wages| title=Ukraine Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|276
|-
|Rusia<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/russia/wages| title=Russia Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|534
|}
Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 până la 7,5% în [[2008]]. Deși economia Moldovei este puțin integrată în economia mondială, consecințele crizei ﬁnanciare și economice au fost resimțite. Factorul, prin care s-a propagat criza în Moldova, este legat de dependența țării de remitențele transmise de peste hotare, care au scăzut în 2009 cu 30,0%, precum și de competitivitatea redusă a produselor autohtone.<ref>Gîrbu, Viorel. [http://www.akademos.asm.md/files/Economia%20republicii%20Moldova%20in%20lumina%20recentei%20crize%20economice%20mondiale.pdf Economia Republicii Moldova în lumina recentei crize economice mondiale]. Akademos, nr. 4(19), 2010 , pp. 8-10.</ref>

În anul 2010 situația economico-financiară s-a stabilizat. PIB a crescut în termeni reali cu 6,9%, exporturile au crescut cu 12.%, iar importurile cu 13,7%. Descreșterile înregistrate în anul 2009 au fost recuperate în toate sectoarele, cu excepția producției industriale, construcțiilor și a transporturilor.<ref>Raport anual al Băncii Naționale a Moldovei-2010.</ref>

Actualmente, în Moldova își desfășoară activitatea 15 instituții financiar-bancare, dintre care în 2010 9 erau cu capital străin. Sistemul bancar din Republica Moldova are o pondere relativ mică a băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în sistemul bancar constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar este de 41.5 %.<ref>{{cite web|url=http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf|title=Moldova 2020: Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020|publisher=|accessdate=2013-01-13|archive-date=2013-01-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20130123230858/http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf|dead-url=yes}}</ref>

=== Industrie ===
{{AP|Industria Republicii Moldova}}
Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile ﬁind doar 12 întreprinderi, majoritatea cărora se aﬂă în partea de nord a republicii.<ref>Bostan, I.; Todos, P.; Carabulea, B.; Ciumac, J. [http://www.akademos.asm.md/files/Centrul%20universitar%20stiintific,%20de%20instruire%20si%20transfer%20tehnologic%20%C3%AEn%20industria%20alimentara.pdf Centrul universitar științific, de instruire și transfer tehnologic în industria alimentară]. ''Akademos'', '''nr. 1(24)''', 2012, pp. 127-130.</ref> Industriei zahărului din ultimii zece ani a fost marcată prin venirea pe piață a concernului german [[Sudzucker]] care a achiziționat pachetele de control în patru fabrici de zahăr – din [[Drochia]], [[Fălești]], [[Dondușeni]] și [[Alexăndreni, Sîngerei|Alexăndreni]].<ref>Chișlea, Ion. [http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=928:incotro-va-merge-industria-zahrului-dup-o-ascensiune-de-zece-ani&catid=101:companii&Itemid=472 Încotro va merge industria zahărului după o ascensiune de zece ani?]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Economist'', 12 mai 2011.</ref> Producția anuală de zahăr se află în scădere, a coborât de la 149,0 mii tone în 2006 până la 87,6 mii tone în 2011.

Republica Moldova este asigurată cu 4-5% de resurse energetice și de combustibil proprii, restul fiind importate.<ref>Bostan, I. et al. ''[http://akademos.asm.md/files/Utilizarea%20surselor%20regenerabile%20de%20energie%20%E2%80%93%20eoliana,%20hidraulica%20%20si%20solara.pdf Utilizarea surselor regenerabile de energie - eoliană, hidraulică și solară]''. Akademos, '''nr. 4(23)''', 2011, pp. 54-59.</ref> Principalul furnizor de carburanți este [[Federația Rusă]], urmată de [[Ucraina]] și [[România]].<ref name=presca-energ>Preasca, Ion. [http://adevarul.ro/moldova/economie/In-anul-2010-circa-205-valoarea-importurilor-republica-moldova-revenit-resurselor-energetice-1_50ad09597c42d5a6638dd0b9/index.html În anul 2010, circa 20,5% din valoarea importurilor în Republica Moldova a revenit resurselor energetice]. ''[[Adevărul]]'', 19 februarie 2011. Accesat 28 decembrie 2012.</ref> [[Gaz natural|Gazul natural]] este principalul tip de combustibil în balanța energetică a țării și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat). Consumul de combustibil lichid (ex. [[benzină]], [[motorină]] ș.a.) constituie 40% din volumul total al resurselor energetice utilizate și consumul combustibilului solid ([[cărbune]]le și lemnele) - mai puțin de 10%.<ref name=duca-energ>[[Gheorghe Duca|Duca, Gheorghe]]. ''[http://akademos.asm.md/files/Propunerile%20Academiei%20de%20Stiinte%20a%20Moldovei%20privind%20eficientizarea%20sectorului%20energetic.pdf Propunerile Academiei de Științe a Moldovei privind eficientizarea sectorului energetic]''. Akademos, ''nr. 1(16)'', 2010, pp. 34-41.</ref><ref name=statistic-energ>Spoială, L. et al. ''[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/balanta_energetica/BE_2012_rom.pdf Balanța energetică a Republicii Moldova: Culegere statistică]''. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, Chișinău, 2012. -73.</ref>
[[Fișier:Mileştii Mici (3944427747).jpg|thumb|left|Cea mai mare colecție de [[Vin moldovenesc|vinuri]] din [[Europa]] se afla in pivnițile de la [[Mileștii Mici (vinărie)|Mileștii Mici]] (este inclusă în [[Guinness World Records]])]]
Balanța [[Energie electrică|energiei electrice]] în Republica Moldova include producerea proprie plus importul și consumul energiei electrice. [[Centrala electrică de la Cuciurgan]] (privatizată de către grupul rus Inter RAO UES) asigură aproape 75% din consumul de 4,1 mlrd kWh (anterior energia electrică era importată din Ucraina).<ref name=presca-energ /> Producția internă a constituie cca 1 miliard kWh, inclusiv 95% produsă la termocentrale, 4,9% la hidrocentrale și 0,1 % la alte instalații<ref name=statistic-energ />. În partea dreaptă a Nistrului funcționează 3 centrale electrotermice [[CET-1]], [[CET-2]] (în Chișinău) și [[CET-Nord]] (în Bălți) cu puterea sumară electrică instalată 334,5 MW și capacitatea termica de 1.796 Gcal/h.<ref name=duca-energ /><ref name=canter-energ>Canțer, Valeriu. ''[http://www.akademos.asm.md/files/%20%D0%B8%D0%B7%20Academos+1+2009%2019%20SECTORUL%20ENERGETIC%20AL%20REPUBLICII%20MOLDOVA.pdf Sectorul energetic al Republicii Moldova]''. Akademos, '''nr. 1(12)''', 2009, pp. 49-51.</ref> Rețelele electrice au o lungime totală de cca. 63,4 mii km, lungimea totală a gazoductelor este de cca. 15,8 mii km, capacitatea de stocare a produselor petroliere constituie 600.000 tone.<ref name=canter-energ />

Pentru a ameliora situația prezentă în sectorul energetic, Republica Moldova a aderat la Tratatul Comunității Energetice în 2010 care prevede integrarea pieței energiei electrice și a gazelor naturale la piețele energetice regionale din [[Europa de Sud-Est]].<ref>Mihailescu, Virgiliu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/studiu%20Securitatea%20energetica%20a%20RM.pdf Securitatea energetică a Republicii Moldova în contextul aderării la Comunitatea Energetică] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131229002735/http://www.soros.md/files/publications/documents/studiu%20Securitatea%20energetica%20a%20RM.pdf|date=2013-12-29}}. -Ch.: „Bonn Office”, 2010. - 64 p. ISBN 978-9975-80-338-0</ref><ref>Surugiu, Sergiu. [http://infoeuropa.md/files/pachetul-energetic-iii-si-implicatiile-acestuia-asupra-sectorului-energetic-al-republicii-moldova.pdf Pachetul energetic III și implicațiile acestuia asupra sectorului energetic al Republicii Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304202800/http://infoeuropa.md/files/pachetul-energetic-iii-si-implicatiile-acestuia-asupra-sectorului-energetic-al-republicii-moldova.pdf |date=2016-03-04 }}. - Chișinău, Expert-Grup./ADEPT, 2012. - 23 p.</ref>

O componentă importantă a sectorului industriei prelucrătoare al Republicii Moldova este industria ușoară. Această ramură industrială cuprinde: fabricarea produselor textile (articolelor tricotate și covoare); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; producția pieilor, articolelor din piele și fabricarea încălțămintei (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie). În industria ușoară își desfășoară activitatea aproximativ 330 întreprinderi, cu capitalul autohton, străin sau mixt. În total, la întreprinderile din industria ușoară activează mai mult de 26 mii angajați.<ref>{{cite web|url=http://www.miepo.md/public/files/Light_IndustryAll_pages.pdf|title=Industria ușoară a Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-01-21|archive-date=2011-11-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20111125014849/http://www.miepo.md/public/files/Light_IndustryAll_pages.pdf|dead-url=yes}}</ref>

=== Agricultură ===
{{AP|Agricultura Republicii Moldova}}
Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 16,2% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile provenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.

Suprafața terenurilor cultivabile se estimează a fi de 1.483 mii de ha, ceea ce reprezintă 43,8% din suprafața republicii. Din suprafața totală cultivabilă, circa 60,6% sunt destinate culturilor cerealiere (mai cu seamă [[grâu]], care reprezintă 18,5% din terenul arabil și [[porumb]], care reprezintă 22,1%), [[floarea soarelui]] (25,7%) și [[furaje]] (5,2%).<ref>{{cite web|url=http://www.un.md/drought/2012/Moldova_drought_report_RO.pdf|title=Evaluare comprehensivă pentru aprecierea impactului secetei din 2012 în Moldova|publisher=}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

== Transport și telecomunicații ==
{{AP|Transportul în Republica Moldova|Drumurile Republicii Moldova}}
[[Fișier:Drumurile Republicii Moldova.jpg|250px|miniatura|Rețeaua de drumuri din Republica Moldova]]
Plasarea geografică a Republicii Moldova reprezintă un avantaj în dezvoltarea transportului datorită căilor de tranzit ce traversează teritoriul țării, asigurând schimburile comerciale dintre Est și Vest. Principalele mijloace de transport în Republica Moldova sunt [[Calea Ferată din Moldova|căile ferate]] 1.138 km (707 mile) și un sistem de autostrăzi (12.730 km / 7.910 mile total, inclusiv 10.937 km / 6.796 mile de suprafețele pavate).

=== Transportul feroviar ===
{{AP|Calea Ferată din Moldova}}
[[Fișier:Rebuilt Ganz MAVAG D1 DMU (14118056556).jpg|miniatura|left|Tren modernizat]]
Lungimea totală a căilor ferate este de 1.232 kilometri, inclusiv 1.218 km cu ecartament larg (1524 mm) și 10 km - [[ecartament normal]] (1435 mm), densitatea rețelei de căi ferate 8,4 km la 100 km.

Principalele noduri feroviare sunt [[Gara Chișinău|Chișinău]], [[Gara Ungheni|Ungheni]], [[Gara Ocnița|Ocnița]], [[Gara Bălți-Slobozia|Bălți]] și [[Gara Basarabeasca|Basarabeasca]]. Cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) – Tighina-Chișinău – Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei Paneuropene de Transport care leagă [[Europa de Est]] de [[Balcani]]; Ungheni – Bălți – Ocnița – Lipcani – Cernăuți (Ucraina); Tighina – Basarabeasca – Reni (Ucraina).

Cantitatea de mărfuri transportate pe căile feroviare a scăzut de la 14 738,9 mii tone în 2004 până la 3 852,1 mii tone în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu 18,2%. Cea mai mare pondere în structura mărfurilor transportate au cereale și produse de panificație, metale feroase și fier vechi, materiale de construcție și ciment etc. În transportul de pasageri, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de la 485,6 mii pasageri în 2008 (max) până la 363,1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în domeniul transportul feroviar este întreprinderea de Stat „[[Calea Ferată din Moldova]]" (CFM), cuprinzând 40 de subdiviziuni și 105 gări și stații, 154 locomotive diesel, 7940 vagoane de marfă și 416 vagoane de pasageri.

În 2012, CFM și-a propus modernizeze trenurile și infrastructurii,<ref>[http://unimedia.info/stiri/foto-cfm-pregateste-modernizarea-trenurilor-din-moldova-45186.html CFM pregătește modernizarea trenurilor din Moldova]. [[Unimedia]], 6 martie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref> electrificarea căilor ferate cu scopul majorării vitezei de tranzit pe calea ferată, planifică să construiască linia de cale ferată Mărculești - Soroca, cu o lungime de 54 de kilometri, cu suport financiar de la [[Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare]].<ref>[http://www.publika.md/modernizarea-cfm--400-000-000-de-dolari-pentru-electrificarea-cailor-ferate-din-tara_692761.html Modernizarea CFM: 400.000.000 de dolari pentru electrificarea căilor ferate din țară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130729042311/http://www.publika.md/modernizarea-cfm--400-000-000-de-dolari-pentru-electrificarea-cailor-ferate-din-tara_692761.html |date=2013-07-29 }}. [[Publica TV]], 06 martie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref> Primul tren diesel, modernizat la [[Remar Pașcani]] în 2012, circulă pe linia Chișinău-Ungheni-Bălți-Ocnița.<ref>[http://trm.md/ro/social/primul-tren-european-in-gara-chisinau/ Primul tren european în Gara Chișinău]. [[Moldova 1]], 5 iunie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref>

=== Transportul aerian ===
{{AP|Aeroportul Internațional Chișinău|Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova}}
[[Fișier:Airbus A320-211, Air Moldova AN2257313.jpg|thumb|left|Un avion [[Airbus A320]] al companiei [[Air Moldova]]]]
Transportul aerian a devenit în ultima decadă mult mai solicitate, numărul de pasageri transportați a crescut de la 220,9 mii persoane în 2000 până la 700,4 mii persoane în 2011.<ref name="bezniuc-1">Bezniuc, Radu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_rezerve.pdf Rezervele pieței de servicii de transport aerian de pasageri din perspectiva reducerii prețurilor la bilete de avion: Studiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120323134832/http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_rezerve.pdf|date=2012-03-23}}. -Ch. „Bons Office”, 2010. -36 p. ISBN 978-9975-80-481-3</ref> Flota aeriană civilă este alcătuită din 1924 aeronave din care 47,4% dețin certificat de navigabilitate la zi. Parcul de aeronave este compus în proporție de 80% din aeronave produse în fosta URSS, care în mare parte nu corespund standardelor europene și Organizației Aviației Civile Internaționale.<ref name="hristev-aero">Hristev, Eugen. [http://www.expert-grup.org/library_upld/d61.pdf Convergența sectorului de transporturi al Republicii Moldova către standardele Uniunii Europene]. -Ch.: „Bons Offices”, 2008. -62 p. ISBN 978-9975-80-206-2</ref>

Pentru cursele regulate și cele internaționale există un singur aeroport: [[Aeroportul Internațional Chișinău]]. Mai există 4 aeroporturi ce ar putea primi curse regulate însă necesită investiții în infrastructură. [[Aeroportul Tiraspol|Aeroportul din Tiraspol]] nu este sub controlul administrativ al autorităților din Republica Moldova, [[Aeroportul Internațional Cahul|Aeroportul Cahul]] este în proces de certificare și doar aeroporturile din [[Aeroportul Internațional Bălți|Bălți]] și [[Aeroportul Internațional Mărculești|Mărculești]] sunt operaționale, dar se folosesc doar pentru curse neregulate și curse cargo ocazionale.<ref name=hristev-aero /><ref name=bezniuc-2>Bezniuc, Radu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/Raport%20Servicii%20Transport%20Aerian.pdf Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova în contextul negocierii Acordului de liber schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200808043601/http://www.soros.md/files/publications/documents/Raport%20Servicii%20Transport%20Aerian.pdf |date=2020-08-08 }}. -Ch.: „Bons Office”, 2010. -52 p.</ref>

În 2010, la Aeroportul Chișinău se efectuau zboruri internaționale și charter spre 28 de destinații de către 4 companii naționale și 13 internaționale. Principalii operatori din Republica Moldova sunt [[Air Moldova]] (45-50% din numărul total de pasageri), [[Moldavian Airlines]] (2-3%), [[Tandem Aero]] (2%). Din transportatorii aerieni străini cei mai reprezentativi sunt [[S7 Airlines]], [[Turkish Airlines]], [[Carpatair]] și [[Meridian Airways]].<ref name=bezniuc-1 /><ref name=bezniuc-2 />

Pe parcursul anului 2017 de către companiile aeriene naționale și străine au fost transportați în total 2 744 465 pasageri cea ce reprezintă o creștere de 24,4% față de perioada anului 2016 (2 206 266 pasageri).<ref>{{cite web|url=http://www.caa.md/rom/statistics/|title=Statistică și indicatori :: Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova|website=www.caa.md|accessdate=2018-08-16|archive-date=2018-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20180816194503/http://www.caa.md/rom/statistics/|dead-url=yes}}</ref> Potrivit evoluției principalilor indicatori economici ce caracterizează transporturile aeriene se constată tendința de creștere.

=== Transportul naval===
{{AP|Portul Giurgiulești}}
[[Fișier:Giurgiulesti-Harbour.jpg|miniatura|[[Portul Giurgiulești]]]]
În Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională - [[Nistru]] (categoria E 90 - 03) și [[Prut]] (E 80 - 07). Nistru este navigabil pe o distanță 228 km de la portul [[Cetatea Albă]] ([[Ucraina]]) pâna la [[portul Tighina]], Prutul – 407 km, de la estuar până la or. [[Ungheni]]. De asemenea, Republica Moldova dispune de un sector pe fluviul Dunărea, cu o lungime de 430 m.<ref>[http://economie.moldova.org/news/guvrenul-intentioneaza-sa-dezvolte-transportul-naval-in-moldova-108589-rom.html Guvrenul intentioneaza sa dezvolte transportul naval in Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091228152844/http://economie.moldova.org/news/guvrenul-intentioneaza-sa-dezvolte-transportul-naval-in-moldova-108589-rom.html |date=2009-12-28 }}. moldova.org, 8 aprilie 2012. Accesat 28 decembrie 2012.</ref>

În anii '90, transportul naval din Republica Moldova a suferit o criză esențială. O bună parte din flota fluvială a fost vândută sau predată la fier uzat. Ca urmare a conflictului militar provocat de separatiștii transnistreni, cea mai mare parte a infrastructurii navale de pe Nistru a fost distrusă.<ref name=zahari-tr>Zaharia, Igor. [http://ies.gov.md/file/publicati/Revista%20Apelor/Rev%20Apelor%20NR5.pdf Reanimarea flotei fluviale moldovenești] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031458/http://ies.gov.md/file/publicati/Revista%20Apelor/Rev%20Apelor%20NR5.pdf |date=2014-02-22 }}. Revista apelor, nr. 5, 2009, p. 13-16. ISSN 1857-2774</ref>
[[Fișier:Молдтелеком, Кишинев, Молдова Modtelecom, Chisinau, Moldova Moldtelecom Tower, Chisinau, Moldova (49680023512).jpg|thumb|left|upright|Sediul central al [[Moldtelecom]]]]
În acest moment autoritățile Republicii Moldova depun eforturi de creare a condițiilor pentru reanimarea și dezvoltarea transportului naval intern.<ref name=zahari-tr /> Sunt necesare investiții imense în schimbarea flotei și reamenajarea porturilor. În Republica Moldova există 5 porturi: [[Portul Internațional Liber Giurgiulești]] pe Dunărea; Portul Ungheni pe Prut; Portul Fluvial Bender, Portul Fluvial Râbnița și sectorul de mărfuri Varnița, toate pe Nistru. În 2011, companiile de transport fluvial au transporta 149,1 tone de mărfuri și 122,6 mii pasageri.<ref>[http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3656 Transportul de mărfuri și pasageri în Republica Moldova, în anul 2011]. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Accesat 28 decembrie 2012.</ref> Serviciile de tranport fluvial sunt oferite de către Instituția Publică ”Căpitănia portului Giurgiulești”, Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”, Întreprinderea de Stat ”Registrul Naval” și Întreprinderea de Stat ”Bacul Molovata”. Dintre companiile private se evidențiază ÎCS ”Danube Logistics” SRL operatorul portului Giurgiulești.<ref>[http://www.mtid.gov.md/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=36&Itemid=121&lang=ro Transportul naval în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121117062315/http://www.mtid.gov.md/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=36&Itemid=121&lang=ro |date=2012-11-17 }}. Site-ul [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova|Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republica Moldova]]. Accesat 28 decembrie 2012.</ref>

=== Comunicații electronice ===
Autoritatea publică care reglementează activitatea în domeniul comunicațiilor electronice și al tehnologiei informației este Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.<ref>{{cite web|url=https://www.anrceti.md/|title=Noutăți - ANRCETI|website=www.anrceti.md}}</ref>

Furnizorii de servicii electronice și comunicații trebuie să obțină autorizare generală din partea [[Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației|Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI)]], în baza unui Regulament elaborat și publicat în [[Monitorul Oficial al Republicii Moldova|Monitorul Oficial]].<ref>[http://lex.justice.md/md/373936%20/ AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII ELECTRONICE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI]</ref> Acesta stabilește nomenclatorul tipurilor de rețele și servicii de comunicații electronice supuse regimului de autorizare generală, modul de realizare a notificării privind intenția furnizării de rețele și servicii de comunicații electronice și formularul Declarației informative-tip, care include condițiile autorizării generale.<ref>{{citat web |url=https://www.bizlaw.md/2018/01/19/autorizarea-generala-a-furnizorilor-de-comunicatii-electronice-regulamentul-anrceti-in-vigoare/ |title=Autorizarea generală a furnizorilor de comunicații electronice. Regulamentul ANRCETI, în vigoare |accessdate=2020-03-19 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20180817161247/https://www.bizlaw.md/2018/01/19/autorizarea-generala-a-furnizorilor-de-comunicatii-electronice-regulamentul-anrceti-in-vigoare/ |archivedate=2018-08-17 |dead-url=no }}</ref>

În Moldova activează patru furnizori autorizați de telefonie mobilă: trei în standardul [[GSM]]: [[Orange Moldova|Orange]], [[Moldcell]], [[Eventis Mobile]] și unul în standardul [[CDMA]], [[Unité]]. Încă un furnizor neautorizat activează pe teritoriul Transnistriei, [[Interdnestrcom]]. Rata de penetrare a telefoniei mobile în [[2013]] a fost înregistrată de 120% sau 4.296.000 de abonați (fără Transnistria).<ref>[http://www.jurnal.md/ro/news/rata-de-penetrare-a-telefoniei-mobile-a-depa-it-nivelul-de-120-1155501/ Rata de penetrare a telefoniei mobile a depășit nivelul de 120%] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140714154113/http://www.jurnal.md/ro/news/rata-de-penetrare-a-telefoniei-mobile-a-depa-it-nivelul-de-120-1155501/ |date=2014-07-14 }} ''Jurnal''</ref>

Pe piața de [[Telefonie|telefonie fixă]] activează: operatorul național [[Moldtelecom]], dar și companii private ca [[Sun Communications]], [[Sicres]] ș.a.

În domeniul [[internet]]ului, cei mai mari furnizori de [[Internet]] din țară sunt: [[Moldtelecom]], [[StarNet]], [[Sun Communications]], etc. În intervalul 2007–2011, viteza de acces la internet în țară a crescut cu 690%, Moldova fiind pe locul doi în lume într-un asemenea clasament.<ref>{{cite web|url=http://indigital.md/2012/05/viteza-de-acces-la-internet-in-moldova-a-crescut-cu-690-in-ultimii-patru-ani/|title=Viteza de acces la internet în Moldova a crescut cu 690% în ultimii patru ani|publisher=|accessdate=2014-10-01|archive-date=2014-10-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20141006132648/http://indigital.md/2012/05/viteza-de-acces-la-internet-in-moldova-a-crescut-cu-690-in-ultimii-patru-ani/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=https://royal.pingdom.com/paraguays-internet-speed-up-715-in-4-years/|title=Paraguay's Internet speed up 715% in 4 years|date=24 mai 2012|website=Pingdom Royal}}</ref> Începând cu anul 2010 până în prezent Republica Moldova se află pe poziții variabile în top 15 mondial al țărilor cu cele mai mari viteze la internet.Estimările [[Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației|ANRCETI]] arată că în următorii ani serviciile de acces la Internet mobil și la Internet fix vor continua să înregistreze cele mai mari rate de creștere în sectorul comunicațiilor electronice, ele fiind principalele motoare de dezvoltare a acestui sector.<ref>{{cite web|url=https://noi.md/md/economie/volumul-vinzarilor-in-sectorul-comunicatiilor-electronice-a-scazut|title=Volumul vînzărilor în sectorul comunicațiilor electronice a scăzut|website=noi.md}}</ref><ref>
*2010: [http://unimedia.info/stiri/-19592.html Uimitor! Moldova este a treia în topul țărilor de pe glob cu cea mai mare viteză de acces la Internet]
*2011: [http://www.timpul.md/articol/moldova-campioana-la-viteza-internetului--vezi-care-tara-este-pe-primul-loc-22104.html Moldova campioană la viteza internetului. Vezi care țară este pe primul loc]
*2013: [http://adevarul.ro/moldova/actualitate/republica-moldova-numara-printre-liderii-mondiali-viteza-acces-internet-1_526fab7ec7b855ff5692f09e/index.html Republica Moldova se numără printre liderii mondiali după viteza de acces la Internet]
*2014: [http://unimedia.info/stiri/moldova--in-primele-15-tari-din-lume-la-viteza-internetului-70613.html Moldova, în primele 15 țări din lume la viteza internetului]</ref>

Notificarea realizată în condițiile Regulamentului privind regimul de autorizare generală și eliberare a licențelor de utilizare a resurselor limitate pentru furnizarea rețelelor și serviciilor publice de comunicații electronice, își produce în continuare efectele, cu aplicarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de Legea comunicațiilor electronice.

== Cultură ==
[[Fișier:Eminescu.jpg|thumb|right|upright|[[Mihai Eminescu]], născut la [[Botoșani]], este un [[poet național]] atât al României cât și al Republicii Moldova]]
{{articol principal|Cultura Republicii Moldova|Lista celor mai importanți moldoveni}}
Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activități culturale: literatura, [[teatru]]l, [[Muzică|muzica]], [[Artă|artele plastice]], [[Arhitectură|arhitectura]], [[Cinematografie|cinematografia]], radiodifuziunea și [[televiziune]]a, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și [[Bibliotecă|bibliotecile]], editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele.

Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de [[concert]], [[orchestră simfonică]], capelă corală, ansamblu de [[muzică populară]]); Sala cu [[Orgă]] (orchestră de cameră și cor de cameră); Palatul Național (Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”: formații artistice de muzică și dansuri populare, de muzică ușoară).

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine [[Dacia|daco]]-[[Imperiul Roman|latină]] și cuprinde un sistem de credințe și obiceiuri populare, concretizate în [[muzică]] și [[dans]], în poezia și [[Proză|proza]] orală, [[mitologie]], ritualuri, teatru popular etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naționale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a și continuat să se dezvolte în [[epoca modernă]], asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei etnice.

Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice, un [[teatru]] de [[operă]] și [[balet]], un teatru etno-folcloric și 2 teatre de păpuși. 17 teatre sunt situate în capitala țării și 5 în alte localități. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaționale acasă, întreprind turnee în [[Franța]], [[Italia]], [[SUA]], [[Rusia]], [[Japonia]], [[Republica Populară Chineză|China]], [[România]], în alte țări.

=== Patrimoniu cultural ===
[[Fișier:Cucuteni IMG 3675.JPG|thumb|left|upright|Ceramică de [[Cultura Cucuteni|Cucuteni]]]]
{{see also|Patrimoniul mondial UNESCO din Republica Moldova}}
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova reprezintă o totalitate de valori și bunuri culturale (materiale și spirituale, mobile și imobile) de importanță locală, națională și mondială, constituite pe parcursul istoriei: [[Sit arheologic|situri arheologice]], case de locuit, [[conac]]e, [[Cetate|cetăți]], [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Biserică (edificiu)|biserici]], lucrări de artă monumentală, monumente și instalații tehnice, ansambluri de construcție – piețe, străzi, cartiere, sate și centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradițională. Actualmente, în republică are loc reconsiderarea atitudinii societății față de patrimoniul cultural și natural, față de diversitatea expresiilor culturale.<ref>Xenofontov, Ion. ''Patrimoniul cultural al Republicii Moldova în ediții enciclopedice. Repere teoretice și metodologice''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Buletin_etnograf_24.pdf Buletinul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 11 (24), Serie nouă, Fascicula Etnografie și Мuzeologie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223085819/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Buletin_etnograf_24.pdf |date=2017-02-23 }}, Chișinău, 2009: 233-244.ISSN 1857-0054</ref>

Patrimoniul cultural mobil este deținut de către peste 100 de [[Muzeu|muzee]] din țară, dintre care 5 muzee și 7 filiale sunt subordonate direct Ministerului Culturii și Turismului, iar 66 – organelor administrației publice locale. Fondurile acestora conțin circa 800.000 piese de patrimoniu ce țin de [[Istorie|istoria]] și cultura națională și cea universală.

Patrimoniul [[Arheologie|arheologic]] al Republicii Moldova este bogat în opere de [[artă]] de o vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului târziu. Ceramica [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni]] din perioada eneolitică este atestată în mai multe localități ale Republicii Moldova și posedă valențe artistice incontestabile, prezentînd o întreagă mitologie în imagini.

=== Arhitectură ===
{{main|Arhitectura în Moldova}}
[[Fișier:Museum dolna.jpg|thumb|[[Conacul Zamfirache Ralli|Casă-muzeu]] în [[Dolna, Strășeni]]]]
Arhitectura Moldovei este influența de amplasarea geografică, de prezența anumitor materiale de construcții ([[calcar]]e, [[Argilă|argile]], [[lemn]]), de cultura statelor învecinate.

În Epoca Antică, teritoriul Moldovei făcea parte din [[Geto-Daci|statele geto-dacice]], iar arhitectura este reprezenată de cetățui defensive, case de locuit din carcasă din lemn, unsă cu [[lut]] și văruită, acoperite în patru sau două pante.

În Evul Mediu, arhitectura se divesifică, apar [[lăcașuri de cult]] creștine, cetățui, [[castel]]e și [[cetăți]], curți domnesti, prăvălii și instalații tehnice populare. Casele locuitorilor erau simple, cu una sau două odăi, cu pereții construiți din nuiele și lut. Casele erau acoperite cu [[stuf]] sau [[țiglă]]. În perioada domniei lui [[Ștefan cel Mare]], arhitectura se caracterizează prin individualizarea unui nou stil pentru [[Principatul Moldovei|Țara Moldovei]]. Aceste se deosebește prin prezența elementelor arhitecturale de influență străină, ce se îmbina cu tradiția locală. Are loc îmbinarea arhitecturii bizantin-orientale cu cea occidentală. Majoritatea edificiilor construite în acele vremuri se caracterizează printr-o arhitectură de model popular românesc combinat cu elemente decorative de factură [[Arhitectură gotică|gotică]] și [[Arhitectură bizantină|bizantină]].

S-au reconstruit principalele cetăți menite să apere țara, în special a celor de pe Nistru: [[Cetatea Hotin|Hotin]], [[Cetatea Soroca|Soroca]], [[Cetatea Tighina|Tighina]], [[Cetatea Albă]]. S-au fortificat și cetățile din interiorul țării: [[Baia, Suceava|Baia]], [[Cetatea Chilia Nouă|Chilia]], [[Cetatea Neamț|Neamț]], [[Roman, România|Roman]], [[Cetatea de Scaun a Sucevei|Suceava]] (toate fiind astăzi pe teritoriul Moldovei din [[România]]).

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, s-au construit peste 40 de lăcașuri noi de închinare. Bisericile moldovenești sunt construite în plan triconc (formă trifoidală, de la [[trifoi]]). Ele se deosebesc prin faptul că au mai puține ferestre și metereze, iar influențele stilului gotic se remarcă la forma ușilor și ferestrelor, iar picturile pereților interiori și exteriori le aseamănă cu bisericile bizantine din [[Grecia]], [[Serbia]] sau [[Bulgaria]].<ref>Roca, George. ''[http://www.agero-stuttgart.d e/REVISTA-AGERO/ISTORIE/(DEZVOLTAREA%20ARHITECTURII%20_316N%20PERIOADA%20DE%20DOMNIE%20A%20BINECREDI_205).pdf Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}''.</ref>

În perioada modernă, după [[Tratatul de la București (1812)|anexarea Basarabiei la Imperiul Rus]], se edifică clădiri administrative, financiar-bancare, întreprinderi industriale, spații comerciale, instituții de învățământ, case de raport, teatru, restaurante. Planificarea noilor teritorii urbane a vechilor orașe și a localităților nou fondate are loc cu utilizarea sistemului ortogonal cu cartiere rectangulare, specifice arhitecturii neoclasice rusești, cu străzi largi rectilinii, care se intersectau sub un unghi drept. În prima jumătatea a secolului al XIX-lea, se alcătuiesc planurile urbanistice pentru mari orașe ale regiunii - Chișinău, Bălți, Soroca, Bender, Cahul.

În perioada sovietică, construcția clădirilor se realizează în stilul realismului socialist. Până la sfârșitul anilor 1950, în arhitectura monumentală din orașele [[RSS Moldovenească|RSS Moldovenești]] se utilizau așa numitul stil empir sovietic sau stalinist, decorat cu forme și ornamente din moștenirea istorică locală. În a doua perioadă, care a urmat după decizia privind surplusul de plasticitate în arhitectură, formele spațiale ale clădirilor, cu excepția celor monumentale, au fost simplificate, manifestând structură constructivă. Această situație a durat câteva decenii, arhitectura fiind limitată la repetarea unor soluții spațial-volumetrice considerate optime pentru diverse tipuri de clădiri: publice, locative, industriale, etc. Complexele locative, noi apărute în această perioadă, nu se deosebesc de cele ale altor orașe de pe cuprinsul [[URSS]].<ref>{{DOC}} [https://www.google.md/?gws_rd=ssl#q=arhitectura+republica+moldova+in+perioada+sovietica Arhitectura în Moldova — BP-Soroca]</ref>

<gallery mode="packed">
File:Сорокская крепость Cetatea Soroca Soroca Fortress (29802232147).jpg|[[Cetatea Soroca]]
File:Căpriana_monastery,_2007.jpg|[[Mănăstirea Căpriana]]
File:Lipcani, r-n Briceni, Republica Moldova St Katherine Church, Lipcani, Briceni Region, Republic of Moldova (50950935538).jpg|Biserica Sf. Ecaterina, [[Lipcani]]
File:Arcul de Triumf din Chișinău (cropped).jpg|[[Arcul de Triumf din Chișinău]]
File:Alecu Russo State University, Balti, Moldova (49256067681).jpg|[[Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți|USB Alecu Russo]], [[Bălți]]
File:Президентский Дворец, Кишинев, Республика Молдова Palatul Prezidential, Chisinau, Republica Moldova Presidential Palace, Chisinau, Republic of Moldova (50757591652).jpg|[[Clădirea Președinției Republicii Moldova]]
</gallery>

=== Mass-Media ===
{{AP|Mass media în Republica Moldova}}
{{Vezi și|Listă de canale de televiziune în limba română|Listă de ziare din Republica Moldova|Cinematografia în Republica Moldova}}
Primul post de radio din Chișinău, [[Radio Basarabia]], a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la [[Catedrala Mitropolitană din Chișinău|Catedrala Mitropolitană]].<ref>{{cite web|url=http://www.romania-actualitati.ro/radiofonie_romaneasca_radio_basarabia-35596|title=Radiofonie românească: Radio Basarabia - Cultură - Radio România Actualități Online|website=www.romania-actualitati.ro}}</ref> Prima televiziune, [[TV Moldova 1]], și-a început emisia pe 30 aprilie 1958.

Mass-media din Republica Moldova s-a dezvoltat în [[Republica Moldova după independență|perioada post-sovietică]]. După declararea independenței, situația [[Mass-media în Republica Moldova|pieței media]] din Moldova era dezastruoasă atunci. Presa moldovenească era constituită numai din [[Teleradio Moldova|televiziunea națională]] ''(moștenită de la [[URSS]])'', alte 2 canale ale societății naționale de radiodifuziune, mai multe posturi de radio, precum și câteva ziare. Situația s-a schimbat însă, în bine, începând cu mijlocul anilor 90' când se lansau primele televiziuni private. Astăzi piața media este dominată de posturi de televiziune regionale cât și de canale cu difuzare în limba română și mai ales în rusă.

Conform unor documente semnate la [[Geneva]] în [[2006]], Moldova își pune ca scop să treacă complet la televiziunea digitală, suspendând toate semnalele în analog pe tot teritoriul țării după noaptea zilei de [[17 iunie]] [[2015]], asigurând populația țării cu echipamente corespunzătoare de recepție.<ref>{{cite web|url=https://www.publika.md/moldova-va-trece-de-la-televiziunea-analogica-la-cea-digitala-din-2015_208681.html|title=Moldova va trece de la televiziunea analogică la cea digitală din 2015|publisher=PUBLIKA|date=3 februarie 2011|accessdate=2020-03-19|archive-date=2020-03-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20200319203702/https://www.publika.md/moldova-va-trece-de-la-televiziunea-analogica-la-cea-digitala-din-2015_208681.html|dead-url=yes}}</ref>

===Mâncare și băutură===
[[File:Moldova Competitiveness Project, USAID Moldova (48121864807).jpg|thumb|[[Vin moldovenesc]]]]
{{main|Bucătăria moldovenească|Vin moldovenesc}}
Bucătăria moldovenească este similară cu cea din vecinătate, a [[Bucătăria românească|României]] și a fost influențată de elemente de bucătărie rusă, [[Bucătăria turcească|turcă]] și ucraineană. Principalele feluri de mâncare includ carne de vită, carne de porc, [[cartof]]i, varză și o varietate de [[cereale]]. Băuturile alcoolice populare sunt divine ([[Vinars|brandy]] din Moldova), [[bere]] și [[vin]] local.

===Muzică===
[[File:Moldova at ESC 2011.jpg|thumb|[[Zdob și Zdub]] participă la [[Concursul Muzical Eurovision 2011]].]]
Printre cei mai proeminenți compozitori ai Republicii Moldova sunt [[Gavriil Musicescu]], [[Ștefan Neaga]] și [[Eugen Doga]].
{{see also|Republica Moldova la Concursul Muzical Eurovision}}
În domeniul muzicii pop, Moldova a prezentat trupa [[O-Zone]], care a devenit proeminentă în 2003, cu melodia lor „[[Dragostea Din Tei]]”, care a trecut prin mai multe noutăți notabile. Moldova participă la [[Concursul Muzical Eurovision]] din 2005. O altă trupă populară din Moldova este [[Zdob și Zdub]] care a reprezentat țara la [[Concursul Muzical Eurovision 2005]], atunci sau plasat pe locul 6.

În mai 2007, [[Natalia Barbu]] a reprezentat Moldova la Helsinki la [[Concursul Muzical Eurovision 2007]], cu intrarea sa „Fight”. Natalia a intrat în finală cu o marjă foarte mică. A ocupat locul 10 cu 109 de puncte. Apoi, Zdob și Zdub au reprezentat din nou Moldova în [[Concursul Muzical Eurovision 2011]], amplasînduse pe locul 12.

[[SunStroke Project]] cu [[Olia Tira]] a reprezentat țara la [[Concursul Muzical Eurovision 2010]] cu melodia „[[Run Away (cântec de SunStroke Project și Olia Tira)|''Run Away'']]”. Performanțele lor au câștigat notorietatea internațională datorită dansului lui Serghei Stepanov, saxofonistul trupei. El a fost denumit în mod corespunzător „''Epic Sax Guy''”. Proiectul SunStroke a apărut din nou în intrarea Eurovision „''Hey Mama''”, care a ajuns pe locul al treilea în anul 2017.<ref>{{cite web|title=2017 Grand Final Scoreboard|url=https://eurovision.tv/event/kyiv-2017/grand-final/scoreboard|website=Eurovision.tv|publisher=European Broadcasting Union|accessdate=01 October 2018|archive-date=2019-03-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20190327152129/https://eurovision.tv/event/kyiv-2017/grand-final/scoreboard|dead-url=yes}}</ref>

Printre cei mai proeminenți muzicieni clasici din Moldova se numără [[Maria Bieșu]], una dintre cele mai importante soprane din lume și câștigătorul concursului internațional japonez; pianistul [[Mark Zeltser]], câștigătorul concursului național URSS, concursul Margueritte Long din Paris și concursul Busoni din Bolzano, Italia.

=== Tradiții ===
[[Fișier:Martisor simple.svg|thumb|left|upright|[[Mărțișor]]ul se poartă pe durata lunii [[martie]], ca semn al sosirii [[Primăvara|primăverii]] ]]
Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc (medieval și pre-modern) Moldova, populată preponderent de moldoveni ([[români]]), dar și de diverse [[etnii]] precum [[ucraineni]], [[bulgari]], [[găgăuzi]], [[ruși]], [[evrei]], [[germani]], [[cehi]] etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu elemente comune popoarelor creștine din estul Europei.

Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent izvor de bunavoință, căldură și ospitalitate.

Oaspeții Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un șir de evenimente culturale: concerte („[[Mărțișor]]”, „Cireșar”, „Invită Maria Bieșu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade și manifestări de masa de Ziua Independenței, „Limba Noastră”, hramurile orașelor și satelor etc. Zilele roadei sunt marcate în orasele și satele noastre prin iarmaroace tradiționale. În timpul acestor evenimente turiștii străini pot cunoaște îndeaproape folclorul, costumele tradiționale, piesele de artizanat, etc.

Apar multe tradiții cu caracter familiar: cumetriile, nunțile, petrecerile etc., care în sate s-au transformat în adevărate spectacole cu mulți oaspeti și daruri. Tradiționale în Moldova sunt șezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari și dansuri. În mare parte, sărbătorile din Republica Moldova și cele din România, sunt identice.

== Educație ==
{{AP|Educația în Republica Moldova}}
În Moldova funcționează peste 3000 instituții de învățământ, la care sunt angajate circa 47 100 de cadre didactice. În ultimii 15 ani învățământul din Moldova a fost supus unei reformări care continuă și în prezent.<ref>Arcadie Barbăroșie, Anatol Gremalschi, Ion Jigău. [http://www.unicef.org/moldova/educatia_de_baza_Rom.pdf Educația de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120526194933/http://www.unicef.org/moldova/educatia_de_baza_Rom.pdf|date=2012-05-26}}. – Ch.: S. n., 2009 (Combinatul Poligr.). – 128 p. ISBN 978-9975-901-94-9</ref>. Conform datelor [[recensământului populației din anul 2004]], rata alfabetizării era de 99,87%.

Sistemul educațional din dreapta [[Nistru]]lui și din [[Transnistria]] diferă, cel din urmă urmând modelul rusesc. Actele de studii din învățământul secundar, secundar-profesional, mediu de specialitate și universitar eliberate în UTA din Stânga Nistrului, cu excepția specialităților de profil medical, militar și cele ce țin de protecția ordinii publice și securității statului, sunt recunoscute de către oficialitățile din [[Chișinău]]. Posesorii acestor diplome pot continua studiilor la nivelurile următoare, precum și la se angaja în câmpul muncii, pe tot cuprinsul țării.<ref>Svetlana Cojocaru. ''[http://www.trm.md/ro/social/ministerul-educatiei-diplomele-de-studii-din-regiunea-transnistreana-sunt-recunoscute-de-chisinau-din-2004/ Ministerul Educației: Diplomele de studii din regiunea transnistreană sunt recunoscute de Chișinău din 2004]''. [[Moldova 1]], 14 septembrie 2012. Accesat 3 ianuarie 2012.</ref>

=== Învățământ preșcolar ===
În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește înrolarea copiilor în instituțiile preșcolare. În 2011 numărul grădinițelor era de 1400, cu 19% mai mult decât în [[2000]], frecventate de 135427 copii. În [[2006]], în jur de o treime din copii din mediul urban și mai mult de jumătate din copii în vârstă de 1-6 (7) ani nu frecventau grădinița. Această situație se datorează plecării părinților peste hotare, lipsa grădinițelor în mediul rural, lipsa locurilor la grădinițele existente. Însă rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar a crescut de la 66,1% în anul 2004 până la 81,8% în 2011. Cuprinderea copiilor mai mari de 5 ani în instituțiile preșcolare atinge cote mai înalte, iar copiii în afara sistemului rămân în proporție de 10-15% la nivel de republică.<ref>Vlădicescu, Natalia. [http://gradinitamea.md/upload/download/Educatie%20prescolara_24.pdf Educația preșcolară în Republica Moldova din perspectiva incluziunii și a echității sociale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140301191318/http://gradinitamea.md/upload/download/Educatie%20prescolara_24.pdf |date=2014-03-01 }}. Chișinău ([[IDIS „Viitorul”]]), 2006. -34 p.</ref>
[[File:Onitcani school.jpg|thumb|Gimnaziu în [[Onițcani, Criuleni]]]]

=== Învățământ primar și secundar general ===
Învățământ primar și secundar general 1460 de instituții, inclusiv 83 școli primare, 829 de gimnazii, 497 de licee și 3 școli primare. Liceele includ în activitatea sa și nivelurile primar și gimnazial. Numărul de elevi încadrați în învățământul primar și secundar constituie 381.418 persoane (2011/2012), 79,3 % își desfășoară studiile în limba română, 20,2% în limba rusă și 0,2% în altă limbă. Gradul de înrolare variază în limite reduse și este în jur de 88%. Accesul redus determinat de distanțele lungi până la instituțiile relevante de învățământ și lipsa mijloacelor de transport constituie contribuie la ratele joase de înmatriculare în regiunile îndepărtate care nu au propriile lor școli și la abandonul timpuriu. O treime din absolvenții gimnaziilor optează pentru studii secundare profesionale și colegii, restul continuă studiile la licee. Peste 80% din absolvenții liceelor manifestă interes pentru universități.

Majoritatea instituțiilor de învățământ secundar general în Transnistria o constituie școlile medii cu trei niveluri: primar (clasele I-IV), secundar inferior (clasele V-IX) și secundar superior (clasele X-XI). De asemenea există și un număr redus licee și gimnazii, dar diferă radical de cele moldovenești. Rețeaua de instituții de învățământ preuniversitar de stat din zona transnistreană include 192 instituții de învățământ general preuniversitar cu un efectiv de peste 92.500 elevi și circa 7.000 cadre didactice.

=== Învățământ secundar profesional și mediu de specialitate ===
Sistemul de învățământ secundar profesional și mediu de specialitate este constituit din 23 de școli de meserii, 49 de școli profesionale, 2 licee profesionale și 46 de colegii. Școlile de meserii și profesionale sunt frecventate peste 20 000 de persoane, dintre care 85,1% în limba română și 14,9 în limba rusă. Cele mai solicitate meserii sunt lăcătuș repararea automobilelor, bucătar, tencuitor, electrogazosudor-montator, operator calculatoare electronice, croitoreasă, tâmplar etc. În colegii își fac studiile peste 31000 de elevi, 85,7% în limba română și 12,8 în limba rusă. Numărul mai mare a elevilor este înregistrat la specialitățile din domeniile industrie, învățământ, ocrotirea sănătății, economie etc.

În regiunea transnistreană învățământul profesional primar este asigurat de 8 licee și o școală profesională; iar instruirea profesională medie este realizată de – 7 tehnicumuri, 2 tehnicumuri-sovhoz, 5 colegii și 2 școli profesionale.

=== Învățământ superior ===
[[Fișier:Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie N.Testemitanu, Chisinau, Republica Moldova Nicolae Testemitanu State University of Me (50982661382).jpg|thumb|left|[[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]] din Chișinău]]
{{see also|Lista universităților din Republica Moldova}}
Învățământul superior se realizează în 2 cicluri de studii, studii superioare de licență, cu o durată de 3-4 ani și studii superioare de masterat cu o durată de 1-2 ani. Învățământul profesional superior în Transnistria este organizat în două niveluri: nivelul I – pregătirea bacalaureaților (bacalavriat), cu durata de cel puțin 4 ani și nivelul II – pregătirea specialiștilor, cu durata de cel puțin 5 ani, și pregătirea magiștrilor, cu durata de cel puțin 6 ani.

Rețeaua învățământului superior se compune din 31 de instituții, inclusiv 17 de stat subordonate mai multor ministere și 14 instituții private. Instituțiile universitare (inclusiv filialele) sunt amplasate în [[Chișinău]] (26), [[Bălți]] (3), [[Cahul]] (1), [[Taraclia]] (1) [[Comrat]] (1), la care se adaugă și instituțiile transnistrene din [[Tiraspol]] (6), [[Tighina]] (1) și [[Râbnița]] (1). Instituțiile de învățământ superior din partea stângă a Nistrului nu sunt acreditate de Ministerul Educației al Republicii Moldova.

Studiile universitare au devenit din ce în ce mai accesibile, iar limitările de vârstă au fost excluse. Popularitatea învățământului superior este înaltă, comparativ cu numărul mult mai mic al persoanelor care își fac studiile în învățământul secundar profesional și mediu de specialitate. La universitățile din Moldova învață peste 10300 de studenți, circa 90 mii la Ciclul I și 14 mii la Ciclul II. Sistemul universitar asigură pregătirea specialiștilor la circa 170 de specialități. Din numărul total de studenți 20% învață la profilul juridic; 24,2% la profilul economic; 2,92 % la medicină.<ref>[http://www.utm.md/edu/legal/strategia_rm.pdf STRATEGIA învățământului superior din Republica Moldova în contextul Procesului Bologna]. ''Chișinău (Universitatea tehnică din Moldova)''</ref> Abiturienții transnistreni preferă instituțiile din regiune, circa 60%, alți 20% vin la [[Chișinău]] și [[Bălți]], restul pleacă în [[Ucraina]] sau [[Rusia]].<ref>Наталия Барбиер. [http://www.pan.md/news/Pridnestrovskie-vuzi-igrayut-po-novim-pravilam/20062 Приднестровские вузы «играют» по новым правилам]. «Панорама», 8 декабря 2012.</ref>.

În 2005 Republica Moldova a aderat la [[Procesul Bologna]] și a început reforma învățământului superior care în prezent stagnează, persistă o serie de neclarități legate de școlile doctorale, alegerea disciplinelor opționale, însăși sistemul de credite funcționează cu deficiențe, programele de studii rămân a fi foarte teoretizate, ponderea orelor practice nefiind suficientă pentru a achiziționa abilitățile profesionale necesare, lipsa unei corelări dintre cererea pieței forței de muncă și oferta educațională.<ref>Ciurea, C.; Berbeca, V., Lipcean, S., Gurin, M. ''[Sistemul de învățământ superior din Republica Moldova în contextul Procesului Bologna: 2005-2011]''. Chișinău (Fundația Soros-Moldova,IDIS-Viitorul), 2011. -94 p.</ref>

==Sport==
[[File:AUT vs. MDA 2015-09-05 (006).jpg|thumb|[[Echipa națională de fotbal a Republicii Moldova]]]]
{{AP|Sportul în Republica Moldova}}
Sportul național în Republica Moldova este [[trânta]]. Totuși cel mai popular [[Fotbalul în Republica Moldova|sport din țară este fotbalul]]. Cu toate astea, pe plan internațional reprezentanții Republicii Moldova nu au reușit mari performanțe, [[echipa națională de fotbal a Republicii Moldova]] nereușind să se califice la niciun turneu al [[Campionatul Mondial de Fotbal|Campionatului Mondial]] sau [[Campionatul European de Fotbal]]. La nivel de club, cele mai mari performanțe le-a înregistrat [[FC Sheriff Tiraspol]], care a ajuns de trei ori în grupele [[Europa League]], realizând asta în sezoanele [[UEFA Europa League 2009-2010|2009–10]], [[UEFA Europa League 2010-2011|2010–11]] și [[UEFA Europa League 2013-2014|2013–14]] 2017-2018.
[[Fișier:Rio 2016 - Weightlifting men's 69 kg (29049354630).jpg|miniatura|[[Serghei Cechir]]]]
[[Fișier:2017 US Open Tennis - Qualifying Rounds - Radu Albot (MDA) (27) def. Frank Dancevic (CAN) (36754074760).jpg|miniatura|left|[[Radu Albot]]]]
Alte sporturi populare în țară sunt în general sporturile de forță și atletică grea, cum ar fi [[box]]ul, [[haltere]]le, [[judo]], [[Lupte greco-romane|luptele greco-romane]], [[kickboxing]]ul ș.a. Tot în aceste genuri Republica Moldova a obținut și cele mai mari performațe ale sale, prima mare performanță fiind medalia de aur a lui [[Tudor Casapu]] la haltere, obținută la [[Jocurile Olimpice de vară din 1992]] de la Barcelona.<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=iB04_r9CGE0 Tudor Casapu la Olimpiada din Barcelona 1992] (clip pe youtube)</ref> Tot Tudor Casapu a mai cucerit pentru Republica Moldova medalii de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de haltere din 1991.<ref>{{citat web|url=http://unimedia.info/stiri/Campionul-olimpic-la-haltere-Tudor-Casapu-implinete-astazi-50-de-ani-65712.html|title=Campionul olimpic la haltere Tudor Casapu împlinește astăzi 50 de ani|publisher=Unimedia|accessdate=2020-03-19|date=18 septembrie 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20171107025956/http://unimedia.info/stiri/Campionul-olimpic-la-haltere-Tudor-Casapu-implinete-astazi-50-de-ani-65712.html|archivedate=2017-11-07|dead-url=no}}</ref> Cu puțin timp mai devreme, în 1988, înainte ca Moldova să obțină independența, un alt moldovean devenise campion olimpic. E vorba de [[Nicolae Juravschi]], care fiind în componența echipei URSS a câștigat medalia de aur la proba [[caiac-canoe]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 1988]] din [[Seul]], [[Coreea de Sud]].<ref>{{cite web|url=http://www.vipmagazin.md/profil/Nicolae_Juravschi/|title=Nicolae Juravschi. Marele olimpic de la Chircaiești|date=august 2004|publisher=VIP Magazin|archiveurl=https://web.archive.org/web/20121216183444/http://www.vipmagazin.md/profil/Nicolae_Juravschi/|archivedate=2012-12-16|accessdate=2020-03-19|dead-url=yes}}</ref>

Printre rezultatele mai recente, [[Veaceslav Gojan]], a devenit medaliat cu bronz la box la [[Jocurile Olimpice de vară din 2008]] de la [[Beijing]]. Iar surorile Zalina și Marina Marghieva s-au clasat în multiple rânduri pe podium la Campionatele Mondiale și Europene la [[aruncarea discului]] și [[aruncarea ciocanului]].

Mai slab dezvoltate sunt sporturile de masă și de sală. Astfel, genuri ca [[biliard]]ul sau [[poker]]ul sunt practicate doar la nivel de amatori, nu și profesionist. Totuși, în [[șah]], Republica Moldova are câțiva maeștri internaționali, printre care pot fi menționați [[Viorel Iordăchescu]] și [[Viorel Bologan]]. De asemenea sunt slab dezvoltate sporturile de iarnă. În ultimii ani Republica Moldova [[:Categorie:Cetățeni naturalizați în Republica Moldova|a naturalizat o serie de sportivi străini]] pentru a reprezenta țara la probele de [[iarnă]] pe plan internațional. La sfârșitul anilor 2000, un om de afaceri moldovean a fondat clubul de [[hochei pe gheață]] [[Platina Chișinău]], care devenit campioana României la juniori. Ulterior echipa a fost transferată în campionatul Rusiei, unde însă nu s-a remarcat. Echipa își joacă meciurile de acasă pe patinoarul din [[Tiraspol]], urmând ca în 2014/15 să fie deschis un patinoar modern lângă Chișinău.

== Sănătate ==
{{AP|Sănătatea în Republica Moldova}}
[[Fișier:Spitalul Clinic Municipal Bălți 04.jpg|thumb|left|[[Spitalul Clinic Municipal Bălți]]]]
În urma reformării, în perioada 1998 – 2009, rețeaua spitalicească a fost redusă de la 276 de spitale cu o capacitate de 42000 de paturi până la 82 de unități cu capacitatea de 20500 de paturi. În 2010 sistemul de sănătate cuprindea 34 de spitale raionale, 10 spitale municipale (în Chișinău și Bălți), 18 spitale de nivel republican și 10 spitale private. Continuă să existe servicii de sănătate paralele, organizate de alte ministere [[Ministerul Apărării (Republica Moldova)|Ministerului Apărării]], [[Ministerul Afacerilor Interne (Republica Moldova)|Ministerului Afacerilor Interne]], [[Ministerul Justiției (Republica Moldova)|Ministerului Justiției]], [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Republica Moldova)|Ministerului Transportului]] și [[Poliția de frontieră (Republica Moldova)|Poliția de frontieră]], în total 10 spitale și 91 instituții de ambulator. Asigurarea populației cu paturi este de 5,6 la 1000 de locuitori. Peste 50% din spitale (16 spitale republicane, 9 spitale municipale, 8 spitale departamentale și 8 spitale private) cu o capacita cu o capacitate de 9369 de paturi, sau 46,8% din numărul total de paturi, se află în municipiul Chișinău.<ref>Pîsla, M et al. [http://www.ms.gov.md/_files/8364-Raport%2520sumar%2520Evaluarea%2520siguran_ei%2520spitalelor%2520din%2520R.%2520Moldova.pdf Evaluarea siguranței spitalelor din Republica Moldova]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Raport sumar. - Ch.: Centrul Republican Medicina Calamităților, 2010- 64 p.</ref>

Rețeaua de asistență medicală primară constă din patru tipuri de prestatori: Centrele Medicilor de Familie (în baza policlinicilor raionale din trecut); Centre de Sănătate Rurale, Oﬁcii ale Medicilor de Familie (în baza punctelor medicale rurale din trecut); și Puncte Medicale pentru asistenții medicilor de familie (felceri) care acoperă sate/regiuni cu o populație mai mică de 1000.<ref>Republica Moldova: [http://www.ms.gov.md/_files/2946-Evaluarea%2520OMS.pdf Evaluarea securității sănătății și capacităților de management al crizelor]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Chișinău, (Organizația Mondială a Sănătății: Biroul Regional pentru Europa) 2008. -106 p.</ref>

Serviciile de asistență medicală urgentă sunt presate de Centrul Național Medicină de Urgență divizat 5 zone autonome – Chișinău, zona Centru, zona Nord, zona Sud și Gagauzia. În afară de cele patru stații zonale de asistență urgentă există 41 substații și 84 puncte de asistență medicală.

În 2004 a fost introdus sistemului de Asigurări Medicale Obligatorii, bazat pe contribuțiile obligatorii ale populației angajate în câmpul muncii și a patronilor. Fondurile colectate prin intermediul sistemului de asigurări medicale obligatorii sunt automat divizate în patru sub-fonduri: Fondul Principal (94%), Fondul de rezervă, Fondul de Prevenire și Fondul de Administrare. În 2006, 52% din Fondul Principal au fost alocate asistenței spitalicești; 31% – asistenței primare; 9% – asistenței urgente; 6,5% – asistenței specializate de ambulator; 1,4% – asistenței medicale înalt performante și 0,1% – asistenței medicale la domiciliu.

== Turism ==
[[File:Orhei Vechi, Moldova - Flickr - Dave Proffer (12).jpg|thumb|Satul [[Trebujeni, Orhei|Trebujeni]] de-a lungul [[Răut]]ului ([[Parcul Național Orhei]])]]
{{AP|Turismul în Republica Moldova}}
Deși are o [[suprafață]] mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potențial turistic, reprezentat, întâi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită diversitate de rezervații peisagistice sau [[Rezervație naturală|landșafturi naturale]] și [[Monument al naturii|monumente geologice]] unice, de valoare [[Europa|europeană]] și [[Pământ|mondială]].
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, de [[sănătate]] și frumusețe.

Începând cu anul [[1998]], numărul străinilor veniți în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25 000 în [[2004]], majoritatea proveniți din [[Rusia]], [[Ucraina]] și [[România]]. Totodată, numărul moldovenilor plecați peste hotare în [[2004]], aproape că s-a dublat față de anul [[1997]], depășind cifra de 67 000. Dintre aceștia, cei mai mulți au vizitat Ucraina, [[Ungaria]], [[Turcia]], România sau [[Bulgaria]].<ref>{{cite web|url=http://www.statistica.md/statistics/dat/747/ro/Turism_1997_2004_ro.htm|title=Activitate turistică în Republica Moldova 1997-2004], publicat de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova la [[16 februarie]] [[2006]|publisher=|accessdate=2006-06-03|archive-date=2006-06-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20060609060659/http://www.statistica.md/statistics/dat/747/ro/Turism_1997_2004_ro.htm|dead-url=yes}}</ref>

Pe [[1 iunie]] [[2006]], în cadrul unei conferințe internaționale, Organizația de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anunțat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în șapte state: România, [[Italia]], [[Germania]], [[Regatul Unit]], [[Elveția]], [[Franța]] și [[Polonia]].<ref>[http://www.reporter.md/ro/NewsOfTheDay.asp?NewsType=FullDocument&idDocType=1&idTopic=2&idDocument=193189 „''Oamenii de afaceri critică noul brand al Republicii Moldova''”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170227130023/http://www.reporter.md/ro/NewsOfTheDay.asp?NewsType=FullDocument&idDocType=1&idTopic=2&idDocument=193189 |date=2017-02-27 }} publicat de Reporter.md la [[3 iunie]] [[2006]]</ref>{{-}}
<gallery mode="packed">
File:Padurea Domneasca zimbrii Glodeni (5).jpg|[[Pădurea Domnească]]
File:Свеча - panoramio (1).jpg|[[Lumânarea Recunoștinței]]
File:MD.GE - rezervația naturală de plante medicinale Bugeac - jun 2021 - 05.jpg|[[Rezervația naturală Bugeac|Rezervația naturală de plante medicinale]] [[Bugeac]]
File:Wooden Orthodox Church - Moldova (by David Stanley).jpg|[[Muzeul satului din Chișinău]]
File:Moldova Competitiveness Project, USAID Moldova (48121769796).jpg|Crama [[Purcari, Ștefan Vodă|Purcari]] deținută de [[Bostavan]]
</gallery>

=== Turismul rural ===
Comunitățile [[Agricultură|agricole]] și pitoreștile noastre [[sat]]e pot oferi diferite servicii turiștilor care doresc să se odihnească în sînul naturii:

* Cazare în case tradiționale de [[Mediu rural|tip rural]];
* Posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale;
* Familiarizarea cu [[folclor]]ul, distracțiile și tradițiile locale;
* Familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea dată, precum și posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meșteșugăritului;
* Posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.

=== Turismul vitivinicol ===
{{see also|Podgorii în Republica Moldova}}
[[Podgorie|Podgoriile]] moldovenești, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiții de cultivare a [[Viță de vie|viței de vie]] și de producere a [[vin]]ului. În prezent, în țară funcționează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Aici turiștii au posibilitatea de a lua cunoștință de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sunt îmbuteliate și, desigur, de a gusta [[Vin moldovenesc|produsul finit]]. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în țara se bucură de o bună reputație pe plan internațional.

== Sărbători oficiale==
[[Fișier:Ziua_Independenței_2016_05.jpg|thumb|[[Ziua Independenței (Republica Moldova)|Ziua Independenței]], 2016]]
* [[1 ianuarie]] – [[Revelion]]<ref name="sarbatori-bnrm">{{cite web|url=http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/2005_01.pdf|archiveurl=https://archive.today/20121209175424/http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/2005_01.pdf|deadurl=yes|title=CALENDAR NAȚIONAL|date=9 decembrie 2012|archivedate=9 decembrie 2012|website=archive.is}}</ref>;
* [[7 ianuarie|7]] și [[8 ianuarie]] – Nașterea lui Iisus Hristos ([[Crăciun]]ul pe stil vechi);
* [[8 martie]] – [[Ziua internațională a femeii]];
* Prima și a doua zi de [[Paști]] conform [[Calculul datei de Paște|calendarului bisericesc]] (''dată variabilă)''
* Ziua de luni la o săptămână după [[Paști]] ([[Paștile Blajinilor]]; ''dată semi-variabilă; depinde de data Paștelui propriu-zis)''
* [[1 mai]] – [[Ziua Muncii|Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii]];
* [[9 mai]] – Ziua comemorării victimelor celui de-[[Al Doilea Război Mondial]]<ref>[http://trm.md/ro/social/9-mai-ziua-comemorarii-victimelor-celui-de-al-doilea-razboi-mondial/ 9 mai – Ziua comemorării victimelor celui de-al doilea război mondial] TRM.md</ref> și [[Ziua Europei]]<ref name="sarbatori-bnrm"/>
* [[27 august]] – [[Ziua Independenței (Republica Moldova)|Ziua Independenței]]<ref>{{cite web|url=http://www.unimedia.md/?mod=news&id=18521|title=Parlamentul a decis: “27 august – Ziua Independenței”|publisher=Unimedia|accessdate=2010-05-07|archive-date=2010-04-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20100425054311/http://www.unimedia.md/?mod=news&id=18521|dead-url=yes}}</ref>;
* [[31 august]] – Sărbătoarea „[[Limba noastră (sărbătoare)|Limba noastră]]”<ref>[http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=306859&lang=1 HOTĂRÎRE parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova]</ref>;
* [[25 decembrie]] – Naștererea lui Isus Hristos ([[Crăciun]]ul pe stil nou)<ref>[http://unimedia.info/stiri/ziua-de-25-decembrie-a-fost-declarata--prin-lege--zi-de-sarbatoare-69748.html 25 decembrie declarată prin lege Zi de Sărbătoare] unimedia.info</ref>.

== Note ==
<references/>

== Bibliografie ==
* Ion Țurcanu, ''Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor împotriva ocupației sovietice, 1944-1953'', Chișinău, Ed. Prut Internațional, 2000.
* Ion Țurcanu, ''Republica Moldova independentă (1991-2001). Studii, reflecții, mărturii'', Ed. Știința, Chișinău, 2001.
* Ion Țurcanu ''Republica Moldova: a fi sau a nu fi'', Ed. Labirint,, Chișinău, 2012.
* Matei Cazacu, Nicolas Trifon. ''La République de Moldavie : un Etat en quête de nation''. Paris : Non Lieu, 2010.
* [[Zamfir Arbore|Arbore, Zamfir]]. ''Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904''. Ch.: Museum, Fundația Culturală Română, 2001. 235 p. ISBN 9975-906-33-8
* Capcelea, A.; Osiiuk, V.; Rudko, Gh. ''Bazele geologiei ecologice a Republicii Moldova''. Ch.: Știința, 2001. 256 p. ISBN 9975-67-202-7.Cartea Roșie a Republicii Moldova. -ed. a 2-a. Chișinău: Știința, 2002. 288 p. ISBN 9975-67-311-2.
* Cazac, V.; Mihăilescu, C.; Bejenari, G. ''Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață''. Ch.: Știința, 2007. 248. ISBN 978-9975-67-294-8.
* ''Dicționar de istorie a României''. Meronia, 2007. pag. 42, 226.
* ''Dicționar statistic al Moldovei. Ediție specială în 4 volume''. Ch.: Statistica, 1994.
* [[Gheorghe Duca|Duca, Gh]]. et al. Republica Moldova: Ediție enciclopedică. Ch.: Institutul de Studii Enciclopedice, 2011. 800 p. ISBN 978-9975-9520-4-0
* Eb. Beckherrn. ''Uniunea Sovietică. Un butoi cu praf de pușcă''/''Conflictul naționalităților''. Editura Knaur, 1990. pag. 241–258.
* ''Enciclopedia Sovietică Moldovenească''. Vol. 8. Ch.: Redacția Principală a ESM, 1981. 502 p.
* Gothold Rhode. ''Istoria Poloniei''. Wiss: Buchgesell, Darmstadt, 1966. pag. 117–119, 195-196.
* Lazari, A. et al. ''Buruiene larg răspândite pe teritoriul Republicii Moldova''. Ch.: Cuant, 1999. 266 p. ISBN 9975-62-050-
* Postolache, Gheorghe. ''Vegetația Republicii Moldova''. Ch.: Știința, 1995. 340 p. ISBN 5-376-01923-3.
* ''Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale''. Ch.: Statistica, 2006. 492 p. ISBN 978-9975-9786-4-4.
* [[Andrei Ursu|Ursu, Andrei]]. ''Solurile Moldovei''. Ch.: Știința, 2011. 342 p. ISBN 978-9975-67-647-2.

== Legături externe ==
* {{ro icon}} [http://www.parlament.md/ Situl oficial al parlamentului]
* {{ro icon}} [http://www.alegeri.md Alegeri în Moldova]
* {{ro icon}} [http://www.europarl.europa.eu/news/public/story_page/030-53410-103-04-16-903-20090403STO53395-2009-13-04-2009/default_ro.htm Deputați europeni în Moldova cu ocazia alegerilor parlamentare]. Site-ul oficial al Parlamentului European
* {{en icon}} [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html Date despre Moldova pe CIA World Factbook] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107090430/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html |date=2019-01-07 }}
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630163039/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gadm&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, diviziuni administrative]
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630162852/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gcis&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, orașe]
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630164859/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gmap&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, hărți]
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-republicii-moldova-27-08-2011 Ziua Națională a Republicii Moldova], 27 august 2011, ''Amos News''

== Vezi și ==
{{Proiecte surori
|commons = Moldova
|commonscat = Moldova
|wikiștiri = Portal:Republica Moldova
|wikiștiricat = Republica Moldova
|wikționar = Republica Moldova}}
* [[Declarația de Independență a Republicii Moldova]]
* [[Relațiile româno-moldovene]]
* [[Rusificarea românilor]]
* [[Personalități din Basarabia]]
* [[Numerele de înmatriculare auto în Republica Moldova]]
* [[Criminalitatea în Republica Moldova]]

{{Casete de navigare
|titlu = [[Fișier:Flag of Moldova.svg|27px|border]] Subiecte despre Republica Moldova
|listă =
{{Republica Moldova}}
{{Subiecte legate de Republica Moldova}}
{{Teritorii românofone}}
{{Europa latină}}
{{Uniunea Latină}}
{{Comunitatea Statelor Independente}}
{{GUAM}}
{{Relațiile externe ale Republicii Moldova}}
}}
{{Țări europene}}
{{Dunăre}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Republica Moldova| ]]
[[Categorie:Pagini peste 100K]]
[[Categorie:Foste țări ale Uniunii Sovietice]]

Modul:InfoboxCountry

2024-07-18T16:58:23Z

Admin: Pagină nouă: local p = {} local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs local infobox = require('Modul:Infobox') local TableTools = require('Modul:TableTools') local wikidata = require('Modul:Wikidata') local StringUtils = require('Modul:StringUtils') local displayImage = require('Modul:InfoboxImage').InfoboxImage local illWd = require('Modul:Ill-wd').fromArgs local DateUtils = require('Modul:DateUtils') local GregorianDate = require('Modul:GregorianDate') local editAtWd = require('M...

local p = {}
local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs
local infobox = require('Modul:Infobox')
local TableTools = require('Modul:TableTools')
local wikidata = require('Modul:Wikidata')
local StringUtils = require('Modul:StringUtils')
local displayImage = require('Modul:InfoboxImage').InfoboxImage
local illWd = require('Modul:Ill-wd').fromArgs
local DateUtils = require('Modul:DateUtils')
local GregorianDate = require('Modul:GregorianDate')
local editAtWd = require('Modul:EditAtWikidata')
local formatNum = require('Modul:Formatnum')._formatNum
local lang = require('Modul:Lang').fromArgs
local getLangLink = require('Modul:InLang').getLangLink
local join = require('Modul:Separated entries')._main

local encloseString = StringUtils._encloseString
local appendToString = StringUtils._appendToString
local prependToString = StringUtils._prependToString
local emptyToNil = StringUtils._emptyToNil
local _br_ = tostring(mw.html.create('br'))

local globalInfoboxElementIndex = 1

local function addHeader(ibArgs, header)
ibArgs['header' .. tostring(globalInfoboxElementIndex)] = header
globalInfoboxElementIndex = globalInfoboxElementIndex + 1
end

local function addData(ibArgs, data, wdProp)
if wdProp then data = data .. ' ' .. editAtWd.displayMessage(wdProp) end
ibArgs['data' .. tostring(globalInfoboxElementIndex)] = data
globalInfoboxElementIndex = globalInfoboxElementIndex + 1
end

local function addLabelledData(ibArgs, label, data, wdProp, lblstyle)
if data and wdProp then data = data .. ' ' .. editAtWd.displayMessage(wdProp) end
ibArgs['label' .. tostring(globalInfoboxElementIndex)] = label
ibArgs['lblstyle' .. tostring(globalInfoboxElementIndex)] = lblstyle
addData(ibArgs, data)
end

local function getFirstValueClaimForProperty(prop)
local allBestClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, mw.ustring.upper(prop))
if not allBestClaims then return nil end
wdClaimId = 1
while wdClaimId <= #allBestClaims and (allBestClaims[wdClaimId].type ~= 'statement' or allBestClaims[wdClaimId].mainsnak.snaktype ~= 'value') do
wdClaimId = wdClaimId + 1
end
if wdClaimId <= #allBestClaims and allBestClaims[wdClaimId].type == 'statement' and allBestClaims[wdClaimId].mainsnak.snaktype == 'value' then
return allBestClaims[wdClaimId]
end
return nil
end

local function deboldify(str)
if not str then return nil end
return mw.ustring.gsub(str, "'''", "")
end
--- compute the text to be displayed, based on a data model
p.fromArgs = function(naming, symbols, geography, demography, politics, history, economy, codes, notes)
local ibArgs = { antet = 'harta', ['culoare cadru'] = '#ccd2d9', doc = 'Infocaseta Țară', wikidata = 'y' }
if naming and TableTools.size(naming) > 0 then
ibArgs.title = naming.name
local otherNames = {}
if naming.conventional then table.insert(otherNames, naming.conventional) end
if naming.native then table.insert(otherNames, tostring(mw.html.create('span'):addClass('fn'):addClass('org'):addClass('country-name'):wikitext(naming.native))) end
if #otherNames > 0 then
ibArgs.subheader1 = table.concat(otherNames, _br_)
ibArgs.subheaderstyle = 'background: linear-gradient( to right, rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(204, 210, 217, 1), rgba(156, 163, 170, 1)) repeat-y right; font-size: 130%; line-height: 1.2em; padding-top: 0;'
ibArgs.abovestyle = 'padding-bottom: 0; ' .. (ibArgs.abovestyle or '')
end
end

if symbols then
local symbolsComprssedArray = TableTools.compressSparseArray({symbols.flag, symbols.coA})
if #symbolsComprssedArray > 0 then
local symbolsTable = mw.html.create('table'):attr('align', 'center'):cssText('width:100%; background:none;')
local symbolsImageRow = symbolsTable:tag('tr')
local symbolsLinksRow = symbolsTable:tag('tr')

for symIdx,eachSymbol in ipairs(symbolsComprssedArray) do
local symbolImageTd = symbolsImageRow:tag('td')
if symIdx == 1 and #symbolsComprssedArray > 1 then symbolImageTd:attr('width', '58%') end
symbolImageTd:wikitext('[[Fișier:', eachSymbol.image, '|', eachSymbol.size, eachSymbol.border and '|border' or '', '|', eachSymbol.link, ']]')

local symbolLinkTd = symbolsLinksRow:tag('td'):attr('align', 'center')
symbolLinkTd:tag('small'):wikitext(eachSymbol.link)
end
addData(ibArgs, tostring(symbolsTable))
end
if symbols.motto then
addData(ibArgs, prependToString({symbols.motto, "'''[[Deviză]]: '''"}))
end

local anthemData = {}
for anthemKey,anthemValue in pairs(symbols.anthem) do
if anthemValue.textLines and #(anthemValue.textLines) > 0 or anthemValue.file then
local anthemLabel = anthemValue.label
local anthemWdProp = anthemValue.wdProp
local crtData = "'''" .. deboldify(anthemValue.label or 'Imn') .. "''':"

crtData = table.concat(
TableTools.compressSparseArray({
crtData,
table.concat(anthemValue.textLines, _br_)
}),
mw.text.decode(' ')
)

table.insert(
anthemData,
tostring(
mw.html.create('div')
:css('margin-bottom', '20')
:wikitext(crtData)
)
)
if anthemValue.file then
table.insert(
anthemData,
tostring(mw.html.create('div')
:css('margin', 'auto')
:wikitext('[[Fișier:', anthemValue.file, ']]')
)
)
end
end
end
if #anthemData > 0 then
addData(ibArgs, tostring(
mw.html.create('div')
:css('margin', 'auto')
:css('text-align', 'center')
:wikitext(table.concat(anthemData, _br_))
))
end
end

if #(geography.maps) > 0 then
for _,eachMap in ipairs(geography.maps) do
local imgTable = mw.html.create('table')
imgTable:tag('tr'):tag('td'):wikitext(displayImage{image = eachMap.image, sizedefault = eachMap.width, center = 'yes', title = eachMap.caption}):done():done()
:tag('tr'):tag('td'):tag('div'):css('position', 'relative'):css('top', '0.3em'):tag('small'):wikitext(eachMap.caption)

addData(ibArgs, tostring(imgTable))
end
end

if #(geography.area) > 0 or geography.highest or geography.deepest or geography.largestCity or geography.timezones.regular then
addHeader(ibArgs, 'Geografie')
if #(geography.area) > 0 then
addLabelledData(ibArgs, mw.text.trim('Suprafață '), ' ')
for _,eachArea in ipairs(geography.area) do
local areaValue = eachArea.value
if type(areaValue) == 'number' then areaValue = formatNum(eachArea.value) end
addLabelledData(ibArgs,
' - ' .. eachArea.label,
table.concat(TableTools.compressSparseArray({
areaValue,
' km²',
eachArea.notes,
encloseString({
eachArea.ranking,
' ([[Lista țărilor după suprafață|locul ',
']])'
}),
eachArea.wdProp and editAtWd.displayMessage(eachArea.wdProp) or nil
})),
nil,
'font-weight: normal;'
)
if eachArea.waterPercentage then
addLabelledData(ibArgs, mw.text.trim('[[Apă]] ([[Procentaj|%]])'), eachArea.waterPercentage)
end
end
end
addLabelledData(ibArgs, mw.text.trim('Cel mai înalt punct'), geography.highest)
addLabelledData(ibArgs, mw.text.trim('Cel mai jos punct'), geography.deepest)
addLabelledData(ibArgs, mw.text.trim('Cel mai mare oraș'), geography.largestCity)

if geography.neighbors and 0 < #(geography.neighbors) then
addLabelledData(ibArgs, 'Vecini', table.concat(geography.neighbors, _br_) .. ' ' .. editAtWd.displayMessage('P47'))
end

addLabelledData(ibArgs, '[[Fus orar]]', geography.timezones.regular and (geography.timezones.regular .. (geography.timezones.wdProp and (' ' .. editAtWd.displayMessage(geography.timezones.wdProp)) or '')))
addLabelledData(ibArgs, '[[Oră de vară|Ora de vară]]', geography.timezones.summer)
end
if demography.census.population or #(demography.estimates) > 0 or demography.density.value then
addHeader(ibArgs, 'Populație')
if demography.census.population then
addLabelledData(ibArgs, 'Populație', ' ')

local democensusfull = table.concat(
TableTools.compressSparseArray({
type(demography.census.population) == 'number' and formatNum(demography.census.population) or demography.census.population,
demography.census.ref,
encloseString({demography.census.ranking, ' ([[Lista țărilor după populație|locul ', ']])'})
})
)
addLabelledData(ibArgs, ' - Recensământ ' .. (demography.census.year or ''), democensusfull, demography.census.wdProp)
end

if demography.density.value then
local demodensfull = type(demography.density.value) == 'number' and formatNum(demography.density.value) or demography.density.value .. ' loc/km²'
if demography.density.notes then
demodensfull = demodensfull .. demography.density.notes
end
addLabelledData(ibArgs, 'Densitate', demodensfull)
end
for _,eachDemographyEst in ipairs(demography.estimates) do
local eachDemoEstText = type(eachDemographyEst.population) == 'number' and formatNum(eachDemographyEst.population) or eachDemographyEst.population
if eachDemographyEst.ranking then
eachDemoEstText = eachDemoEstText .. ' ([[Lista țărilor după populație|locul ' .. tostring(eachDemographyEst.ranking) .. ']])'
end
addLabelledData(ibArgs, ' - Estimare ' .. (eachDemographyEst.year or ''), eachDemoEstText)
end
if demography.languages.official then
addLabelledData(ibArgs, 'Limbi oficiale', demography.languages.official, demography.languages.wdProp)
end
if demography.languages.other then
addLabelledData(ibArgs, 'Limbi regionale/minoritare', demography.languages.other)
end
if 0 < #(demography.demonym.data) then
addLabelledData(ibArgs, 'Etnonim', table.concat(demography.demonym.data, _br_) .. (demography.demonym.wdProp and (' ' .. editAtWd.displayMessage(demography.demonym.wdProp)) or ''))
end
if demography.ethnicGroups.list then
addLabelledData(ibArgs, 'Grupuri etnice' .. (demography.ethnicGroups.date and (' (' .. demography.ethnicGroups.date .. ')') or ''), demography.ethnicGroups.list)
end
end

if politics.system or #(politics.leaders) > 0 or politics.legislature.body or politics.capital then
addHeader(ibArgs, 'Guvernare')

addLabelledData(ibArgs, 'Sistem politic', politics.system, politics.systemWdProp)

for _,eachLeader in ipairs(politics.leaders) do
addLabelledData(ibArgs, eachLeader.title, eachLeader.name, eachLeader.wdProp)
end

if politics.legislature.body then
addLabelledData(ibArgs, 'Legislativ', politics.legislature.body, politics.legislature.wdProp)
for _,eachChamber in ipairs(politics.legislature.chambers) do
addLabelledData(ibArgs, eachChamber.label, eachChamber.name)
end
end
addLabelledData(ibArgs, 'Religie oficială', politics.stateReligion)
addLabelledData(ibArgs, 'Capitala', politics.capital, politics.capitalWdProp)
end

if history.formation or #(history.events) > 0 then
addHeader(ibArgs, 'Istorie' .. (history.wdProp and editAtWd.displayMessage(history.wdProp) or ''))
if history.formation then
addData(ibArgs, table.concat(TableTools.compressSparseArray({"'''" .. deboldify(history.formation) .. "'''", history.formationNote}), ' '), history.events.wdProp)
end
for _,eachEvt in ipairs(history.events) do
addLabelledData(ibArgs, eachEvt.description, eachEvt.date)
end
end

addHeader(ibArgs, 'Economie')
if economy.gdp then
addLabelledData(ibArgs, "'''[[Produs intern brut|PIB]]''' ([[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])", economy.gdp.ppcYear or mw.text.decode(' '))
addLabelledData(ibArgs,
" - Total",
appendToString({
economy.gdp.netto.ppc,
encloseString({
economy.gdp.netto.ppcRanking,
' ([[Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)|locul ',
']])'
})
})
)
addLabelledData(ibArgs,
" - Pe cap de locuitor",
appendToString({
economy.gdp.capita.ppc,
encloseString({
economy.gdp.capita.ppcRanking,
' ([[Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)|locul ',
']])'
})
})
)

addLabelledData(ibArgs, "'''[[Produs intern brut|PIB]]''' (nominal)", economy.gdp.nominalYear or mw.text.decode(' '))
addLabelledData(ibArgs,
" - Total",
appendToString({
economy.gdp.netto.nominal,
encloseString({
economy.gdp.netto.nominalRanking,
' ([[Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)|locul ',
']])'
})
})
)
addLabelledData(ibArgs,
" - Pe cap de locuitor",
encloseString({
economy.gdp.capita.nominal,
table.concat(
TableTools.compressSparseArray({
encloseString({
economy.gdp.capita.nominalRanking,
' ([[Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)|locul ',
']])'
}),
'' ---here we should put the wd prop
})
)
})
)
end
if economy.gini then
addLabelledData(ibArgs,
table.concat(TableTools.compressSparseArray({'[[Coeficientul lui Gini|Gini]]', encloseString({economy.gini.year, '(', ')'})}), ' '),
encloseString({
table.concat(
TableTools.compressSparseArray({
economy.gini.value,
encloseString({
economy.gini.category,
' (', ')'

}),
encloseString({
economy.gini.ranking,
' (locul ', ')',
economy.gini.ref
})
})
),
economy.gini.wdProp and editAtWd.displayMessage(economy.gini.wdProp) or ''
})
)
end
if economy.idu then
addLabelledData(ibArgs,
table.concat(TableTools.compressSparseArray({'[[Indicele dezvoltării umane|IDU]]', encloseString({economy.idu.year, '(', ')'})}), ' '),
encloseString({
table.concat(TableTools.compressSparseArray({economy.idu.value, encloseString({economy.idu.category, ' (', ')'}), encloseString({economy.idu.ranking, ' ([[Lista țărilor după indicele dezvoltării umane|locul ', ']])', economy.idu.ref})})),
economy.idu.wdProp and editAtWd.displayMessage(economy.idu.wdProp) or ''
})
)
end
if economy.currency.data then
addLabelledData(ibArgs,
'[[Valută|Monedă]]',
appendToString({
appendToString({
economy.currency.data,
appendToString({
encloseString({
economy.currency.iso4217,
' (<code>[[ISO 4217|',
']]</code>)'
}),
economy.currency.footnote
})
}),
economy.currency.wdProp and editAtWd.displayMessage(economy.currency.wdProp) or nil
})
)
end

addHeader(ibArgs, 'Coduri și identificatori')
local codePrefixes = {['phonePrefix'] = 'Prefix telefonic', ['mobileCode'] = 'Cod mobil', ['internetTLD'] = '[[Domeniu național de nivel superior|Domeniu Internet]]', ['iso3166_2'] = '[[ISO 3166-2]]', ['iocCode'] = 'Cod [[Comitetul Olimpic Internațional|CIO]]'}
for eachCodeIdx,eachCodeLabel in pairs(codePrefixes) do
if codes[eachCodeIdx] and codes[eachCodeIdx].value then
addLabelledData(
ibArgs,
eachCodeLabel,
table.concat(TableTools.compressSparseArray({
codes[eachCodeIdx].value,
codes[eachCodeIdx].notes,
codes[eachCodeIdx].wdProp and (' ' .. editAtWd.displayMessage(codes[eachCodeIdx].wdProp)) or ''
}))
)
end
end

if notes then
addData(ibArgs, tostring(mw.html.create('div'):css('font-size', 'smaller'):css('text-align', 'left'):wikitext(table.concat(notes, _br_))))
end
local onlineLinks = wikidata.findOnlineLinks()
if #onlineLinks > 0 then
addHeader(ibArgs, 'Prezență online')
addData(ibArgs, table.concat(onlineLinks, _br_))
end

return infobox.infobox(ibArgs)
end

--- create the data model for the module based on the argument array
p.fromArray = function(args)

local naming = {}
local countryName = StringUtils._emptyToNil({args['name'] or args['nume'] or wikidata.findLabel()})
if countryName then naming.name = countryName end
if args['nume_convențional'] then naming.conventional = args['nume_convențional'] end
if args['nume_nativ'] then naming.native = args['nume_nativ'] end
if args['nume_genitiv'] then naming.genitive = args['nume_genitiv'] end
if args['nume_legătură'] then naming.link = args['nume_legătură'] end
if not naming.native then
local officialLangsWdClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, 'P37')
local officialLangCodes = {ro = {code='ro'}}
local nativeNames = {}

--find out official languages
if officialLangsWdClaims then
for _,eachOfficialLangClaim in ipairs(officialLangsWdClaims) do
if eachOfficialLangClaim.type == 'statement' and eachOfficialLangClaim.mainsnak.snaktype == 'value' then
local langId = eachOfficialLangClaim.mainsnak.datavalue.value.id
local langISOcode = wikidata.findOneValueNoRef('P218', langId) or wikidata.findOneValueNoRef('P219', langId) or wikidata.findOneValueNoRef('P305', langId)
if langISOcode then
local aLang = {code=langISOcode, id=langId}
aLang.langLink = getLangLink(langId)
officialLangCodes[langISOcode] = aLang
end
end
end
end

local officialNameClaims = wikidata.findClaimsForProperty(nil, 'P1448')
local nativeLabelClaims = wikidata.findClaimsForProperty(nil, 'P1705')
local officialNamesTexts = {}
local nameLanguages = {}

-- map official names to languages
if officialNameClaims or nativeLabelClaims then
local nameClaims = {}
if officialNameClaims then for _,v in ipairs(officialNameClaims) do table.insert(nameClaims, v) end end
if nativeLabelClaims then for _,v in ipairs(nativeLabelClaims) do table.insert(nameClaims, v) end end
for _,eachOfficialNameClaim in ipairs(nameClaims) do
if eachOfficialNameClaim.type == 'statement'
and eachOfficialNameClaim.mainsnak.snaktype == 'value'
and (not eachOfficialNameClaim.qualifiers or not eachOfficialNameClaim.qualifiers['P582'])
and (officialLangCodes[eachOfficialNameClaim.mainsnak.datavalue.value.language]
or 'ro' == eachOfficialNameClaim.mainsnak.datavalue.value.language) then

local thisNameLanguage = eachOfficialNameClaim.mainsnak.datavalue.value.language
local thisNameText = eachOfficialNameClaim.mainsnak.datavalue.value.text
officialNamesTexts[thisNameLanguage] = thisNameText
if not nameLanguages[thisNameText] then nameLanguages[thisNameText] = {} end
table.insert(nameLanguages[thisNameText], thisNameLanguage)
end
end
end

-- get common name for all official languages except ro
for _,eachLangData in pairs(officialLangCodes) do
local crtEntity = mw.wikibase.getEntity()
if crtEntity then
local mainName = mw.wikibase.getEntity():getLabelWithLang(eachLangData.code)
if mainName and 'ro' ~= eachLangData.code then
if not nameLanguages[mainName] or (#(nameLanguages[mainName]) == 1 and nameLanguages[mainName][1] == 'ro') then nameLanguages[mainName] = {} end
table.insert(nameLanguages[mainName], eachLangData.code)
end
end
end

-- produce a list of all native names
for eachNativeName,nativeLangs in pairs(nameLanguages) do
local langsEnumeration = {separator = ', ', conjunction = ' și '}
for _,eachLangForThisName in ipairs(TableTools.removeDuplicates(nativeLangs)) do
table.insert(langsEnumeration, officialLangCodes[eachLangForThisName].langLink)
end

-- + any ro name that is not the same as the main name (native.name)
if 1 == #nativeLangs and 'ro' == nativeLangs[1] then
if eachNativeName ~= naming.name then
table.insert(nativeNames, eachNativeName)
end
else
table.insert(
nativeNames,
appendToString({
lang(officialLangCodes[nativeLangs[1]].code, nil, eachNativeName, true),
prependToString({
encloseString({
join(langsEnumeration),
'(', ')'
}),
' '
})
})
)
end
end
naming.native = table.concat(nativeNames, _br_)
end

local symbols = {}
local countryFlagImg = StringUtils._emptyToNil({args['imagine_drapel'] or wikidata.findOneValueNoRef('P41')})
local countryCOAImg = StringUtils._emptyToNil({args['imagine_stemă'] or args['imagine_simbol'] or wikidata.findOneValueNoRef('P94')})
local countryFlagClaim = getFirstValueClaimForProperty('P163')
local countryCOAClaim = getFirstValueClaimForProperty('P237')
if countryFlagImg then
if not symbols.flag then symbols.flag = {} end
symbols.flag.image = countryFlagImg
symbols.flag.size = '125px'
symbols.flag.border = true
end
if countryFlagClaim then
if not symbols.flag then symbols.flag = {} end
symbols.flag.link = wikidata.findLinkToItemWithCallback(countryFlagClaim.mainsnak.datavalue.value.id, true, function(object) return 'Drapel' .. (naming.genitive and ('ul ' .. naming.genitive) or '') end)
elseif symbols.flag then
symbols.flag.link = 'Drapel' .. (naming.genitive and ('ul ' .. naming.genitive) or '')
end
if countryCOAImg then
if not symbols.coA then symbols.coA = {} end
symbols.coA.image = countryCOAImg
symbols.coA.size = args['simbol_lat'] or '85px'
end
if countryCOAClaim then
if not symbols.coA then symbols.coA = {} end
symbols.coA.link = wikidata.findLinkToItemWithCallback(countryCOAClaim.mainsnak.datavalue.value.id, true, function(object) return 'Stem' .. (naming.genitive and ('a ' .. naming.genitive) or 'ă') end)
elseif symbols.coA then
symbols.coA.link = 'Stem' .. (naming.genitive and ('a ' .. naming.genitive) or 'ă')
end

local function extractAnthemFromArgs(arg, label)
if not arg then return nil end
local buildingAnthem = {}
buildingAnthem.label = label
buildingAnthem.textLines = {}

local anthemLines = mw.text.split(arg, '<br%s/?>')
local imageNamespaces = {'Imagine', 'Image', 'File', 'Fișier' }
for _,eachAnthemLine in ipairs(anthemLines) do
local isTextLine = true
for _,eachImgNs in ipairs(imageNamespaces) do
local imageRegex = encloseString({eachImgNs, '%[%[', ':(.*)%]%]'})
local imageMatch = mw.ustring.match(eachAnthemLine, imageRegex)
if imageMatch then
buildingAnthem.file = imageMatch
isTextLine = false
break
end
end
if isTextLine then
table.insert(buildingAnthem.textLines, eachAnthemLine)
end
end
return buildingAnthem
end

symbols.anthem = {}
symbols.anthem.main = extractAnthemFromArgs(args['imn'], "'''[[Imn]]'''")
symbols.anthem.royal = extractAnthemFromArgs(args['imn_regal'], "'''[[Imn regal|Imnul Regal]]'''")
symbols.anthem.national = extractAnthemFromArgs(args['imn_național'], "'''[[Imn național|Imnul național]]'''")
if not symbols.anthem.main and not symbols.anthem.royal and not symbols.anthem.national then
local anthemClaim = getFirstValueClaimForProperty('P85')
if anthemClaim then
local anthemWdId = anthemClaim.mainsnak.datavalue.value.id
local anthemSong = wikidata.findOneValueNoRef('P51', anthemWdId)
symbols.anthem.main = {}
symbols.anthem.main.wdProp = 'P85'
symbols.anthem.main.label = "'''[[Imn]]'''"
symbols.anthem.main.textLines = {}
table.insert(symbols.anthem.main.textLines,
tostring(mw.html.create('div'):css('font-style', 'italic'):wikitext(
wikidata.findLinkToItemWithCallback(anthemWdId, true, function(object)
local lang
if object.claims and object.claims['P364'] and object.claims['P364'][1] and object.claims['P364'][1].type == 'statement' and object.claims['P364'][1].mainsnak.snaktype == 'value' then
local langEntityId = object.claims['P364'][1].mainsnak.datavalue.value.id
lang = wikidata.findOneValueNoRef('P218') or wikidata.findOneValueNoRef('P424')
end
lang = lang or 'ro'
local labelInLang = object.labels[lang] and object.labels[lang].value or wikidata.findLabel(object.id)
end)
))
)
symbols.anthem.main.file = anthemSong
end
end
symbols.motto = emptyToNil({
args['deviză_națională']
or args['deviză']
or args['motto']
or appendToString({
emptyToNil({
wikidata.findOneValue('P1546') or wikidata.findOneValue('P1451')
}),
prependToString({editAtWd.displayMessage('P1546'), ' '})
})
})
local geography = {}
geography.maps = {}
if args['imagine_hartă'] then
local mainMap = {}
mainMap.image = args['imagine_hartă']
mainMap.caption = args['descriere_hartă']
mainMap.width = args['lăţime_hartă'] or args['lățime_hartă'] or '290px'
table.insert(geography.maps, mainMap)
end
for _,mapIdx in pairs(TableTools.affixNums(args, 'imagine_hartă')) do
local otherMap = {}
otherMap.image = args['imagine_hartă' .. tostring(mapIdx)]
otherMap.caption = args['descriere_hartă' .. tostring(mapIdx)]
otherMap.width = args['lăţime_hartă' .. tostring(mapIdx)] or args['lățime_hartă' .. tostring(mapIdx)] or '290px'
table.insert(geography.maps, otherMap)
end
geography.area = {}
if args['suprafață_km2'] or args['suprafață_km²'] or args['suprafață'] then
local area = {}
area.value = args['suprafață_km2'] or args['suprafață_km²'] or args['suprafață']
if area.value and mw.ustring.match(area.value, '[0-9,]+%.?%d*') == area.value then area.value = mw.language.new('en'):parseFormattedNumber(area.value) end
area.waterPercentage = args['procentaj_apa']
area.label = args['suprafață_etichetă'] or 'totală'
area.notes = args['suprafață_notă']
area.ranking = args['suprafață_loc']
table.insert(geography.area, area)
end
for _,areaIdx in pairs(TableTools.affixNums(args, 'suprafață_date')) do
local area = {}
area.label = args['suprafață_etichetă' .. areaIdx]
area.value = args['suprafață_date' .. areaIdx]
table.insert(geography.area, area)
end
if #(geography.maps) == 0 then
local wdMapClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, 'P242') or {} -- locator map image
for _,eachWdMapClaim in ipairs(wdMapClaims) do
if eachWdMapClaim.type == 'statement' and eachWdMapClaim.mainsnak.snaktype == 'value' and eachWdMapClaim.mainsnak.datavalue then
local map = {}
map.image = eachWdMapClaim.mainsnak.datavalue.value
if eachWdMapClaim.qualifiers and eachWdMapClaim.qualifiers['P2096'] then
for _,eachLegendQualifier in ipairs(eachWdMapClaim.qualifiers['P2096']) do
if eachLegendQualifier.snaktype == 'value' and eachLegendQualifier.datavalue.value.language == 'ro' then
map.caption = eachLegendQualifier.datavalue.value.text
end
end
end
map.width = '290px'
table.insert(geography.maps, map)
end
end
end
if #(geography.area) == 0 then
local areaClaim = getFirstValueClaimForProperty('P2046') --area
if areaClaim then
local area = {}
area.value = tonumber(areaClaim.mainsnak.datavalue.value.amount)
area.notes = wikidata.outputReferences(areaClaim)
area.label = 'Total'
area.waterPercentage = wikidata.findOneValue('P2927')
area.wdProp = 'P2046'
table.insert(geography.area, area)
end
end
for peakProperty, peakSignificance in pairs({p610 = 'highest', p1589 = 'deepest'}) do
local wdPeakClaim = getFirstValueClaimForProperty(peakProperty)
local peakInfo = {}
if wdPeakClaim then
table.insert(peakInfo, wikidata.printSnak(wdPeakClaim.mainsnak))
table.insert(peakInfo, wikidata.outputReferences(wdPeakClaim))
local peakHeight = nil
if wdPeakClaim.qualifiers and wdPeakClaim.qualifiers['P2044'] and wdPeakClaim.qualifiers['P2044'][1] and wdPeakClaim.qualifiers['P2044'][1].snaktype == 'value' then
peakHeight = wikidata.printSnak(wdPeakClaim.qualifiers['P2044'][1])
else
peakHeight = wikidata.findOneValueNoRef('P2044', wdPeakClaim.mainsnak.datavalue.value.id)
end
table.insert(peakInfo, encloseString({peakHeight, ' (', ')'}))
table.insert(peakInfo, editAtWd.displayMessage(mw.ustring.upper(peakProperty)))
geography[peakSignificance] = table.concat(peakInfo)
end
end
geography.largestCity = args['cel_mai_mare_oraș'] or args['cea_mai_mare_așezare']

geography.timezones = {}
geography.timezones.regular = emptyToNil({appendToString({args['fus_orar'], encloseString({args['utc'], ' ([[UTC', ']])'})})})
geography.timezones.summer = emptyToNil({appendToString({args['fus_orar_ODV'] or args['fus_vară'], encloseString({args['utc_ODV'], ' ([[UTC', ']])'})})})
if not geography.timezones.regular then
local tzClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, 'P421')
local summerAccumulator = {}
local regularAccumulator = {}
if tzClaims then for _,eachTzClaim in ipairs(tzClaims) do
local utcOffsetText
if eachTzClaim.type == 'statement' and eachTzClaim.mainsnak.snaktype == 'value' then
local utcOffsetClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(eachTzClaim.mainsnak.datavalue.value.id, 'P2907')
for __,eachOffsetClaim in ipairs(utcOffsetClaims) do
if eachOffsetClaim.type == 'statement' and eachOffsetClaim.mainsnak.snaktype == 'value' then
utcOffsetText = tostring(eachOffsetClaim.mainsnak.datavalue.value.amount)
utcOffsetText = mw.ustring.gsub(utcOffsetText, '%.5', ':30')
utcOffsetText = mw.ustring.gsub(utcOffsetText, '%.75', ':45')
end
end
end
local accumulator = regularAccumulator
if eachTzClaim.qualifiers and eachTzClaim.qualifiers['P1264'] then
for __,eachPeriodQualifier in ipairs(eachTzClaim.qualifiers['P1264']) do
if eachPeriodQualifier.snaktype == 'value' and eachPeriodQualifier.datavalue.value.id == 'Q36669' then
accumulator = summerAccumulator
end
end
end

table.insert(
accumulator,
appendToString({
appendToString({
wikidata.printSnak(eachTzClaim.mainsnak),
wikidata.outputReferences(eachTzClaim)
}),
encloseString({
utcOffsetText,
' ([[UTC',
']])'
})
})
)
end end
if #regularAccumulator > 0 then
geography.timezones.regular = emptyToNil({table.concat(regularAccumulator, _br_)})
geography.timezones.summer = emptyToNil({table.concat(summerAccumulator, _br_)})
geography.timezones.wdProp = 'P421'
end
end
geography.neighbors = wikidata.findBestValues('P47')

local demography = {}
demography.census = {}
demography.census.year = args['populație_recensământ_an']
demography.census.population = args['populație'] or args['populație_recensământ']
demography.census.ref = args['populație_note_subsol']
demography.census.ranking = args['populație_recensământ_loc'] or args['loc_populație']
demography.estimates = {}
if args['populație_estimare'] then
local demo = {}
demo.year = args['populație_estimare_an']
demo.population = args['populație_estimare']
demo.ranking = args['populație_estimare_loc']
table.insert(demography.estimates, demo)
end
for _,eachPopEstIdx in ipairs(TableTools.affixNums(args, 'populație_estimare')) do
local demo = {}
demo.year = args['populație_estimare_an' .. tostring(eachPopEstIdx)]
demo.population = args['populație_estimare' .. tostring(eachPopEstIdx)]
demo.ranking = args['populație_estimare_loc' .. tostring(eachPopEstIdx)]
table.insert(demography.estimates, demo)
end
demography.density = {}
demography.density.value = args['densitate_populație_km2'] or args['densitate_populație_km²'] or args['densitate']
if demography.density.value then
demography.density.notes = args['dens_pop_notă']
demography.density.ranking = args['densitate_populație_loc']
end
if demography.census.population then
local popNumberMatch = mw.ustring.match(demography.census.population, '[0-9,%.]+')
if popNumberMatch then demography.census.population = formatNum(popNumberMatch) end
else
local wdPopulationClaim = getFirstValueClaimForProperty('P1082')
if wdPopulationClaim then
local demo = {}

demo.population = tonumber(wdPopulationClaim.mainsnak.datavalue.value.amount)
demo.ref = wikidata.outputReferences(wdPopulationClaim)
demo.wdProp = 'P1082'
if wdPopulationClaim.qualifiers and wdPopulationClaim.qualifiers['P585'] and wdPopulationClaim.qualifiers['P585'][1].snaktype == 'value' then
local censusDate = wikidata.extractDateFromClaim(wdPopulationClaim.qualifiers['P585'][1])
demo.year = censusDate and censusDate.year or nil
end
local determinationMethodId = nil
if wdPopulationClaim.qualifiers and wdPopulationClaim.qualifiers['P459'] and wdPopulationClaim.qualifiers['P585'][1].snaktype == 'value' then
determinationMethodId = wdPopulationClaim.qualifiers['P585'][1].datavalue.value['numeric-id']
end
if determinationMethodId == 39825 then
demography.census = demo
else
table.insert(demography.estimates, demo)
end
end
end
demography.languages = {}
demography.languages.official = args['limbi_oficiale'] or args['limbă_oficială']
if not demography.languages.official then
local officialLangsWdClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, 'P37')
local officialLangs = {}
if officialLangsWdClaims then for _,eachOfficialLangClaim in ipairs(officialLangsWdClaims) do
if eachOfficialLangClaim.type == 'statement' and eachOfficialLangClaim.mainsnak.snaktype == 'value' then
local langLabel, langLabelLang = mw.wikibase.getLabelWithLang(eachOfficialLangClaim.mainsnak.datavalue.value.id)
if langLabelLang == 'ro' and StringUtils._startsWithAny({langLabel, 'Limba ', 'limba '}) then
langLabel = mw.ustring.sub(langLabel, mw.ustring.len('Limba ') + 1, mw.ustring.len(langLabel))
end
end
table.insert(officialLangs, illWd(eachOfficialLangClaim.mainsnak.datavalue.value.id, langLabel))
demography.languages.wdProp = 'P37'
end end
if #officialLangs > 0 then demography.languages.official = table.concat(officialLangs, _br_) end
end
demography.languages.other = args['limbi'] or args['limbi_regionale']
demography.ethnicGroups = {}
demography.ethnicGroups.list = args['grupări_etnice'] or args['grupuri_etnice'] or args['ethnic_groups']
demography.ethnicGroups.date = args['grupuri_etnice_an'] or args['ethnic_groups_year']

demography.demonym = {}
demography.demonym.data = {}
if args['etnonim'] then table.insert(demography.demonym.data, args['etnonim']) end
if 0 == #(demography.demonym.data) then
local demonymClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, 'P1549')
if demonymClaims then for _,eachDemonymClaim in ipairs(demonymClaims) do
if eachDemonymClaim.type == 'statement' and eachDemonymClaim.mainsnak.snaktype == 'value' and eachDemonymClaim.mainsnak.datavalue.value.language == 'ro' then
local crtDemonym = eachDemonymClaim.mainsnak.datavalue.value.text
local extras = {}
if eachDemonymClaim.qualifiers and eachDemonymClaim.qualifiers['P518'] then
for _,eachQual in ipairs(eachDemonymClaim.qualifiers['P518']) do
if eachQual and eachQual.snaktype == 'value' then
if eachQual.datavalue.value.id == 'Q499327' then
table.insert(extras, 'masc.')
elseif eachQual.datavalue.value.id == 'Q1775415' then
table.insert(extras, 'fem.')
elseif eachQual.datavalue.value.id == 'Q146786' then
table.insert(extras, 'pl.')
elseif eachQual.datavalue.value.id == 'Q110786' then
table.insert(extras, 'sing.')
end
end
end
end
local extra
if 0 < #extras then
extra = tostring(mw.html.create('small'):wikitext(encloseString({table.concat(extras, ' '), '(', ')'})))
end
table.insert(demography.demonym.data, join({crtDemonym, extra, separator = ' '}))
end
end end
if 0 < #(demography.demonym.data) then
demography.demonym.wdProp = 'P1549'
end
end
local politics = {}
politics.system = args['sistem_politic']
if not politics.system then
politics.system, politics.systemWdProp = wikidata.findOneValue('P122'), 'P122'
end
politics.leaders = {}
for _,leaderIdx in ipairs(TableTools.affixNums(args, 'titlu_conducător')) do
local leader = {}
leader.title = args['titlu_conducător' .. tostring(leaderIdx)]
leader.name = args['nume_conducător' .. tostring(leaderIdx)]
if leader.name then
table.insert(politics.leaders, leader)
end
end
if #(politics.leaders) < 1 then
local headOfStatePosnWdId = nil
local headOfState = {}
headOfState.name = wikidata.findOneValue('P35')
headOfState.wdProp = 'P35'
if headOfState.name then
local headOfStatePosnWd = getFirstValueClaimForProperty('P1906')
if headOfStatePosnWd then
headOfStatePosnWdId = headOfStatePosnWd.mainsnak.datavalue.value.id
local headOfStatePosnLabel = mw.wikibase.getLabel(headOfStatePosnWdId)
if naming.genitive and headOfStatePosnLabel then
headOfStatePosnLabel = StringUtils._removeEnd({headOfStatePosnLabel, ' al ' .. naming.genitive})
headOfStatePosnLabel = StringUtils._removeEnd({headOfStatePosnLabel, ' a ' .. naming.genitive})
end
headOfStatePosnLabel = StringUtils._capitalize({headOfStatePosnLabel})
headOfState.title = illWd(headOfStatePosnWdId, headOfStatePosnLabel, nil, true)
else
headOfState.title = 'Șef de stat'
end
end
if headOfStatePosnWdId then
table.insert(politics.leaders, headOfState)
end

local headOfGovernment = {}
local headOfGovernmentPosnWdId
headOfGovernment.name = wikidata.findOneValue('P6')
headOfGovernment.wdProp = 'P6'
if headOfGovernment.name then
local headOfGovernmentPosnWd = getFirstValueClaimForProperty('P1313')
if headOfGovernmentPosnWd then
headOfGovernmentPosnWdId = headOfGovernmentPosnWd.mainsnak.datavalue.value.id
local headOfGovernmentPosnLabel = mw.wikibase.getLabel(headOfGovernmentPosnWdId)
if naming.genitive and headOfGovernmentPosnLabel then
headOfGovernmentPosnLabel = StringUtils._removeEnd({headOfGovernmentPosnLabel, ' al ' .. naming.genitive})
headOfGovernmentPosnLabel = StringUtils._removeEnd({headOfGovernmentPosnLabel, ' a ' .. naming.genitive})
end
headOfGovernmentPosnLabel = StringUtils._capitalize({headOfGovernmentPosnLabel})
headOfGovernment.title = illWd(headOfGovernmentPosnWdId, headOfGovernmentPosnLabel, nil, true)
else
headOfGovernment.title = 'Șef de guvern'
end
end
if headOfGovernmentPosnWdId and headOfGovernmentPosnWdId ~= headOfStatePosnWdId then
table.insert(politics.leaders, headOfGovernment)
end
end
politics.legislature = {}
politics.legislature.body = args['legislatură']
politics.legislature.chambers = {}
for _,chamberType in ipairs({'superioară', 'inferioară'}) do
local chamber = {}
chamber.name = args['camera_' .. chamberType]
chamber.label = 'Camera ' .. chamberType
if chamber.name then table.insert(politics.legislature.chambers, chamber) end
end
if not politics.legislature.body and #(politics.legislature.chambers) == 0 then
local legislatureWdClaim = getFirstValueClaimForProperty('P194')
if legislatureWdClaim then
politics.legislature.body = illWd(legislatureWdClaim.mainsnak.datavalue.value.id)
if legislatureWdClaim and legislatureWdClaim.qualifiers and legislatureWdClaim.qualifiers['P527'] then --has as part
local chamberNames = {}
for _,eachLegislaturePartSnak in ipairs(legislatureWdClaim.qualifiers['P527']) do
if eachLegislaturePartSnak.snaktype == 'value' then
table.insert(chamberNames, illWd(eachLegislaturePartSnak.datavalue.value.id))
end
end
if #chamberNames > 0 then
table.insert(politics.legislature.chambers, {label = 'Camere', name = table.concat(chamberNames, _br_)})
end
end
politics.legislature.wdProp = 'P194'
end
end
politics.capital = args['capitală']
if not politics.capital then
politics.capital = wikidata.findOneValue('P36')
politics.capital = StringUtils._appendToString({politics.capital,
StringUtils._encloseString({
join({
StringUtils._emptyToNil({wikidata.loadOneValueInChain({'P36', '_P459'})}),
StringUtils._emptyToNil({StringUtils._prependToString({ wikidata.loadOneValueInChain({'P36', '_P580'}), 'din '})}),
StringUtils._emptyToNil({StringUtils._prependToString({ wikidata.loadOneValueInChain({'P36', '_P1310'}), 'contestată de '})}),
['separator'] = '; '
}),
' (', ')'
})
})
politics.capitalWdProp = 'P36'
end
politics.stateReligion = args['religie'] or args['religion']

local history = {}
history.events = {}
if args['tip_suveranitate'] then
history.formation = args['tip_suveranitate']
history.formationNote = args['notă_suveranitate']
elseif args['fondare'] then
history.formation = 'Formare'
history.formationNote = args['fondare']
end
for _,sigEventIdx in ipairs(TableTools.affixNums(args, 'eveniment_fondare')) do
local sigEvent = {}
sigEvent.description = args['eveniment_fondare' .. tostring(sigEventIdx)]
sigEvent.date = args['dată_fondare' .. tostring(sigEventIdx)]
table.insert(history.events, sigEvent)
end
if args['aderareUEdată'] then
local sigEvent = {}
sigEvent.description = 'Aderare la [[Uniunea Europeană|UE]]'
sigEvent.date = args['aderareUEdată']
table.insert(history.events, sigEvent)
end
if #(history.events) == 0 then
history.wdProp = 'P793'
local sigEventWdClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, history.wdProp)

local function getAnyQualifier(claim, props)
if not claim.qualifiers then return nil end
for _,prop in ipairs(props) do
if claim.qualifiers[prop] and claim.qualifiers[prop][1] and claim.qualifiers[prop][1].snaktype == 'value' then
return claim.qualifiers[prop][1]
end
end
return nil
end
if sigEventWdClaims then for _,eachSigEventWdClaim in ipairs(sigEventWdClaims) do
if eachSigEventWdClaim.type == 'statement' and eachSigEventWdClaim.mainsnak.snaktype == 'value' and eachSigEventWdClaim.qualifiers
and getAnyQualifier(eachSigEventWdClaim, {'P585', 'P580'}) then
local sigEvent = {}
sigEvent.description = wikidata.printSnak(eachSigEventWdClaim.mainsnak)
sigEvent.dateRaw = DateUtils.extractDateFromWikidataSnak(getAnyQualifier(eachSigEventWdClaim, {'P585', 'P580'}))
sigEvent.date = GregorianDate.displayDualDateIfInInterval(sigEvent.dateRaw, true)
table.insert(history.events, sigEvent)
end
end end
table.sort(history.events, function(e1, e2)
if not e1 then return false end
if not e2 then return true end
if not e1.dateRaw then return false end
if not e2.dateRaw then return true end
return DateUtils.compare(e1.dateRaw, e2.dateRaw) < 0
end)
history.events.wdProp = 'P793'
end

local economy = {}
economy.gdp = { netto = {}, capita = {} }
economy.gdp.netto.nominal = args['PIB_nominal'] or appendToString({wikidata.findOneValue('P2131'), editAtWd.displayMessage('P2131')})
economy.gdp.netto.ppc = args['PIB_PPC'] or appendToString({wikidata.findOneValue('P4010'), editAtWd.displayMessage('P4010')})
economy.gdp.netto.ppcRanking = args['PIB_PPC_loc']
economy.gdp.netto.nominalRanking = args['PIB_nominal_loc']
economy.gdp.capita.nominal = args['PIB_nominal_pe_locuitor'] or appendToString({wikidata.findOneValue('P2132'), editAtWd.displayMessage('P2132')})
economy.gdp.capita.ppc = args['PIB_PPC_pe_locuitor'] or args['PIB_per_capita'] or appendToString({wikidata.findOneValue('P2299'), editAtWd.displayMessage('P2299')})
economy.gdp.capita.ppcRanking = args['PIB_PPC_pe_locuitor_loc']
economy.gdp.capita.nominalRanking = args['PIB_nominal_pe_locuitor_loc']
economy.gdp.nominalYear = args['PIB_an'] or args['PIB_nominal_an'] or wikidata.loadOneValueInChain({'P2131', '_P585'})
economy.gdp.ppcYear = args['PIB_an'] or args['PIB_PPC_an'] or wikidata.loadOneValueInChain({'P2299', '_P585'})

local function extractEconomicalIndexData(args, indexName, indexWdProp)
local index = {}

index.value = args[indexName]
index.ranking = args[indexName .. '_loc']
index.year = args[indexName .. '_an']
index.category = args[indexName .. '_categorie']
index.ref = args[indexName .. '_ref']
if not index.value then
local indexClaim = getFirstValueClaimForProperty(indexWdProp)
if indexClaim then
index.value = formatNum(indexClaim.mainsnak.datavalue.value.amount)
if indexClaim.qualifiers and indexClaim.qualifiers['P585'] and indexClaim.qualifiers['P585'][1] and indexClaim.qualifiers['P585'].snaktype == 'value' then
local indexDate = wikidata.extractDateFromClaim(indexClaim.qualifiers['P585'][1])
if indexDate and indexDate.year then index.year = tostring(indexDate.year) end
end
index.ref = wikidata.outputReferences(indexClaim)
index.wdProp = indexWdProp
end
end
return index
end

economy.gini = extractEconomicalIndexData(args, 'Gini', 'P1125')
economy.idu = extractEconomicalIndexData(args, 'IDU', 'P1081')

economy.currency = {}
economy.currency.data = args['monedă']
economy.currency.iso4217 = args['monedă_iso']
economy.currency.footnote = args['monedă_notă']
if not economy.currency.data then
local currencyClaim = getFirstValueClaimForProperty('P38')
if currencyClaim then
economy.currency.data = illWd(currencyClaim.mainsnak.datavalue.value.id)
economy.currency.iso4217 = wikidata.findOneValue('P498', currencyClaim.mainsnak.datavalue.value.id)
economy.currency.wdProp = 'P38'
end
end

local codes = {}

local function extractCode(arg, argNames, wdProperty, sep)
sep = sep or _br_
local code = {}
for _,eachArg in ipairs(argNames) do
if code.value then break end
code.value = arg[eachArg]
code.notes = arg['notă_' .. eachArg]
if code.value then return code end
end
if not code.value then

local wdClaims = wikidata.findBestClaimsForProperty(nil, mw.ustring.upper(wdProperty))
local valueAccumulator = {}
local noteAccumulator = {}
if wdClaims then
for __,eachWdClaim in ipairs(wdClaims) do
if eachWdClaim.type == 'statement' and eachWdClaim.mainsnak.snaktype == 'value' then
table.insert(valueAccumulator, wikidata.printSnak(eachWdClaim.mainsnak))
table.insert(noteAccumulator, wikidata.outputReferences(eachWdClaim))
end
end
end

if #valueAccumulator > 0 then
code.value = table.concat(valueAccumulator, sep)
code.notes = table.concat(noteAccumulator)
code.wdProp = wdProperty
return code
end
end
return nil
end
codes.phonePrefix = extractCode(args, {'prefix_telefonic'}, 'P474')
codes.mobileCode = extractCode(args, {}, 'P2258')
codes.internetTLD = extractCode(args, {'domeniu_internet', 'cctld'}, 'P78', ' ')
codes.iso3166_2 = extractCode(args, {'iso3166-2'}, 'P297')
codes.iocCode = extractCode(args, {}, 'P984')

local notes = {}
if args['note'] then table.insert(notes, args['note']) end
for _,eachNoteIdx in ipairs(TableTools.affixNums(args, 'nota')) do
table.insert(notes, args['nota' .. tostring(eachNoteIdx)])
end

return p.fromArgs(naming, symbols, geography, demography, politics, history, economy, codes, notes)
end

--- extract the args array from frame
p.fromFrame = function(frame)
local args = getArgs(frame)
return p.fromArray(args)
end

return p

Republica Moldova

2024-07-18T16:57:14Z

Admin: Pagină nouă: {{pp-semi-vandalism|small=yes}} {{despre|'''Republica Moldova'''|principatul istoric|Principatul Moldovei|regiunea geografică din România|Moldova Occidentală|alte sensuri|Moldova (dezambiguizare)}} {{Infocaseta Țară | nume_genitiv = Republicii Moldova | imn_național = Limba noastră {{small|}} center | limbi_oficiale = Română<ref>[http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=512...

{{pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{despre|'''Republica Moldova'''|principatul istoric|Principatul Moldovei|regiunea geografică din România|Moldova Occidentală|alte sensuri|Moldova (dezambiguizare)}}
{{Infocaseta Țară
| nume_genitiv = Republicii Moldova
| imn_național = [[Limba noastră]] {{small|}} [[File:Imnul Republicii Moldova US NAVY.ogg|center]]
| limbi_oficiale = [[Limba română|Română]]<ref>[http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=512&t=/Prezentare-generala/Serviciul-de-presa/Noutati/Textul-Declaratiei-de-Independenta-prevaleaza-in-raport-cu-textul-Constitutiei-Sesizarile-nr-8b2013-si-41b2013 Textul Declarației de Independență prevalează în raport cu textul Constituției] (Sesizările nr. 8b/2013 și 41b/2013 referitoare la Articolul 13 al Constituției RM. – „Limba de stat, funcționarea celorlalte limb. Alin.(1) «Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine»”.) [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova]]. Accesat la 5 decembrie 2013.</ref><ref name="CCDecision2013">{{cite news |url=http://www.rferl.org/content/moldova-romanian-official-language/25191455.html |title=Chișinău Recognizes Romanian As Official Language |agency=[[Associated Press]] |date=5 December 2013 |publisher=[[Radio Free Europe/Radio Liberty]] |accessdate=6 December 2013}}</ref><ref name="congress">{{cite web| url=http://www.loc.gov/law/foreign-news/article/moldova-romanian-recognized-as-the-official-language/| title=Moldova: Romanian Recognized as the Official Language| publisher=[[Law Library of Congress]]| date=23 December 2013| accessdate=13 June 2014| last=Roudik| first=Peter}}</ref><ref>{{Citation |date=2023-03-16 |author1=Vitalie Călugăreanu |publisher=dw.com |title=Limba română este, oficial, limbă de stat în R. Moldova – DW – 16.03.2023 |url=https://www.dw.com/ro/limba-rom%C3%A2n%C4%83-este-oficial-limb%C4%83-de-stat-%C3%AEn-republica-moldova/a-65015935}}</ref>
| languages_type = Limbi minoritare
| limbi = [[Limba rusă|Rusă]], [[Limba ucraineană|Ucraineană]] și [[Limba găgăuză|Găgăuză]]<ref>Limbile [[Limba găgăuză|găgăuză]] și [[Limba rusă|rusă]] sunt de asemenea oficiale în [[Găgăuzia]], iar rusa și [[Limba ucraineană|ucraineana]] sunt oficiale în [[Transnistria]].</ref>
| etnonim = moldovean (masc.), moldoveancă (fem.), moldoveni (pl.).
| capitală = [[File:Coat of Arms of Chișinău.svg|40px]] [[Chișinău]]
| cel_mai_mare_oraș = [[Chișinău]]
| latd = 47
| latm = 00
| latNS = N
| longd = 28
| longm = 55
| longEW = E
| sistem_politic = [[Republică parlamentară]]
| ethnic_groups = 82,07% ([[Moldova|moldoveni/români]]) 6,57% [[Ucrainenii din Republica Moldova|ucraineni]] 4,57% [[Găgăuzii din Republica Moldova|găgăuzi]] 4,06% [[Rușii din Republica Moldova|ruși]] 1,88% [[Bulgarii din Republica Moldova|bulgari]] 0,85% alte etnii {{small|(fără Transnistria)}}
| tip_suveranitate = Independență
| notă_suveranitate = față de [[Uniunea Sovietică]]
| eveniment_fondare1 = [[Republica Democratică Moldovenească]]
| eveniment_fondare2 = [[Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească]]
| dată_fondare1 = [[15 decembrie]] [[1917]]
| eveniment_fondare3 = [[Declarația de independență a Republicii Moldova]]
| dată_fondare2 = [[12 octombrie]] [[1924]]
| dată_fondare3 = [[27]] [[august]] [[1991]]
| aderareUEdată =
| suprafață_km2 = 33,846
| suprafață_loc = 139
| procentaj_apa = 1,4
| populație_recensământ_an = (2014)
| populație_recensământ = 2.998.235
| populație_estimare_an2 = (01.01.2020)
| populație_estimare2 = {{decrease}} 2.640.438 <ref>{{cite web|url=http://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POPrec__POP010/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802|title=BNS:Official estimate|publisher=}}</ref> {{small|(fără Transnistria)}}
| populație_estimare_loc2 = 138
| densitate_populație_km2 = (2020) - 86,2<ref>{{cite web|url=https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2020/Breviar_2020_ro.pdf|title=BNS:Official estimate (pg.8)|publisher=}}</ref>
| densitate_populație_loc =
| PIB_an = 2021
| PIB_PPC = {{creștere}}$39.855 miliarde<ref name="IMFWEOMD">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=921,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 Edition. Moldova |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |language=en |website=IMF.org |date=18 august 2022}}</ref>
| PIB_PPC_loc =
| PIB_PPC_pe_locuitor = {{creștere}}$15,406 <ref name="IMFWEOMD"/>
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc =
| PIB_nominal = {{creștere}}$13.672 miliarde<ref name="IMFWEOMD"/>
| PIB_nominal_loc =
| PIB_nominal_an = 2021
| PIB_nominal_pe_locuitor = {{creștere}}$5,285 <ref name="IMFWEOMD"/>
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc =
| IDU_an = 2021
| IDU = {{creștere}}0,767 <ref name="HDIMDA">{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/MDA |title=Human Development Reports: Moldova (Republic of) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=13 septembrie 2022}} </ref>
| IDU_loc = 80
| IDU_categorie = ridicat
| Gini = {{creștereNegativă}}26.0 <ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI?locations=MD |title=Gini index - Moldova |publisher=[[Banca Mondială]] |language=en |website=data.worldbank.org |access-date=18 august 2022}}</ref>
| Gini_an = 2019
| Gini_categorie = scăzut
| monedă = [[leu moldovenesc|Leu]] (MDL)
| monedă_ISO = MDL
| fus_orar = [[EET]]
| utc = +2
| fus_orar_ODV = [[EEST]]
| utc_ODV = +3
| domeniu_internet = [[.md]]
| prefix_telefonic = 373
}}
{{Portal|Republica Moldova}}
'''Republica Moldova'''<ref name="ESL05-oficial">{{cite book|author=Horia C. Matei|title=Enciclopedia Statelor Lumii|publisher=Editura Meronia|year=2005|location=București|pages=|nume=|prenume=|pagină=323|isbn=973-8200-94-6|autor2=Silviu Neguț|autor3=Ion Nicolae}}</ref><ref>{{cite web|url=https://moldova.md/ro|title=Pagina Oficială a Republicii Moldova în rețeaua Internet|website=moldova.md}}</ref> este un [[stat]] situat în [[Europa de Sud-Est|sud-estul]] [[Europei]]. Se învecinează cu [[România]] la vest și cu [[Ucraina]] la nord, est și sud. Republica Moldova este un [[Stat fără ieșire la mare|stat fără ieșire directă la mare]], însă are ieșire la [[Dunăre]] pe o fâșie de 430 de metri<ref>{{Citat web|url=https://moldova.europalibera.org/a/25021182.html|titlu=Ce beneficii aduc Moldovei cei 430 de metri de ieșire la Dunăre?|publisher=Radio Europa Liberă|date=2013-06-18|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140329002635/http://www.europalibera.org/content/article/25021182.html|autor=Valentina Ursu|archivedate=2014-03-29|dead-url=no}}</ref> la extremitatea sa sudică,<ref>{{cite web|url=http://www.tur.md/rom/section/40/|title=Tur.md - Despre Moldova|publisher=|accessdate=2010-07-26|archive-date=2010-08-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20100817055451/http://www.tur.md/rom/section/40/|dead-url=yes}}</ref> prin intermediul căreia are acces potențial și la [[Marea Neagră]]. În procesul [[Dezmembrarea Uniunii Sovietice|dezmembrării]] [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]], Republica Moldova și-a [[Declarația de independență a Republicii Moldova|declarat independența]] la [[27 august]] [[1991]]. La [[29 iulie]] [[1994]] a fost adoptată prima [[Constituția Republicii Moldova|constituție]] a Republicii Moldova. Începând cu anul [[1990]], teritoriul Republicii Moldova situat pe malul estic al fluviului [[Nistru]] este sub control ''de facto'' al [[Republica Moldovenească Nistreană|regimului separatist]] din [[Transnistria]] (controlat și/sau sprijinit de Rusia).<ref>{{cite web|url=https://www.stiripesurse.ro/regimul-separatist-de-la-tiraspol-interzice-unui-europarlamentar-roman-accesul-in-transnistria_953958.html|title=Regimul separatist de la Tiraspol interzice unui europarlamentar român accesul în Transnistria|date=2015-04-25|accessdate=|autor=Denisa Miron|website=Știri pe surse}}</ref><ref>[http://www.evz.ro/regimul-separatist-de-la-tiraspol-a-anuntat-mobilizarea-partiala.html Regimul separatist din Transnistria a anunțat MOBILIZAREA parțială] evz.ro</ref>

Republica Moldova este o [[republică parlamentară]] cu un [[Președintele Republicii Moldova|președinte]] în calitate de șef al statului și un [[Prim-ministrul Republicii Moldova|prim-ministru]] în calitate de șef al [[Guvernul Republicii Moldova|guvernului]]. Republica Moldova este stat membru al [[Organizația Națiunilor Unite|Organizației Națiunilor Unite]], [[Consiliul Europei]], [[Parteneriatul pentru Pace|Parteneriatului pentru Pace]], [[OMC]], [[OSCE]], [[GUAM]], [[CSI]], [[OCEMN]] și al altor organizații internaționale, și este [[Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană|în curs de negociere în vederea aderării]] la [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citation |title=VIDEO Uniunea Europeană deschide ușa de aderare a Ucrainei, dar eșuează în acordarea unui nou ajutor. Ungaria, de neclintit |publisher=www.hotnews.ro |url=https://www.hotnews.ro/stiri-international-26756984-video-uniunea-europeana-deschide-usa-aderare-ucrainei-dar-esueaza-acordarea-unui-nou-ajutor-ungaria-neclintit.htm}}</ref>

== Istorie ==
{{articol principal|Istoria Republicii Moldova}}

=== Antichitate ===
{{articol principal|Dacia}}
[[Fișier:Roman provinces of Illyricum, Macedonia, Dacia, Moesia, Pannonia and Thracia.jpg|thumb|left|250px|Teritoriul actual al R. Moldova a fost populat în antichitate de [[trib]]urile [[daci]]ce ale [[costoboci]]lor și [[tyrageți]]lor (Hartă a Europei de sud-est în secolul I î.Hr, întocmită de istoricul german [[Johann Gustav Droysen]] în 1886.).]]
În [[antichitate]] pe teritoriul Republicii Moldova, [[României]] (partea central nord-estică) și [[Ucrainei]] (partea sud-vestică) s-a format [[civilizația Cucuteni]], una dintre cele mai vechi civilizații din Europa. Civilizația a dispărut misterios după [[Migrația popoarelor|migrările popoarelor indo-europene]] prin spațiul carpato-danubiano-pontic. Astfel s-a format [[Daci|civilizația dacilor]].

[[Strabon]] în ''„[[Geographica|Geografia]]”'' menționa că ''geții aveau aceeași limbă cu tracii, iar dacii aceeași limbă cu geții''.<ref>[http://www.scribd.com/doc/10882460/Strabon-Geografia-Vol-1 Scribd] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090224190448/http://www.scribd.com/doc/10882460/Strabon-Geografia-Vol-1 |date=2009-02-24 }} - ''Geografia'' de [[Strabon]], pag 22 - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Totuși, prima relatare despre geți aparține lui [[Herodot]].<ref>Herodotus - [http://books.google.com/books?id=sfHsgNIZum0C&pg=PA215&lpg=PA215&dq=herodotus+dacians+darius&source=web&ots=G4uX7Mnsqb&sig=kYPtXH157JEzuk7V618EreDadqY&hl=en#PPA215,M1 The Ancient History of Herodotus By Herodotus], pag. 213–217, Derby & Jackson.</ref><ref>''„Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după acel al inzilor. Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, el ar fi de nebiruit și cu mult mai puternic decât toate neamurile după socotința mea... Tracii au mai multe nume, după regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleași la toți, afară de '''geți''', trausi și de acei care locuiesc la nord de crestonai.”'' - [[Herodot]], [[:en:Histories (Herodotus)|Istorii]], V, 3.</ref> [[Războaiele daco-romane|Cucerirea Daciei de către romani]] conduce la contopirea celor două culturi: daco-romanii sunt strămoșii [[Români|poporului român]].<ref>{{citat web|title=Europa celor 27 - Bun venit Bulgariei și României|language=Română|format=PDF|url=http://www.srep.ro/europe27/en/documents/is_ro.pdf?list=undefined|publisher=Uniunea Europeană|accessdate = 2009-03-15}}</ref> După ce [[Dacia]] [[Dacia romană|a devenit provincie]] a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]] s-au impus elemente de cultură și civilizație romană, inclusiv [[latina vulgară]] care a stat la baza formării [[Limba română|limbii române]].<ref>[http://www.learnromanian.ro/romana/Romania-istorie.php Learn Romanian] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121101215818/http://www.learnromanian.ro/romana/Romania-istorie.php |date=2012-11-01 }} - Istoria României - Accesat la data de 15.03.2009</ref><ref>{{citat carte|last=Matley|first=Ian| title=Romania; a Profile |publisher=Praeger|year=1970|pages=85}}</ref><ref>{{citat carte|last=Giurescu|first=Constantin C.|title=The Making of the Romanian People and Language|publisher=Meridiane Publishing House|year=1972|location=Bucharest|pages=43, 98–101,141}}</ref>

Pe baza informațiilor din inscripția de la [[Dionysopolis]]<ref>''„Cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”'' - Inscriptia cetățeanului grec Acornion din Dionysopolis.</ref><ref>[http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=3536 Observatorul - Publicat in Toronto, Canada] - România, stâlp oriental al latinității - Accesat la data de 01.05.2009</ref><ref>[http://www.dacia.co.ro/db.html Dacia] - ''Dacia în timpul lui Burebista'' - Accesat la data de 15.03.2009</ref> și de la [[Iordanes]], se știe că sub stăpânirea lui [[Burebista]], ajutat de marele preot [[Deceneu]], s-a format primul stat geto-dac.<ref name="MAEistorie">[http://ue.mae.ro/index.php?lang=ro&id=151 MAE] - Istoria României - Accesat la data de 15.03.2009</ref><ref>[[Hadrian Daicoviciu]], ''Dacii - Capitolul III - Burebista'', Editura pentru Literatură, București, 1968.</ref> În anul [[44 î.Hr.]], Burebista este asasinat de unul dintre slujitorii săi.<ref>[https://web.archive.org/web/20030920013501/http://www.geocities.com/solarguard/celtic/burebista.html Buresbita and his time] - Ion Horațiu Crișan, Bibliotheca Historica Romaniae, Bucharest, 1978</ref> După moartea lui, statul geto-dac se va destrăma în 4, apoi în 5 regate.<ref>[http://www.ghidromania.ro/despre-romania-istoric.php România, istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131111075549/http://www.ghidromania.ro/despre-romania-istoric.php |date=2013-11-11 }} - Despre România - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Nucleul statal se menține în zona [[Munții Șureanu|munților Șureanu]], unde domnesc succesiv [[Deceneu]], [[Comosicus]] și [[Coryllus]].<ref>[http://dacia.dracones.ro/ Istoria Daciei] - ''Dacia între Burebista și Decebal'' - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Statul centralizat dac va atinge apogeul dezvoltării sale sub [[Decebal]].<ref name="MEIU">Mică enciclopedie de istorie universală - pag. 284 - ''Marcel D. Popa, Horia C. Matei - Editura Politică, București, 1988.''</ref> În această perioadă se mențin [[Războaiele daco-romane|o serie de conflicte]] cu Imperiul Roman, o partea a statului dac fiind cucerită în [[106|106 d.Hr.]] de împăratul roman [[Traian]].<ref>[http://www.roman-emperors.org/assobd.htm#t-inx De Imperatoribus Romanis] - An Online Encyclopedia of Roman Emperors - Battle of Sarmizegetusa (Sarmizegetuza), A.D. 105 - Accesat la data de 15.03.2009</ref> Între anii 271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliană.<ref>{{citat web|title=Britannica Encyclopedia, History of Romania - Antiquity - The Dacians|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/508461/Romania/214504/History#ref=ref476941}}</ref>
[[Fișier:Limes_Orientalis_337_AD_png.PNG|thumb|170px|Dacia în timpul lui Constantin cel Mare]]
Împăratul [[Constantin cel Mare]] a construit în 328, [[podul lui Constantin cel Mare]] peste Dunăre, în vederea recuceririi Daciei. În 332 pornește o campanie împotriva [[vizigoți]]lor, îi înfrânge și, ca urmare, ținuturile de la nord de Dunăre inclusiv sudul Moldovei reintră pentru o perioadă sub stăpânire romană. Limita de nord din Dacia a imperiului este marcată de [[Brazda lui Novac (limes)|Brazda lui Novac]]<ref>Madgearu, Alexandru(2008). Istoria Militară a Daciei Post Romane 275-376. Cetatea de Scaun. {{ISBN|978-973-8966-70-3}},p.64-126</ref>. Limesul continua apoi spre sudul Moldovei (probabil pe [[râul Buzău]]) mergând pe la nord de actualul oraș [[Galați]] apoi spre Prut pe la [[Vadul lui Isac, Cahul|Vadul lui Isac]] și se termina la lacul (limanul) [[Limanul Sasic|Sasîc]], aproape de Nistru, pe valul de pământ numit uneori și [[valul lui Athanaric]] <ref>Costin Croitoru, Sudul Moldovei in cadrul sistemului defensiv roman. Contributii la cunosterea valurilor de pamant. Acta terrae septencastrensis, Editura Economica, Sibiu 2002, p.111.</ref> Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul de ''Dacicus Maximus''.

Situată pe o rută strategică între Asia și Europa, ținuturile Moldovei au fost deseori prădate sau invadate temporar pe parcursul istoriei antice și medievale de diverse populații sau popoare migratoare, printre care se pot aminti: [[sarmați]], [[goți]] (germanici), [[huni]] (mongolici), [[gepizi]], [[avari]], [[Bulgaria de pe Volga|bulgarii turcofoni]] (inițial, apoi [[Slavi|slavofoni]]), [[varegi]], [[maghiari]] (ugro-finici), [[pecenegi]] și [[cumani]] (turcofoni), și [[tătari]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Moldova medievală ===
{{Portal|Moldova}}
{{AP|Principatul Moldovei}}
[[Fișier:Moldova herb.jpg|thumb|[[Stema Principatului Moldovei|Stema simplă a Moldovei]], la [[Mănăstirea Cetățuia din Iași|mănăstirea Cetățuia]] (România)]]
După [[marea invazie mongolă]] ([[Invazia mongolă din 1241 și țările române|1241]]), întreaga regiune este controlată politic de către [[Hoarda de Aur]].<ref name="Istorie">{{cite book|author=Horia C, Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae |title=Enciclopedia Statelor Lumii |publisher=Editura MERONIA |year=2005|location=București|pages=325–326}}</ref> [[Principatul Moldovei]], întemeiat la jumătatea secolului al XIV-lea, include în hotarele sale către sfârșitul secolului, teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră. Odată ce popoarele migratoare au trecut, s-au asimilat sau așezat (în Europa sau/și Asia), populația băștinasă, vorbitoare de limbă română, sub conducerea lui Bogdan I, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și alți domnitori reușește să fortifice frontiera răsăriteană (de est) a Moldovei cu mai multe cetăți românești: [[Cetatea Hotin|Hotin]], [[Cetatea Soroca|Soroca]], [[Cetatea Orhei|Orhei]], [[Cetatea Tighina|Tighina]], [[Cetatea Albă (cetate)|Cetatea Albă]], [[Cetatea Chilia Nouă|Chilia]]<ref name="ESL05 Istorie">{{cite book|author=N.Kotliar|title= Formarea teritoriului și apariția orașelor Rusiei Haliciene-Wolhyniene în secolele IX-XIV”|year=1985|location=Kiev}}</ref> După ocuparea cetăților Cetatea Albă și Chilia în 1484, [[Imperiul Otoman]] transformă în 1538, la sfârșitul primei domnii a lui [[Petru Rareș]], Tighina și Basarabia în raia turcească (în [[Evul Mediu|Evul Mediu Dezvoltat]], după apariția țărilor române medievale, [[Basarabia]] era denumirea românească a regiunii cunoscută de Turci ca [[Bugeac]]).<ref name="ESL05 Istorie"/>

În [[secolul al XVI-lea]], Principatul Moldovei a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană fără însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei [[Ecaterina a II-a a Rusiei|Ecaterinei a II-a]], vecin răsăritean al Moldovei, [[Imperiul Rus]] anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate atunci în vigoare<ref>[http://www.flux.md/articole/3283/ FLUX, 23 mai 2008] Mihai Adauge: - Actul din 1812 a fost începutul unui calvar cu consecințe grave resimțite și peste sute de ani. Moldova integrală (dintre dintre Nistru și Carpați) avusese până atunci, între sec. XVI÷XIX, statut de '''suzeranitate''' față de Imperiul Otoman. Aceasta însemna că Moldova nu devenise o provincie a [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], și turcii fuseseră nevoiți să încheie anumite tratate cu acest stat medieval românesc. Aceste tratate prevedeau mai multe clauze, în care era menționat faptul că Țara Moldovei este un stat liber. Cu alte cuvinte, Poarta Otomană nu avea dreptul să anexeze sau să ocupe acest stat, nici să-i cedeze [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]] teritorii ale Moldovei. De asemenea, Imperiul Rus nu avea dreptul să negocieze o clauză de anexare cu Imperiul Otoman. A fost un act criminal, o fraudă care vine în contradicție cu practica internațională, cu toate normele de drept existente la moment. Atunci toate normele de drept erau constituite din prevederile tratatelor bilaterale.</ref>) prin [[Tratatul de la București, 1812|Pacea de la București din 1812]], teritoriul cuprins între Prut și Nistru, parte componentă a [[Principatul Moldovei|Țării Moldovei]] (45.600 km2, cu o populație de cca 500.000 de locuitori, în proporție de 86% români), denumindu-l [[Gubernia Basarabia]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Perioada țaristă ===
{{AP|Gubernia Basarabia}}
{{Vezi și|Colonizarea Basarabiei}}
[[Fișier:Map of RDM-1917.jpg|thumb|left|[[Republica Democratică Moldovenească]], proclamată în [[Gubernia Basarabia]].]]
După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812, în Basarabia de Sud începând de la [[Căușeni]] și până la Marea Neagră (pe teritoriile locuite anterior de tătarii nogai și turci) are loc colonizarea cu populație creștină – moldoveni, găgăuzi, bulgari, [[ucraineni]], [[ruși]], [[polonezi]], [[germani]], [[evrei]]. În toată Basarabia moldovenii au fost expuși unui proces de rusificare și deznaționalizare, astfel în 1867 limba română este interzisă în școlile din Basarabia.<ref name="ESL05 Istorie"/><ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-basarabia-componenta-imperiului-rus Cum a ajuns Basarabia în componența Imperiului Rus?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140515000133/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-basarabia-componenta-imperiului-rus |date=2014-05-15 }}, historia.ro</ref>

Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia (după dezlipirea de Moldova), sub adminstrația rusească, s-a efectuat în perspectiva unei economii de export de grâne și vite spre portul [[Odesa]] și în paralel cu un proces de [[rusificare]] intensă a acestei regiuni, cum se proceda în toate zonele de populație ne-rusă din imperiul țarist rus. În acest cadru au fost construite căile ferate și zonele urbane noi din Chișinău și Bălți, care au devenit (demografic) orașe preponderent rusești în mijlocul autohtonilor români-moldoveni.

Pentru a îndepărta Rusia de la [[Delta Dunării|gurile Dunării]], marile puteri europene, prin [[Tratatul de la Paris (1856)|Tratatul de la Paris din 1856]], care încheie [[războiul Crimeii]], i-au restituit [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]] trei județe din sudul Basarabiei: [[Cahul, Bolgrad și Ismail]]. La [[24 ianuarie]] [[1859]], Principatul Moldovei, [[Unirea Principatelor Române|prin unirea cu cel al Țării Românești]] sub domnia unică a românului moldovean [[Alexandru Ioan Cuza]], a participat la întemeierea statului național modern român (care cuprindea atunci și sudul Basarabiei).<ref name="ESL05 Istorie"/>

Prin [[Tratatul de la Berlin (1878)|Tratatul de la Berlin]] (1878), marile puteri au obligat România să cedeze înapoi Imperiului Rus cele trei județe din sudul Basarabiei ([[Cahul, Bolgrad și Ismail]]) în schimbul [[Dobrogea|Dobrogei]] și a recunoașterii, ''de jure'', a independenței României față de Imperiul Otoman.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Prima independență ===
{{Articol principal|Republica Democratică Moldovenească}}
{{Vezi și|Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească}}
În martie 1917, la Chișinău a fost înființat Partidul Național Moldovenesc sub conducerea lui [[Vasile Stroescu]]. Congresul ostășesc de la Chișinău (23-27 octombrie 1917)<ref name="ESL05 Istorie"/> proclamă autonomia teritorială și politică a Basarabiei, și ia inițiativa constituirii din reprezentanți ai tuturor națiunilor, confesiunilor, asociațiilor profesionale și culturale, a unui parlament – Sfatul Țării.<ref>[http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_18.shtml Charles Upson Clark - The creation of Bessarabian Republic].</ref> Acesta proclamă la [[2 decembrie]] [[1917]] [[Republica Democrată Moldovenească]] în frunte cu [[Ion Inculeț]], iar la [[24 ianuarie]] [[1918]] votează independența republicii.

Ca urmare a anarhiei și violenței trupelor rusești debandate, la [[22 decembrie]] [[1917]] Sfatul Țării cere guvernului român să trimită armata pentru a restabili ordinea. Trupele aliate au trecut Prutul în ziua de [[10 ianuarie]] [[1918]] reușind eliberarea Chișinăului de jefuitori, iar în câteva zile să elibereze complet Basarabia.<ref>Pr. Cezar Vasiliu: ''Unirea Basarabiei cu Patria Mamă''.</ref> Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă [[bolșevic]]ii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.<ref>{{cite web|url=http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_19.shtml#bc_19|title=Charles Upson Clark - ANARCHY IN BESSARABIA|website=depts.washington.edu|accessdate=2013-01-11|archive-date=2011-02-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20110203024630/http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_19.shtml#bc_19|dead-url=yes}}</ref>

=== Unirea cu Regatul României ===
[[Fișier:Greater Romania.svg|thumb|right|265px|[[Județele interbelice ale Regatului României|Județele și regiunile istorice]] ale [[România Mare|României Mari]] după 1926.]]
{{Articol principal|Unirea Basarabiei cu România|Basarabia în cadrul României Mari}}
Întrunit la Chișinău la [[27 martie]]/9 aprilie [[1918]], Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu [[Regatul României]]. Votul de unire cu România a fost dat cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri.<ref name="ESL05 Istorie"/><ref>{{cite web|url=http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/clark/bc_17.shtml#bc_17|title=Charles Upson Clark - ORGANIZATION OF THE DIET|website=depts.washington.edu}}</ref> [[Tratatul de la Paris (1920)]], semnat de [[Marea Britanie]], [[Franța]], [[Italia]] și [[Japonia]] recunoaște unirea Basarabiei cu România.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Pactul germano–rus ===
{{Articol principal|Pactul Ribbentrop-Molotov|Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de nord}}
În iunie 1940, în virtutea punctului 3 al protocolului adițional secret al [[Pactul Molotov-Ribbentrop|pactului Molotov-Ribbentrop]] (23 august 1939), [[Uniunea Sovietică]] adresează [[România Mare|României]] notele ultimative din 26 și 27 iunie 1940, somând-o să cedeze [[Basarabia]], [[Bucovina de Nord|Nordul Bucovinei]] și [[Ținutul Herța]], chiar dacă ultimile două regiuni nu făcuseră niciodată parte din Imperiul Rus.<ref>Constantiniu, Florin: Op. cit. ''România și pactul Ribbentrop - Molotov''.</ref><ref>Constantiniu, Florin: op. cit. - ''România și geneza Operațiunii „Barbarossa”''</ref> La [[28 iunie]] [[1940]], trupele sovietice invadează și ocupă aceste teritorii.<ref name="ESL05 Istorie" /><ref>[http://unimedia.info/stiri/-20961.html Poziția oficială a Academiei de Științe: 28 iunie 1940 a fost zi de ocupație sovietică], [[Unimedia]], 7 iul 2010</ref> La 2 august, Uniunea Sovietică proclamă pe o parte a teritoriului ocupat [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească]], care cuprindea șase dintre cele nouă foste județe ale Basarabiei, între Prut și Nistru, și un teritoriu în [[Transnistria|stânga Nistrului]]. Printr-o hotărâre a Kremlinului din 4 noiembrie, Ținutul Herța, Nordul Bucovinei, județele Hotin la nord și Cetatea Albă, Chilia și Ismail la sud au fost încorporate în [[RSS Ucraineană|Republica Sovietică Socialistă Ucraineană]].<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== Al Doilea Război Mondial ===
{{AP|Operațiunea München|Operațiunea Iași-Chișinău}}
[[File:Monitorul Oficial al României. Partea 1 1941-06-22, nr. 145, p. 4-5.jpg|thumb|right|Ordinul de zi emis de generalul [[Ion Antonescu]] Armatei României, în 22 iunie 1941, prin care i s-a indicat acesteia să treacă Prutul și să elibereze [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]] de sub ocupația sovietică]]
Pe 22 iunie 1941, unități ale armatelor română și germană au început campania din est împotriva Uniunii Sovietice, prima operațiune numindu-se „[[Operațiunea München]]”, de recuperare a Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța. Armata română a început lupta împotriva forțelor sovietice în dimineața zilei de 22 iunie 1941 pe un front cuprins între munții Bucovinei și Marea Neagră. Ofensiva s-a dat pe jumătatea de nord a frontului, de la sectorul Ungheni-Sculeni în sus pe cursul râului Prut, pentru a îndrepta linia curbată spre vest a garniței URSS în zona de sus. La 5 iulie în orașul Cernăuți au intrat primele trupe române. La 10 iulie orașul Soroca este eliberat de către Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălți pe care o eliberează la 12 iulie. Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unități din Divizia 5 infanterie română. Pe 16 iulie, ca urmare a acțiunilor întreprinse de Corpul 3 român și Corpul 54 german, este eliberat orașul Chișinău. A doua zi, pe 17 iulie, Cartierul general al Comandamentului frontului germano-român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea [[Podișul Moldovei Centrale|masivului Cornești]], ''„cheia strategică a Basarabiei e în mâna noastră''” și că Hotinul, Soroca, Orheiul și Chișinăul au fost eliberate. Pe 21 iulie, Divizia 10 infanterie trece Dunărea și eliberează localitățile [[Ismail]], [[Chilia Nouă]], [[Vâlcov]] și continuă să meargă către [[Cetatea Albă]] cu scopul eliberării totale a Basarabiei.<ref>Magazin istoric, iunie 1991, România în al doilea război mondial, Alesandru Duțu, Mihai Retegan, Marian Stefan, p.35-37.</ref>

La 27 iulie 1941, [[Hitler]] îi trimite lui [[Ion Antonescu|Antonescu]] un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei și îi cere să treacă Nistrul și ''să ia sub supraveghere'' teritoriul dintre Nistru și [[Bugul de Sud|Bug]]. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în nordul Basarabiei (Hotin, Soroca, Bălți) iar la [[24 august]] [[1944]], ele ocupă sudul Basarabiei.

După război, propaganda sovietică a încercat să demonstreze și o anumită mișcare de partizani în Basarabia, în spatele trupelor române. În realitate, mișcarea de partizani sovietică în Basarabia, în cel de al doilea război mondial, n-a existat. Unele acțiuni armate răzlețe care au fost semnalate în spatele frontului român au constituit acțiuni ale trupelor speciale sovietice parașutate într-o formă sau alta.

=== Perioada sovietică ===
{{AP|Republica Sovietică Socialistă Moldovenească}}
Odată cu sfârșitul celui de-[[al doilea Război Mondial]] în 1945, Basarabia revine sub ocupație sovietică, situație în care se va afla până în 1991. Uniunea Sovietică organizează aici [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească]] care se subordonează autorităților de la Moscova. În perioada 1940 - 1941 și 1944 - 1953, sute de mii de locuitori sunt uciși, închiși în lagăre sau [[Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei|deportați în Siberia]], politica de deznaționalizare continuând și după această dată.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În anii 1946 -1947 a avut loc foametea generată de un complex de cauze: distrugerile din timpul războiului; seceta din anii 1945 și 1946; politica statului prin sechestrarea abuzivă a producției agricole aparținând gospodăriilor țărănești, colectările de grâu la stat ﬁind exagerate și necorespunzătoare proporțiilor recoltei.<ref>Pasat, V. ''[http://akademos.asm.md/files/Foametea%20postbelica%20in%20RSS%20Moldoveneasca_Politica%20de%20stat%20in%20conditiile%20catastrofei.pdf Foamete postbelică în RSS Moldovenească. Politica de stat în condiții catastrofei]''.Akademos, '''nr. 2(25)''', iunie 2012, pp. 45-54.</ref>

Conform cercetărilor istoricului american [[Rudolf Joseph Rummel]], de la Universitatea din [[Hawaii]]:

* Între iunie 1940 și iunie 1941, 300.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 57.000 au murit<ref>{{en icon}} R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB6A.GIF Table 6.A. 5,104,000 victims during the pre-World War II period: sources, calculations and estimates], Freedom, Democracy, Peace; Power, Democide, and War, University of Hawaii</ref>;
* Între martie 1944 și mai 1945, 390.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 51.000 au murit<ref>{{en icon}} R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB7A.GIF Table 7.A. 13,053,000 victims during World War II: sources, calculations and estimates], ''op.cit.''</ref>;
* Între mai 1945 și decembrie 1953, 1.654.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 215.000 au murit (majoritatea în [[gulag]] și pe drum)<ref>{{en icon}}R. J. Rummel, [http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB8A.GIF Table 8.A. 15,6133,000 victims during the Postwar and Stalin's twilight period: Soviet murder: sources, calculations and estimates], ''op.cit.''</ref>.
[[File:Nicolae Ceausescu si Ivan Bodiul.jpg|thumb|left|[[Nicolae Ceaușescu]] și [[Ivan Bodiul]] (în dreapta) celebrând la Chișinău, pe 2 august 1976, a 36-a aniversare a RSS Moldovenești.]]
În total, după Rudolf Joseph Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, în mare parte români, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS în 1940 în dauna României, din care 703.000 au fost ucise. Aceasta reprezintă o medie de 620 de persoane pe zi sau 18.600 pe lună, ceea ce înseamna aproximativ un tren de zece vagoane sau un convoi de camioane pe zi.

Potrivit cercetărilor istoricului american Charles King<ref>Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, Hoover Institution Press, 2000</ref>, diferența dintre populația teritoriului anexat la recensămintele din 1938 (românesc) și 1959 (sovietic), ținând cont de cei 280.000 de evrei deportați și uciși în perioada iulie 1941- martie 1944 și de intensa colonizare sovietică după august 1944, arată că deficitul demografic a fost compensat prin colonizare, dar, simultan, populația băștinașă a românilor moldoveni s-a menținut la fața locului în proporție de 59% (pentru tot teritoriul anexat, dar fără Transnistria) față de proporția de 74% înainte de război. Procentul de 15% din o medie de trei milioane de persoane reprezintă aproximativ 450.000 de persoane. Mulți locuitori români, ruși albi sau refugiați anticomuniști din Basarabia care nu au reușit să fugă în România când URSS a preluat controlul asupra acestui teritoriu, au fost capturați de către forțele NKVD sovietice; un procent ridicat din aceștia au fost împușcați sau deportați<ref>Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, Hoover Institution Press, 2000, p.96</ref>.

În noile condiții istorice create după 1985 de politica „[[glasnost]]”, în RSSM, în 1986 se formează Mișcarea Democratică din Moldova, devenită ulterior [[Frontul Popular din Moldova]]. Acesta organizează la [[27 august]] [[1989]] o mare adunare națională care impune adoptarea, la {{Dată|1989|8|31|link=y}} a limbii române ca limbă de stat și revenirea la [[alfabetul latin]].<ref>{{Citatstat web|url=http://www.istoria.md/articol/579/Legile_din_31_august_1989_privind_revenirea_limbii_moldovene%C5%9Fti_la_grafia_latin%C4%83|accessdate=|autor=|titlu=Legile din 31 august 1989 privindși revenirea limbii moldovenești la grafia[[alfabetul latină (1989)}}</ref> La {{Dată|1990|6|23}} parlamentul de la Chișinău adoptă declarația suveranității RSS Moldova, iar [[Mircea Snegur]] este ales președinte al republicii. La 23 iunie 1991 este adoptată noua denumire a statului – '''Republica Moldova'''. Iar în partea stângă a Nistrului, la 16 august 1990 este proclamată [[Republica Moldovenească Nistreană]], cu reședința la [[Tiraspol]], care nu recunoaște apartenența sa la Republica Moldova.<ref name="ESL05 Istorie"/>

=== A doua independență ===
{{AP|Republica Moldova după independență}}
{{Vezi și|Războiul din Transnistria|Conflictul din Găgăuzia|Protestele de la Chișinău din 2009|Controversa identitară în Republica Moldova}}
[[Fișier:Gheorghe Ghimpu arboreaza Tricolorul.jpg|thumb|upright|[[Gheorghe Ghimpu]] arborând Tricolorul românesc pe clădirea Parlamentului.]]
La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a [[URSS|Uniunii Sovietice]] în state naționale, Republica Moldova și-a declarat independența. La doar câteva ore după proclamarea independeței, România recunoște oficial independența Republicii Moldova, devenind astfel prima țară care face asta. La 21 decembrie 1991 Republica Moldova semnează actul de constituire a [[CSI|Comunității Statelor Independente]]. În 1992 Republica Moldova devine stat-membru al [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]].

Înainte de proclamarea independenței, în țară a apărut o mișcare a băștinașilor majoritari, care sprijinea reunificarea Republicii Moldova cu România, dar și mișcări secesioniste care pledau pentru despărțirea unor teritorii ([[Transnistria]], [[Găgăuzia]]) de Moldova. Cele din urmă, forțe separatiste, au proclamat unilateral independența teritoriilor respective. Au urmat o serie de ciocniri armate între trupele de ordine ale Republicii Moldova și milițiile rusofone ale Tiraspolului. Prima bătălie cu morți și răniți s-a produs pe podul peste Nistru de lângă Dubăsari, la 2 noiembrie 1990 (3 morți, peste 30 răniți din ambele părți). A urmat altă ciocnire sângeroasă în decembrie 1991 (3 morți, peste 5 răniți din ambele părți). De la [[2 martie]] [[1992]] luptele în zona Nistrului au luat un caracter permanent, această data fiind considerată (cu unele contestări) începutul [[Războiul din Transnistria]]. Republica Moldova a fost nevoită să lupte pentru menținerea suveranității asupra teritoriului din stânga Nistrului, întâmpinând rezistență din partea Rusiei și Ucrainei, care au susținut armat forțele locale separatiste. La [[21 iulie]] 1992, conflictul a fost aplanat printr-o convenție semnată între Republica Moldova și [[Federația Rusă]].

Noul parlament, ales la 27 februarie 1994, ratifică tratatul din 1991 de aderare la CSI, renunță la imnul național „[[Deșteaptă-te, române!]]” și stabilește [[limba moldovenească]] drept limbă de stat.<ref name="ESL05 Istorie"/> Prin noua Constituție din 1994 și Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Transnistria și Găgăuzia devin regiuni autonome în cadrul Republicii Moldova.

La 25 iunie 1995 Republica Moldova este admisă în [[Consiliul Europei]]. După [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 1998|alegerile parlamentare din 22 martie 1998]] se constituie o alianță de centru-dreapta – [[Alianța pentru Democrație și Reforme]] –, care formează guvernul, iar [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]], obținând 40 din cele 104 mandate, trece în opoziție.<ref name="ESL05 Istorie" />

La 21 iulie 2000, [[Parlamentul Republicii Moldova]] adoptă un amendament la constituție, prin care Republica Moldova devine republică parlamentară, președintele statului urmând să fie ales de către parlament cu o majoritate de 3/5 din voturi. Incapacitatea parlamentului de a alege un nou șef al statului îi permite președintelui Lucinschi să dizolve la 31 decembrie 2000 organul legislativ, și să fixeze alegeri anticipate pentru 25 februarie 2001. Din 17 formațiuni politice înscrise în cursa electorală doar trei acced în parlament, Partidul Comuniștilor obținând 50,7% din sufragii, la redistribuirea mandatelor îi revin 71 din cele 101 de locuri în parlament. „[[Alianța Dumitru Braghiș]]” obține 13,3% din voturi și 19 mandate, iar [[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] – 8,2% și 11 mandate. Liderul comuniștilor, [[Vladimir Voronin]], este ales la 4 aprilie 2001 în calitate de nou șef al statului. Astfel, Republica Moldova este primul stat desprins din fosta Uniune Sovietică, în care Partidul Comunist nereformat revine la putere.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În martie–aprilie 2002, la Chișinău au loc ample manifestații populare împotriva deciziei de a introduce [[limba rusă]] ca a doua limbă oficială a statului.

La [[Summitul de la Istanbul din 1999|reuniunea de vârf]] a [[OSCE]] de la Istanbul din 1999, Rusia se angajează să-și retragă forțele din Transnistria, promisiune reiterată și la reuniunea de la Porto din 2002, fără a respecta însă nici unul din aceste angajamente până în prezent.

În alegerile parlamentare din 6 martie 2005 Partidul Comuniștilor obține 46% din sufragii și 56 din cele 101 mandate ale parlamentului; [[Blocul „Moldova Democrată”]] – 28,5% (34 de mandate), iar [[PPCD (RM)|PPCD]] – 9,1% (11 mandate). La 4 aprilie 2005 Vladimir Voronin este reales de parlament în funcția de președinte.<ref name="ESL05 Istorie"/>

În urma alegerilor parlamentare de la 5 aprilie 2009, Partidul Comunist a câștigat scrutinul cu 49,48% din voturi, obținând 60 din cele 101 de mandate în parlament; urmat de cǎtre Partidul Liberal cu 13,13%, Partidul Liberal Democrat cu 12,43% și Alianța Moldova Noastră cu 9,77%.

La 7 aprilie 2009, zeci de mii de protestatari, în mare parte tineri, [[Protestele de la Chișinău din 2009|au protestat la Chișinău]], acuzând guvernul comunist de fraude electorale. Protestele pașnice au degenerat în violențe datorită provocatorilor, infiltrați în mulțime. Au fost atacate și ocupate clǎdirile Parlamentului și Președinției.<ref name="REVOLUȚIE LA CHIȘINĂU ">"[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/846452/REVOLUTIE-LA-CHIȘINĂU/ REVOLUȚIE LA CHIȘINĂU]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Actele violente au fost condamnate de cǎtre OSCE.<ref>{{cite web|url=https://www.osce.org/item/37175.html|title=Misiunea OSCE în Moldova condamnă violențele postelectorale și face apel către toate părțile să dea dovadă de abținere|website=www.osce.org|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120819080616/http://www.osce.org/moldova/50800|accessdate=2020-03-19}}</ref>. Peste 100 de polițiști au fost răniți în confruntări. Iar în noaptea de 7 spre 8 aprilie sute de tineri au fost reținuți de poliție și maltratați în comisariate. Potrivit Ministerului de Interne, circa 270 de persoane au fost torturate atunci.<ref>[http://protv.md/stiri/social/5-ani-cu-intrebari-dar-fara-raspunsuri-pentru-familia-boboc-a---502131.html 5 ani cu intrebari, dar fara raspunsuri, pentru familia Boboc "A luptat pentru libertate, a luptat pentru noi"], protv.md</ref>

Partidele de opoziție au blocat de două ori alegerea candidatului comunist la funcția de președinte ceea ce a dus la dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 29 iulie 2009, la care Partidul Comuniștilor se plasează din nou pe primul loc cu 44,69% (48 de mandate), dar partidele de opoziție ([[Partidul Liberal (Republica Moldova)|PL]], [[Partidul Liberal Democrat din Moldova|PLDM]], [[Alianța „Moldova Noastră”|AMN]] și [[Partidul Democrat din Moldova|PDM]]) fac o coaliție numită [[Alianța pentru Integrare Europeană]], și având majoritatea cu 53 din cele 101 de locuri în parlament formează un guvern. Alianța a încercat să aleagă președintele, unicul candidat la funcția de președinte fiind [[Marian Lupu]], actualul președinte al PDM. PCRM nu a înaintat nici un candidat. Au avut loc două încercări de a alege președintele și ambele boicotate de către PCRM și soldate cu eșec din imposibilitate de acumulare a celor 3/5 din voturi pentru candidatură. A urmat trei perioade de interimat la funcția de șef al statului, [[Mihai Ghimpu]] (2009–2010), [[Vlad Filat]] (2010), [[Marian Lupu]] (2010–2012), ca în martie 2012 componentele Alianței să ajungă la un numitor comun numind în funcția de președinte o persoană apolitică, magistratul [[Nicolae Timofti]].

== Geografie ==
{{articol principal|Geografia Republicii Moldova}}
[[Fișier:MoldRelief.jpg|thumb|250px|Harta fizică a Republicii Moldova]]
Republica Moldova este situată în partea de sud-est a [[Europa|Europei]], în apropiere de centrul geografic al acestui continent, învecinându-se cu [[România]] la vest și [[Ucraina]] la nord, est și sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România care se întinde aproape integral pe râul Prut, până la gura de vărsare a acestuia în fluviul Dunărea, și 939 km cu Ucraina. Ea se desfășoară predominant pe uscat și doar un sector mic-pe fluviul Nistru. Se răspândește între 45º28'01<nowiki>''</nowiki> și 48º29'31<nowiki>''</nowiki> N latitudine nordica (diferența de latitudine de 336,7 km în linie dreaptă) și între 26º40' și 30º6' E longitudine estica (aproximativ 150 km). Țara ocupă o suprafață de 33.843 km2, din care 472 km² sunt ape. Zonele arabile ocupă 53% de suprafeței ale Republicii Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, pășunile — 13%, pădurile — 9%. Alte zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% de teritoriul întreg al statului. Deși Republica Moldova nu are drept ieșire la mare, [[Portul Internațional Liber Giurgiulești|portul Giurgiulești de pe Dunăre]] asigură transportul maritim.

=== Relief ===
Relieful actual al Republicii Moldova este fragmentat, reprezentat printr-o succesiune de podișuri și câmpii relativ joase. În ansamblu acesta este înclinat de la nord-vest spre sud-est. Cele mai ridicate regiuni sunt cele din podișurile de nord-vest și centru (300–400 m), în partea de sud altitudinile fiind mai reduse (100–200 m). Altitudinea medie este de 147 m, cea maximă de 429,5 m, în [[Dealul Bălănești]], iar cea minimă – circa 2 m, în cursul inferior al Nistrului.

Nordul țării este ocupat de [[Platoul Moldovei]] care reprezintă o câmpie ușor ondulată având o înclinare spre sud. Altitudinile variază între 240 și 320 m. În partea de vest, în zona [[Prut]]ului, se evidențiază un șir de recife, denumite [[Toltrele Prutului|toltre]]. Spre sud, Platoul Moldovei continuă cu [[Câmpia Moldovei de Nord]] ([[Câmpia Bălțului]]) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale și altitudini absolute de 220–250 m.
[[File:Vrănești-1.jpg|thumb|left|Peisaj tipic centrului țării]]
În cursul de mijloc al [[Răut]]ului se află [[Podișul Ciuluc-Soloneț]] cu altitudinea maximă de 349 m ([[Dealul Rădoaia|d. Rădoaia]]). Podișul este fragmentat de văi și vâlcele. Între Răut și Nistru este situat [[Podișul Nistrului]] având aspect de lanțuri de dealuri cu versanții de este mia fragmentați, altitudinea maximă – 350 m ([[Dealul Vădeni|d. Vădeni]]). În partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă de canioane săpate de afluenții fluviului.

În centrul țării se află [[Podișul Moldovei Centrale]] caracterizat prin dealuri înalte, înguste și alungite, care alternează cu văi adânci și hârtoape de 150–250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri deluroase cu versanți priporoși și abrupți.

În sudul țării se întinde [[Câmpia Moldovei de Sud]] cu suprafață fragmentată de văi largi și disecate de ravene. Interfluviile ating câți kilometri în lățime, sunt plane și puțin ondulate. Altitudinea maximă Câmpiei Moldovei de Sud este de 247 m. Între râurile Prut și [[Râul Ialpug|Ialpug]] se evidențiază [[Colinele Tigheciului]] – regiune deluroasă ce se întinde în direcția submeridională în partea de sud-vest a republicii. Altitudinea maximă este de 301 m ([[Dealul Lărguța|d. Lărguța]]).

La est de [[Podișul Nistrului]], pe malul stâng al fluviului omonim, pătrund ramificații ale [[Podișul Podoliei|Podișului Podoliei]] cu un relief fragmente de o rețea de văi adânci în formă de canioane. La sud de orașul [[Dubăsari]] este situată [[Câmpia Nistrului Inferior]] cu suprafață plană și slab fragmentată, cu altitudini absolute până la 175 m.

=== Geologie și tectonică ===
{{AP|Platforma Moldovenească}}
[[Fișier:Stâncă calcaroasă, Fetești, RM.JPG|thumb|O stâncă calcaroasă din lanțul stâncos numit [[Toltrele Prutului]], în preajma satul [[Fetești, Edineț]].]]
Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei reprezintă [[Platforma Moldovenească]], sectorul de sud-vest al Platformei Europei de Est. În nord-estul Platformei Moldovenești apare la suprafața fundamentul cristalin denumit Scutul Cristalin Ucrainean. Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești de vârstă [[arhaic]]ă este compus din [[Rocă magmatică|roci magamtice]] și [[Rocă metamorfică|metamorfice]] ([[granit]], [[gnais]] etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de [[roci sedimentare]]. Partea de sud-vest al teritoriului face parte din [[Platforma Scitică]], fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre, Predobrogeană și Precarpatică.

Moldova este supusă pericolului seismic de un grad foarte ridicat, fiind determinată în principal de cutremurele de adâncime intermediară Vrancea.<ref>Ilieș, Ion. ''[http://akademos.asm.md/files/Sistemul%20integrat%20de%20monitorizare%20seismica%20Romania%20Republica%20Moldova.pdf Sistemul integrat de monitorizare seismică România-Republica Moldova]''. Akademos, '''nr. 1(20)''', 2011, pp. 62-69.</ref> În funcție de îndepărtarea de focarul Vrancea, seismicitatea variază între 7 și 9 grade pe scara de 12 grade MSK. Cel mai distrugător cutremur a avut loc la 30 august 1986, care nu a atins o intensitate maximală posibilă, dar provocat mari pierderi materiale.<ref>Drumea, A., Alcaz, V. ''[E posibilă oare astăzi predicția unui cutremur de pământ puternic?'']. Akademos, '''nr.1-2 (9)''', 2008, pp. 88-90.</ref>

Printre fenomenele naturale ale Moldovei, un loc deosebit le revine [[Vulcan noroios|vulcanilor noroioși]].<ref name=vulcani-moldova1>Boboc, Nicole; Castraveț, Tudor. Potențialul turistic și recreativ al reliefului. [http://www.mediu.gov.md/images/documente/publicatii/mediul_ambiant/Mediul_Ambiant_nr.6.36_2007.pdf Mediul ambiant, nr. 6 (36)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170320152403/http://www.mediu.gov.md/images/documente/publicatii/mediul_ambiant/Mediul_Ambiant_nr.6.36_2007.pdf |date=2017-03-20 }},Chișinău, 2007, pp. 10 - 13 ISSN 1810-9551</ref><ref name="ursu-vulc">[[Andrei Ursu|Ursu, A]]. ''Vulcani noroioși în văile bazinului Prutului''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/ANUAR-NR17.pdf Buletinul Științiﬁc al Muzeului Național de Etnograﬁe și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 4 (17)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223092813/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/ANUAR-NR17.pdf|date=2017-02-23}}, Serie nouă, Științe ale naturii, pp. 41-46. ISBN 9975-940-84-6 ISSN 1857-0054</ref> Cel mai dens situați vulcani noroioși au fost observați în lunca [[Râul Delia|râulețului Delia]].<ref name=ursu-vulc /> Aici pe o suprafață de aproximativ 2 ha se aﬂă 6 vulcani de diferite forme, dimensiuni și stadii de activitate. Alt vulcan noroios s-a format în valea [[Râul Camenca, Prut|râului Camenca]] lângă satul [[Mălăiești, Rîșcani]], argilă căruia e utilizată de localnici.<ref name=ursu-vulc /> [[Vulcan noroios|Vulcani noroioși]] au mai fost semnalați în valea [[Răut]]ului în amonte de [[Bălți]], în valea [[Râul Larga, Cantemir|râului Larga]] (comuna [[Constantinești, Cantemir|Constantinești]]), pe terasa inferioară a Prutului ([[Bărboieni, Nisporeni|Bărboieni]]) și în valea [[Râul Nârnova|râului Nârnova]].<ref name=vulcani-moldova1 />

=== Substanțe minerale utile ===
Principalele substanțe minerale extrase din subteran reprezintă materia primă pentru industria materialelor de construcție. În 2011 erau luate la evidență circa 400 de zăcăminte de substanțe minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400 de milioane de tone de [[ghips]], [[nisip]] pentru sticlă, tripol, [[diatomit]]e etc. și 1.500 de milioane de metri cubi de [[calcar]], piatră brută, prundiș, [[argilă]] etc.<ref>Preasca, Ion. ''[http://adevarul.ro/moldova/social/bogatiile-tarii-raman-ascunse-pamant-subsolul-moldovei-contine-importante-zacaminte-naturale-1_50ad868d7c42d5a66396c2a0/index.html Bogățiile țării rămân ascunse în pământ. Subsolul Moldovei conține importante zăcăminte naturale'']. [[Adevărul]], 7 octombrie 2011. Accesat 24 decembrie 2012.</ref>

În sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi: [[petrol]] ([[Văleni, Cahul|Văleni]]), [[gaz natural]] ([[Victorovca, Cantemir|Victorovca]]) și [[cărbune brun]] ([[Etulia, Găgăuzia|Etulia]]). Potrivit estimărilor efectuate conform datelor din perioada sovietică rezerve de petrol sunt de circa 2,1 milioane de tone și de gaze naturale – 960 de milioane m3. Totodată, se prognoza existența altor zăcăminte la adâncimi mai mari.<ref>Preasca, Ion. ''[http://adevarul.ro/moldova/economie/ucrainenii-gasit-petrol-republica-moldova-1_50abb8137c42d5a6637f31ca/index.html Ucrainenii au găsit și petrol în Republica Moldova]''. [[Adevărul]], 18 octombrie 2011. Accesat 24 decembrie 2012.</ref>

=== Sol ===
[[File:Ogor cultivat cu ceapă în nordul Republicii Moldova..jpg|thumb|left|upright|[[Cernoziom]] cultivat cu ceapă în nordul țării.]]
[[Sol (strat al Pământului)|Solul]] constituie principala bogăție naturală a Republicii Moldovei. Fondul funciar al Republicii Moldova la
1 ianuarie 2010 constituie 3,384 mln ha. Terenurile agricole ocupă circa 2 mln ha (59,0 la sută)<ref>''[[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]''. [http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2010.pdf Resursele naturale și mediul în Republica Moldova]: Culegere Statistică. [[Chișinău]], 2010. p. 17. Accesat 23 octombrie 2011.</ref>, inclusiv: terenuri arabile – 1820,5 mii ha (72,7 la sută), plantații pomiviticole – 303,0 mii ha (12,1 la sută), pajiști – 356,1 mii ha (14,2 la sută) <ref>Andrieș, S.; Cerbari, V.; Filipciuc, V. [http://www.akademos.asm.md/files/Starea%20de%20calitate%20a%20invelisului%20de%20sol%20si%20masuri%20de%20remediere.pdf. Starea de calitate a învelișului de sol și măsuri de remediere]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Akademos'', '''nr. 3(18)''', septembrie 2010, p. 80-87. Accesat 23 octombrie 2011.</ref>.

Învelișul de sol include trei tipuri zonale: [[Sol brun|solurile brune]], care predomină pe [[Podișul Moldovei Centrale]] (în zona Codrilor), [[Sol cenușiu|solurile cenușii]] răspândite în regiunile deluroase, și [[cernoziom]]urile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini mai joase.<ref name="ursu-sol">[[Andrei Ursu|Ursu, A]]. ''Solurile Moldovei: probleme actuale de folosire și protejare''. Buletin Științific - revistă de etnografie, Științele naturii și muzeologie a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 2 (15), Serie nouă, Științele naturii. Chișinău, 2005: 14-16. ISBN 9975-940-84-6; ISSN 1857-0054</ref> Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe).

Cele mai fertile sunt [[cernoziom]]urile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de [[humus]], având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip.

=== Climă ===
{{AP|Clima Republicii Moldova}}
[[Fișier:SolarGIS-Solar-map-Moldavia-en.png|thumb|right|230px|Distribuirea [[Radiație solară|radiației solare]] în țară]]
Republica Moldova este plasată în zona cu [[climă temperată|clima temperat-continentală]], influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuﬁcientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. De exemplu, doar în perioada 1990-2007, în țară au fost înregistrate nouă secete.<ref>Schimbările climatice în Republica Moldova: Impactul socio-economic și opțiunile de politici pentru adaptare. Raportul Național de Dezvoltare Umană în Moldova, 2009-2010</ref> Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate, [[iarnă|iarna]] fiind blândă, iar [[vară|vara]] caldă. Mișcarea generală a [[vânt|maselor de aer]] ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea [[Oceanul Atlantic|Atlanticului]] de Nord-Vest și Sud-Vest. [[Temperatură|Temperatura]] medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C ([[Briceni]]) și 10,0 °C ([[Cahul]]) semnalându-se o încălzire a climei,<ref>Cazac, V.; Daradur, M.; Nedealcov, M. ''[Clima actuală în Republica Moldova și tendințele ei de schimbare (temperatura aerului)]''. Mediul ambiant, '''Nr. 4 (22)''', 2005, pp. 39-41.</ref> iar a solului între 10 °C și 12 °C. În Republica Moldova sunt aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an, precipitațiile variază între 370–560 mm/an și aproape 10% din ele cad sub formă de [[zăpadă]], care se topește de câteva ori pe iarnă.

Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer [[Arctica|arctic]] chiar până la -35 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai temperatura se stabilește în jurul gradației 15 °C și scade pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, deseori depasind aceasta medie iar in unele zile temperaturile pot atinge 32 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale. Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C — 5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.

=== Hidrografie ===
{{AP|Hidrografia Republicii Moldova}}
[[Fișier:Moldova, along the Dniestr River (14910917115).jpg|thumb|left|Peisaj. [[Nistrul]].]]
Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pârâuri cu lungimea totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, 247 - de peste 10 km; pe un sector de 700 m curge și [[Dunărea]]. Cele mai lungi râuri sunt [[Nistru]], [[Prut]], [[Răut]], [[Bâc]], [[Botna]], [[Ichel]], [[Cogâlnic]] și [[Ialpug]]. Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,48 km/km2. Cel mai mare debit al râurilor se înregistrează primăvara, când se topesc zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru și Prut constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din țară.<ref name=chirica>Chirică, L. et al. ''Apele de suprafață: probleme și soluții''. [http://ies.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/11/ma2.pdf Mediul ambiant, '''nr. 2(56)'''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031351/http://ies.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/11/ma2.pdf |date=2014-02-22 }}, 2011, pp. 7-10.</ref>

Lacurile naturale nu sunt numeroase, majoritatea amplasate în luncile râurilor Prut ([[Lacul Beleu|Beleu]], [[Lacul Rotunda|Rotunda]], [[Lacul Foltane|Foltane]]) și Nistru (Nistrul Vechi, [[Lacul Cuciurgan|Cuciurgan]]). În proprietate publică sunt circa 4350 acumulări de apă cu o suprafață totală de peste 300 km2 și o capacitate totală de păstrare a apei de circa 1,5 km3, din acestea 126 cu un volum mai mare de 1 mil. m3<ref name=chirica />. Apa din aceste lacuri este destinate pentru irigație, pescuit, odihnă, necesități industriale, protecția contra nundațiilor. În Moldova există două rezervoare mari: [[Lacul Costești - Stânca]] pe râul Prut (cel mai mare; 678 mil. m3), gestionat în comun cu România, și [[Lacul Dubăsari]] (235 mil. m3) pe râul Nistru.<ref>''[http://www.undp.md/publications/2009NHDR/NHDR_rom_Capitol4.pdf Schimbările Climatice și resursele de apă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121203122022/http://www.undp.md/publications/2009NHDR/NHDR_rom_Capitol4.pdf |date=2012-12-03 }}''. Raportul Național de Dezvoltare Umană în Moldova, 2009-2010. - 64 p.</ref>

=== Floră ===
{{AP|Flora Republicii Moldova}}
Atât [[Așezare geografică|așezarea geografică]] cât și clima sau relieful au influențat semnificativ componența [[vegetație]]i. În ecosistemele Republicii Moldova au fost determinate circa 5513 specii de plante, în ultimii 50 de ani, au dispărut 31 de specii. [[Factorul antropic|Factorul uman]] a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a [[Cartea Roșie a Republicii Moldova|Cărții Roșii a Republicii Moldova]] sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice – ''Genista tetragona'', ''Centaurea thirei'', ''Centaurea anngelescui'', ''Euonymus nana''.<ref name="cartea_rosie">Cartea Roșie a Republicii Moldova. - ed. a 2-a. Ch.: Știința, 2002. - 288 p. ISBN 9975-67-311-2</ref> Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind zona [[Stepă|stepei]] și cea a [[Silvostepă|silvostepei]].
[[Fișier:Codrii dolna.jpg|thumb|right|Un [[Codru (masiv forestier din Republica Moldova)|desiș forestier]] din [[raionul Strășeni]]]]
Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul [[Podișului Codrilor]] și la sudul și estul [[Colinele Tigheciului|Colinelor Tigheciului]] - [[stepa Bugeacului]], întâlnindu-se de asemenea și la Nord, în [[stepa Bălțului]], aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile [[graminee]], [[ciperacee]], [[fabacee]], iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul (''[[Festuca]]''), colilia sau negara (''[[Stipa]]''), ovăzul sălbatic (''[[Avena]]''), firuța (''[[Poa]]''), iar dintre dicotiledonate: păpădia (''[[Taraxacum]]''), salvia (''[[Salvia]]''), jaleșul (''[[Stachys]]''), pelinul (''[[Artemisia]]'').

Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării – în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru – 13,5% și în zona de sud – 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin [[stejar pufos]], [[stejar pedunculat]], [[fag]], [[carpen]], [[mesteacăn]], gorun, tei, ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar fi [[Salcie|sălciile]] și [[plop]]ii.

Flora acvatică și palustră însumează circa 60 de specii de plante superioare, din 23 familii și 27 genuri. Cel mai numeros gen este ''[[Potamogeton]]'' – 15 specii, răspândite sunt stufărișurile (''[[Phragmites australis]]'') și păpurișurile (''[[Typha latifolia]]'', ''[[Typha angustifolia]]'').

[[Pinofite]]le sunt reprezentată de o singură specie în flora spontană – [[Cârcel]] (''[[Ephedra distachya]]''). În parcuri, fâșii forestiere au fost plantați [[pin]]i, [[Molid|molizi]], [[Tuia|tui]], [[jneapăn]]i, anterior nespecifice pentru Moldova.

O distribuție redusă prezintă [[Ferigă|ferigile]] și [[Equisetales|ecvizetofitele]]. În urma cercetărilor din 1965-1996 s-au determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri (''[[Dryopteris filix-mas]]'', ''[[Salvinia natans]]'', ''[[Asplenium trichomanes]]'').<ref>Chirtoca, Vasile; Pînzaru, Pavel. [http://old.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/05/2_11-14.pdf Ferigele interfluviului Nistru-Prut] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031351/http://old.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/05/2_11-14.pdf |date=2014-02-22 }}. ''[[Mediul ambiant]]'', nr. 2 (20), 2005: pp. 11-14</ref> Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii (''[[Equisetum telmateia]]'', ''[[Equisetum pratense]]'' etc.).

[[Lichen]]oflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți – licheni crustoși (''Verrucaria fuscella'', ''Pyrenula nitida'', total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei (''Peltigera canina'', ''[[Xanthoria parietina]]'', 80 sp.) și fruticuloși (''[[Ramalina fraxinea]]'', ''[[Cladonia fimbriata]]'', 18 sp.).<ref>Begu, A. [http://reviste.ubbcluj.ro/contributii_botanice/materiale/2009/Contrib_Bot_vol_44_pp_093-106.pdf Contributions to study of lichens in the Republic of Moldova and their application in air quality monitoring] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130729044006/http://reviste.ubbcluj.ro/contributii_botanice/materiale/2009/Contrib_Bot_vol_44_pp_093-106.pdf |date=2013-07-29 }}. // Contribuții Botanice, Vol. XLIV, 2009: pp. 93-106.</ref> De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de [[mușchi (plantă)|mușchi]] (''[[Pleurozium schreberi]]'', ''Plagiochila asplenioides'', ''[[Marchantia polymorpha]]'', ''[[Funaria hygrometrica]]'').

În ecosistemele acvatice și cele terestre au fost depistate 3500 de specii de alge, în special [[Algă verde|alge verzi]], [[diatomee]], [[Algă albastră-verde|alge albastre verzi]], [[Euglenozoa|euglenofite]], alge heteroconte etc.

=== Faună ===
{{AP|Fauna Republicii Moldova}}
Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și siguranță. Fauna Moldovei cuprinde circa 17 mii specii de [[animale]] dintre care 16,5 mii sunt [[nevertebrate]] și 460 [[vertebrate]]. Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a [[Cartea Roșie a Republicii Moldova|Cărții Roșii]] sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare <ref>Xeneofontov, Ion. ''Ornitofauna Moldovei: dimensiuni istorice și culturale''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Print.indd.pdf Buletinul Științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 13 (26), Serie nouă, Fascicula Etnografie și Muzeologie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223093026/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Print.indd.pdf |date=2017-02-23 }}, Chișinău, 2010: pp. 210-222, ISSN 1857-0054</ref>, 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște.<ref name=cartea_rosie /> În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: ''[[Căprioară|căprioara]], [[mistreț]]ul, [[vulpe]]a, [[bursuc]]ul, [[veveriță]], [[Martes|jderul]]'' sau [[pisica sălbatică]] și specii de păsări ca ''[[Coțofană|coțofana]], [[Pupăză|pupăza]], [[privighetoare]]a, [[Mierlă|mierla]].'' În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: ''[[Șoarece|șoarecele de câmp]], [[hârciog]]ul, [[iepure]]le, [[popândău]]l'', de păsări: ''[[Ciocârlie|ciocârlia]], [[Prepeliță|prepelița]], [[potârniche]]a, și mai rar, [[Dropie|dropia]]'' și alte animale precum ''[[bursuc]]ul ''și'' [[vulpe]]a''.
[[Fișier:Saturnia pyri in Bălți (Moldova) 01.jpg|thumb|right|''[[Saturnia pyri]]'' – cel mai mare lepidopter din Moldova]]
Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de ''[[Gâscă|gâște]], [[Rață|rațe sălbatice]] ''și'' [[Lebădă|lebede]]''. În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de pești: ''[[crap]]ul, [[Știucă|știuca]], [[Șalău|șalăul]], [[somon]]ul'' ș.a.

Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc [[insecte]]le peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt [[Coleoptere]]le, peste 2 mii de specii: rădașca (''[[Lucanus cervus]]'', 75 mm), gândacul rinocer (''[[Oryctes nasicornis]]'', 41 mm), croitorul mare al stejarului (''[[Cerambyx cerdo]]'', 56 mm) etc., și [[lepidoptere]]le, cu peste 800 de specii: [[Saturnia pyri|fluturele ochi de păun mare]] (anvergura aripilor – 150 mm), [[Acherontia atropos|fluturele cap de mort]] (anvergura – 120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc [[efemeroptere]], [[Libelulă|libelule]], [[ortoptere]], blatoide, [[dermoptere]], isoptere, [[himenoptere]], [[neuroptere]], [[diptere]] ș.a.

Arahnofauna este slab reflectată în publicațiile științifice, cei mai studiați fiind [[păianjen]]i, cu peste 300 de specii, și [[Acarina|acarienii]] din sistemele agricole.<ref>Eliseev, Serghei. Spiders (Arachnida, Aranei) from the Republic of Moldova. Solurile Moldovei: probleme actuale de folosire și protejare. Buletin Științific - revistă de etnografie, Științele naturii și muzeologie a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 2 (15), Serie nouă, Științele naturii. Chișinău, 2005: 54-56. ISBN 9975-940-84-6; ISSN 1857-0054</ref><ref>Mikhailov K.G. 1997. [https://sites.google.com/a/os.books-now.com/en333/9785211037847-93rencaGEciemes73 Catalogue of the spiders of the territories of the former Soviet Union (Arachnida, Aranei)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220215195318/https://sites.google.com/a/os.books-now.com/en333/9785211037847-93rencaGEciemes73 |date=2022-02-15 }}. // '''Sbornik trudov Zool. Muzeya MGU'''. Moscow: Zool. Museum, Moscow State Univ. Vol.37. 416 pp.</ref>

Din [[crustacee]] se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind [[filopode]]le, [[copepode]]le, [[podocopide]]le și [[amfipode]]le. Moluștele sunt reprezentate de [[gasteropode]] – 60 de specii acvatice și 70 terestre (''[[Helix pomatia]]'', ''[[Carychium minimum]]'') și [[bivalve]] – 30 de specii (''[[Anodonta cygnea]]'', ''Adacna vitrea).

[[Anelide]]le din Moldova aparțin la trei clase: [[polichete]] (2 specii, incl. ''[[Hypania invalida]]''), [[oligochete]] – întâlnite în mediul acvatic și terestru (''Achaeta bohemica'', ''[[Lumbricus terrestris]]'') și [[hirudinee]] (''[[Hirudo medicinalis]]'', ''Helobdella stagnalis''). O atenție deosebită este acordată [[nematode]]lor, ma ales celor fito și zooparazite.

Mai puțin numeroase sunt [[rotifere]]le, [[Vierme lat|plathelminții]], briozoare, [[tardigrade]]le, [[gastrotrihe]]le, [[celenterate]]le și [[Porifera|spongierii]].

Diversitatea [[protozoare]]le este reprezentată de [[sarcodine]] (aprox. 500 de specii), [[mastigofore]] (cca. 200 de specii), [[sporozoare]], [[ciliofore]] (cca. 650 de specii).<ref>Toderaș, I.; Vladimirov, M., Niculisean, Z. Lumea animală a Moldovei, Vol 1: Nevertebrate. - Ch.: Î.E.P. Știința, 2007. -198 p. ISBN 978-9975-67-597-0</ref>

== Politică ==
{{Politica Republicii Moldova}}
{{AP|Politica Republicii Moldova}}
=== Politică internă ===
{{AP|Președintele Republicii Moldova|Parlamentul Republicii Moldova|Guvernul Republicii Moldova}}
{{Imagini șef de stat și de guvern|align=left|caption_template1=președintele __link__|caption_template2=prim-ministrul __link__}}
[[Parlamentul Republicii Moldova]] este unul unicameral și are 101 de locuri (majoritatea simplă, conform Curții Constituționale, fiind de 52 voturi), iar membrii săi sunt aleși prin vot popular la fiecare 4 ani. Conform articolului 78, alin. 1, din Constituția Republicii Moldova, președintele (șeful statului) este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățeni, o dată la 4 ani. Președintele propune [[prim-ministru]]l (șeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

După [[Alegeri legislative în Republica Moldova, 2005|alegerile din 6 martie 2005]], majoritatea parlamentară o deținea [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziția este reprezentată de patru formațiuni politice – [[Alianța „Moldova Noastră”]] – 13 locuri, [[Partidul Democrat din Moldova]] – 9 locuri, [[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] – 7 locuri, [[Partidul Social-Liberal]] – 3 locuri, precum și de 14 deputați neafiliați (inclusiv 4 deputați membri ai [[Partidul Democrației Sociale|Partidului Democrației Sociale]] și 2 deputați membri ai [[Partidul Național Liberal (Republica Moldova)|Partidului Național Liberal]], formațiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005).

Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul „Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziție, a obținut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formațiune s-a dezintegrat însă în decurs de câteva săptămâni de la alegeri, după ce PDM și PSL s-au despărțit de Bloc, lăsând doar Alianța „Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD și PDM au menținut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziției de centru și centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democrației Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) și Partidul Național Liberal (PNL)3. Opoziția de stânga este reprezentată în principal de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova „Patria-Rodina” (PSRM) și de Mișcarea Social-Politică „Ravnopravie”.
[[File:Moldavie Parlement 2021.svg|thumb|right|
'''[[Guvernul Natalia Gavrilița|Guvern]]''' (63)
{{Legendă|#e6c300|[[Partidul Acțiune și Solidaritate|PAS]] (63)}}
'''Opoziție''' (38)
{{Legendă|#CE0000|[[Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor|BeCS]] (32)}}
{{Legendă|#700100|[[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova|PSRM]] (22)}}
{{Legendă|#C10000|[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] (10)}}
{{Legendă|#5CBB72|[[Partidul „ȘOR”|PPȘ]] (6) }}]]
[[Alegeri legislative în Republica Moldova, aprilie 2009|Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009]] sunt câștigate din nou de [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] – 60 locuri, acesta fiind acuzat de opoziție că a fraudat masiv alegerile, urmat de [[Partidul Liberal (Republica Moldova)|Partidul Liberal]] – 15 locuri, [[Partidul Liberal Democrat din Moldova|Partidul Liberal Democrat]] – 15 locuri și [[Alianța Moldova Noastră]] – 11 locuri. Aceste alegeri nu au fost validate niciodată, fiind organizate alte alegeri repetate mai târziu.

La acest scrutin, 5 aprilie 2009, s-au desfășurat alegeri la nivel local pentru a patra oară de când Moldova a obținut independența în 1991, și al treilea scrutin național de la venirea la putere a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obținut 46% din voturi și 56 dintre cele 101 locuri în parlament. În urma alegerilor, PCRM a ajuns la o înțelegere cu mai multe partide de opoziție, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), care i-au acordat susținerea necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca președinte al republicii la data de 4 aprilie 2005.

În [[Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2012|martie 2012]], [[Nicolae Timofti]], candidatul Alianței pentru Integrare Europeană a fost ales [[Președinții Republicii Moldova|președinte al Republicii Moldova]] în Parlamentul de la Chișinau.<ref>{{ro icon}} Wall-Street.ro [http://www.wall-street.ro/articol/International/118209/republica-moldova-si-a-ales-presedintele.html "Republica Moldova si-a ales presedintele"]</ref> La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la modificarea și completarea Legii 100 privind actele de stare civilă; ca urmare a acestei legi, cetățenii Republicii Moldova pot să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică [[români]].<ref>[http://www.jurnal.md/ro/news/cere-ti-dreptul-fii-roman-220717/ Cere-ți dreptul, fii român!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120603225339/http://jurnal.md/ro/news/cere-ti-dreptul-fii-roman-220717/ |date=2012-06-03 }}, ''jurnal.md'', 26 mai 2012</ref>

[[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014|Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014]] au fost cea de-a VIII-a competiție electorală de acest fel după proclamarea independenței Republicii Moldova, la scrutin participînd 26 de concurenți electorali (la finele campaniei au rămas 24 de concurenți). Rata de participare la scrutin a constituit 57,28%, iar mandatele de deputat au fost distribuite în felul următor: PSRM — 25 de mandate, PLDM — 23, PCRM — 21, PDM — 19 și PL — 13.<ref>{{cite web|url=http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2014/|title=Alegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014 / alegeri.md|website=www.e-democracy.md}}</ref>

Pe 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile prezidențiale, după ce prin decizia [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova|Curții Constituționale]] din {{Dată|2016|3|4}} s-a revenit la alegerea Președintelui prin vot direct de către cetățeni. Primul tur de scrutin din {{Dată|2016|10|30}} cu o rată de participare de 50,95% a fost validat, fiind depășit baremul de validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Deoarece niciunul dintre cei 9 candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost organizat pe 13 noiembrie 2016. Lupta s-a dat dintre primii doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie — Igor Dodon și Maia Sandu. Prezența la vot a fost de 53,45%, iar Igor Dodon a fost ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova.<ref>{{cite web|url=http://www.e-democracy.md/elections/presidential/2016/|title=Alegerile Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 / alegeri.md|website=www.e-democracy.md}}</ref>

La [[Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2020|alegerile prezidențiale din 2020]], în turul al doilea de scrutin, Maia Sandu a câștigat cu 57,75% din voturi, în timp ce Igor Dodon a strâns 42,2%.<ref name="Digi 24_2021-07-13">{{Citation | url=https://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova/alegeri-prezidentiale-moldova-rezultatele-oficiale-partiale-maia-sandu-se-claseaza-inaintea-lui-igor-dodon-1402390| title=Alegeri prezidențiale Moldova. Rezultatele oficiale confirmă: Maia Sandu va fi noul președinte. Scorul este zdrobitor| newspaper=Digi 24| date= | accessdate=2021-07-13}}</ref> În [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021|alegerile parlamentare anticipate]], convocate în anul următor, {{Partid|Moldova|PAS|format=fns}}, care a susținut-o pe Maia Sandu la prezidențiale, a obținut și majoritatea locurilor în Parlament.<ref name="Mediafax_17:42">{{Citation | url=https://www.mediafax.ro/politic/alegerile-parlamentare-din-republica-moldova-rezultate-oficiale-victorie-pentru-partidul-condus-de-maia-sandu-20184745| title=Alegeri parlamentare Republica Moldova. Rezultate oficiale: victorie pentru partidul condus de Maia Sandu| newspaper=Mediafax| date= 2021-07-12| accessdate=2021-07-13 |author = Ștefan Ionescu}}</ref>

=== Politică externă ===
{{Articol principal|Relațiile externe ale Republicii Moldova}}
{{Vezi și|Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană|Relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii}}
[[Fișier:Diplomatic missions of Moldova.png|thumb|350px|Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate]]
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este organul central de specialitate al administrației publice, abilitat să promoveze și să realizeze politica externă a statului. Aparatul central al Ministerului, oficiile consulare, misiunile diplomatice, reprezentanțele și misiunile de pe lîngă organizațiile internaționale, precum și personalul, care activează în cadrul acestora, constituie, în ansamblu, Serviciul diplomatic al Republicii Moldova.

În domeniul integrării europene, dialogul bilateral cu Uniunea s-a intensificat după 2007 în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, după ce, la 22 februarie 2005, la [[Bruxelles]], se semnase un Plan de Acțiuni RM-UE; Republica Moldova a deschis în mai 2005 o misiune diplomatică pe lângă Comunitățile Europene (mai 2005), iar Comisia Europeană a deschis la rândul său Oficiul Delegației Comisiei Europene în Republica Moldova în octombrie 2005. Uniunea Europeană desemnează un Reprezentant Special pentru Republica Moldova și participă în formatul de negocieri extins privind [[Conflictul din Transnistria|conflictul transnistrean]], cu alături de [[SUA]], [[Rusia]] și autoritățile transnistrene (5+2).

În noiembrie 2013, la Vilnius, Republica Moldova a parafat cu Uniunea Europeană un Tratat de Asociere și un Tratat de Liber Schimb, ca urmare produsele moldovenești au căpătat acces liber pe piața comunitară,<ref>{{Citat web|url=http://www.dw.de/acordul-de-asociere-moldova-ue-a-fost-parafat/a-17261809|publisher=Deutsche Welle|accessdate=2014-04-29|titlu=Acordul de Asociere Moldova - UE a fost parafat|date=29 noiembrie 2013}}</ref> iar din 28 aprilie 2014 cetățenii țării pot circula fără vize în [[Spațiul Schengen|țările Schengen]] și în țările care folosesc regimul Schengen.<ref>{{Citat web|url=http://www.dw.de/nimic-nu-mai-poate-%C3%AEmpiedica-liberalizarea-regimului-de-vize-pentru-moldova/a-17541794|title=Nimic nu mai poate împiedica liberalizarea regimului de vize pentru Moldova|date=3 aprilie 2014|publisher=Deutsche Welle|accessdate=2014-04-29|first=Ovidiu|last=Suciu}}</ref> În contextul [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei ruse a Ucrainei]], în vara lui 2022, Republica Moldova a cerut și a obținut statutul de stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană.<ref name="G4Media.ro_2022-06-23">{{Citation|author=Redacția|title=Moment istoric: Consiliul European acordă statutul de candidate la aderarea la UE pentru Ucraina și Republica Moldova / Charles Michel: „Viitorul nostru este împreună”|date=2022-06-23|url=https://www.g4media.ro/moment-istoric-consiliul-european-acorda-statutul-de-candidate-la-aderarea-la-ue-pentru-ucraina-si-republica-moldova.html|newspaper=G4Media.ro|accessdate=2022-06-23}}</ref>

O evoluție pozitivă au avut relațiile Republicii Moldova cu [[NATO|Alianța Nord-Atlantică]]. Nivelul calitativ nou al acestor relații a fost definit în Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP), implementarea căruia va contribui la intensificarea dialogului politic și aprofundarea cooperării RM cu statele aliate și cele partenere, va asigura modernizarea și reformarea sectorului național de securitate și apărare.

===Forțele armate===
{{AP|Forțele armate ale Republicii Moldova}}
[[File:Moldova at Combined Resolve III (15447589208).jpg|thumb|left|Soldați din cadrul [[Forțele Terestre ale Republicii Moldova|Forțele Terestre]] în cadrul unor exerciții de pacificare]]
Conform articolului 11, punctul 1, din [[Constituția Republicii Moldova]], Republica Moldova este un stat neutru, acest statut având un caracter permanent. [[Forțele armate ale Republicii Moldova]] sunt constituite din [[Armata Națională (Republica Moldova)|Armata Națională]] și [[Trupele de carabinieri]]. Armata Națională, la rândul său, constă din [[Forțele Terestre ale Republicii Moldova|Forțele Terestre]] și [[Forțele Aeriene ale Republicii Moldova]]. În țară este valabil serviciul militar obligatoriu, conform căruia toți tinerii ce au atins vârsta de 18 ani sunt înrolați în cadrul armatei, excepție fiind doar pentru studenți sau cazuri speciale de boală, situație familiară grea, convingeri personale sau religioase. În prezent durata satisfacerii serviciului militar în termen este de 12 luni. Alternativ, populația, în special studenții pot face pregătirea militară la catedre militare.

În iunie 1995, parlamentul a adoptat Doctrina militară a Republicii Moldova, care este determinată de politica ei externă și internă, de neutralitatea permanentă a țării proclamată constituțional și care poartă un caracter exclusiv defensiv. Scopul principal al politicii militare a Republicii Moldova este asigurarea securității militare a poporului și statului, prevenirea războaielor și conflictelor armate prin mijloacele de drept internațional.<ref>[http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306988 HOTĂRÎRE Nr. 482 din 06.06.1995 privind Doctrina militară a Republicii Moldova] ([[domeniul public]])</ref>

La 16 martie 1994 Republica Moldova și [[NATO]] au semnat [[Parteneriatul pentru Pace]]. În prezent armata Republicii Moldova are un program de colaborare cu forțele NATO, adesea efectuând exerciții militare și traininguri comune. Pe plan internațional armata RM nu s-a remarcat în acțiuni militare, însă a participat la operațiunile post-conflict din [[Irak]] în anii 2003-2008, delegând în Irak șase contingente de militari, în mare parte geniști. În total, geniștii moldoveni au lichidat în Irak circa 400 mii mine, obuze și alte muniții.<ref name=jurnal_army /> În 2013, ministrul apărării al Republicii Moldova, [[Vitalie Marinuța]], a convenit cu reprezenanții NATO să delege din partea Moldovei un grup de militari cu scop de menținere a păcii în [[Kosovo]],<ref>{{cite web|url=https://moldova.europalibera.org/a/25048184.html|title=Se va alătura Moldova forțelor NATO din Kosovo, KFOR?|website=Radio Europa Liberă}}</ref> iar la 8 martie 2014 un contingent de 41 militari moldoveni au plecat în Kosovo.<ref name=jurnal_army>[http://www.jurnal.md/ro/news/41-cei-mai-buni-militari-moldoveni-au-plecat-in-kosovo-1165418/ 41 cei mai buni militari moldoveni au plecat în Kosovo] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141012010114/http://jurnal.md/ro/news/41-cei-mai-buni-militari-moldoveni-au-plecat-in-kosovo-1165418/ |date=2014-10-12 }}, jurnal.md</ref>

== Organizare administrativ-teritorială ==
{{articol principal|Împărțirea administrativă a Republicii Moldova}}
{{Organizarea administrativă a Republicii Moldova|200px|float=right}}
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de [[Parlamentul Republicii Moldova]], și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.<ref name="UAT">[http://lex.justice.md/md/312874/ Legea Nr. 764, din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova]</ref>

[[Sat]]ul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună. Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții.<ref name="UAT" />

[[Oraș]]ul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.<ref name="UAT" />

[[Municipiu]]l este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.<ref name="UAT" /> [[Raion]]ul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale.<ref name="UAT" />

Prin Legea 191-XIV/1998<ref>{{Citat web|url=https://ro.wikisource.org/wiki/Legea_nr._191_din_12_noiembrie_1998_privind_organizarea_administrativ-teritorial%C4%83_a_Republicii_Moldova|titlu=Legea nr. 191 din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova}}</ref>, Republica Moldova a fost împărțită din anul 1998 până în februarie 2003 în [[Județele Republicii Moldova|județe]]. Din 2003, s-a revenit la sistemul [[Uniunea Sovietică|sovietic]] de împărțire administrativă în [[Raioanele Republicii Moldova|raioane]].

În urma adoptării legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost înființate regiunile de dezvoltare, care au scopul de a stimula atragerea de fonduri și investiții și de a asigura o dezvoltare durabilă.<ref>{{cite web|url=https://www.basarabeni.ro/stiri.php?action=read&pagina=18|title=Moldova, 6 regiuni de dezvoltare - Ziar / Publicatie online Basarabeni.RO|website=www.basarabeni.ro}}</ref><ref>{{citat web|title=LEGE Nr. 438 din 28-12-2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova|url=https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=26105&lang=ro|accessdate=2020-03-19}}</ref>

Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 13 municipii și 2 regiuni cu statut special:
{{col-start}}
{{col-2}}
Municipiile Republicii Moldova:
* [[Fișier:Flag of Chișinău.svg|20px|border]] [[Chișinău]]
* [[Fișier:Balti_flag_2006.png|20px|border]] [[Bălți]]
* [[Fișier:Bendery-Flag.jpg|20px|border]] [[Tighina]]
* [[Fișier:Flagge_der_Tiraspol.png|20px|border]] [[Tiraspol]]
* [[Fișier:Komrat_flag.png|20px|border]] [[Comrat]]
* [[Fișier:Flag_of_District_Cahul.svg|20px|border]] [[Cahul]]
* [[Fișier:Bandera_Ungheni.svg|20px|border]] [[Ungheni]]
* [[Fișier:Flag_of_District_Soroca.svg|20px|border]] [[Soroca]]
* [[Fișier:Flag_of_Orhei.svg|20px|border]] [[Orhei]]
* [[Fișier:Flag_of_Ceadîr-Lunga.png|20px|border]] [[Ceadîr-Lunga]]
* [[Fișier:Flag_of_Edineț.svg|20px|border]] [[Edineț]]
* [[Fișier:Flag_of_Hîncești.gif|20px|border]] [[Hîncești]]
* [[Fișier:Straseni_rajon_flag.gif|20px|border]] [[Strășeni]]

Regiunile cu statut special:
* [[Fișier:Flag of Gagauzia.svg|20px|border]] [[Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia]]
* [[Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului]], cunoscute mai generic ca [[Transnistria]] ([[Statutul politic al Transnistriei|disputat]])

{{col-2}}
Raioanele Republicii Moldova:
{| summary="" width="500"
|-----
| valign="top" align="left" width="33%" |
* [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]]
* [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]]
* [[Raionul Briceni|Briceni]]
* [[Raionul Cahul|Cahul]]
* [[Raionul Cantemir|Cantemir]]
* [[Raionul Călărași|Călărași]]
* [[Raionul Căușeni|Căușeni]]
* [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]]
* [[Raionul Criuleni|Criuleni]]
* [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]]
* [[Raionul Drochia|Drochia]]
| valign="top" align="left" width="33%" |
* [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]]
* [[Raionul Edineț|Edineț]]
* [[Raionul Fălești|Fălești]]
* [[Raionul Florești|Florești]]
* [[Raionul Glodeni|Glodeni]]
* [[Raionul Hîncești|Hîncești]]
* [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]]
* [[Raionul Leova|Leova]]
* [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]]
* [[Raionul Ocnița|Ocnița]]
* [[Raionul Orhei|Orhei]]
| valign="top" align="left" width="33%" |
* [[Raionul Rezina|Rezina]]
* [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]]
* [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]]
* [[Raionul Soroca|Soroca]]
* [[Raionul Strășeni|Strășeni]]
* [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]]
* [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]]
* [[Raionul Taraclia|Taraclia]]
* [[Raionul Telenești|Telenești]]
* [[Raionul Ungheni|Ungheni]]
|}
{{col-end}}

[[Transnistria]] este ''[[de jure]]'' o parte a Republicii Moldova, ''[[de facto]]'' însă, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Așa-numita [[Republica Moldovenească Nistreană]] și-a autoproclamat independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută de niciun stat. Municipiul [[Tiraspol]] este capitala de fapt a Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte din Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și Tighina).

== Demografie ==
{{articol principal|Demografia Republicii Moldova}}
=== Structura etnolingvistică ===
{{Articol principal|Comunități etnice în Republica Moldova|Limbile Republicii Moldova}}
În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației din 2014, minoritățile etnice reprezintă 17,9% din populație (fără Transnistria). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (6,6%), rușii (4,1%), găgăuzii (4,6%) și bulgarii (1,9%). Predomină băștinașii (82,1%) care se pot declara fie «moldoveni» (75,1%), fie« români» (7,0%). Denumirea de «moldoveni» are înțelesuri diferite în funcție de:
* [[Ius soli|Dreptul internațional]], conform căruia « moldoveni » sunt toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor;
* Dreptul Republicii Moldova și al celorlalte foste republici unionale [[Uniunea sovietică|sovietice]] conform căruia «moldovenii» sunt numai vorbitorii limbii daco-române cetățeni ai acestor state, ei constituind o «''etnie diferită de Români''», inclusiv de Românii din [[Moldova]] românească;
* [[Ius sangvinis|Dreptul României]], după care «moldovenii» sunt o parte din poporul român (definit prin vorbirea [[Limba română|limbii daco-romane]]), anume partea originară din teritoriile fostului [[Principatul Moldovei|Principat al Moldovei]], pe ambele maluri ale [[Prut]]ului.

Sfera academică consideră, în totalitate în România și în majoritate în Republica Moldova și în țările apusene, al treilea înțeles ca fiind cel conform datelor științifice (istorice, geografice și lingvistice); o minoritate din Republica Moldova și din țările apusene, dar o majoritate din țările foste sovietice (cu excepția țărilor baltice) susține însă al doilea înțeles (vezi sursele articolului «[[Controversa identitară în Republica Moldova]]»).
<div width="100%" style="overflow:auto">
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="19" align="center"|'''Structura etnică a populației Rep. Moldova conform recensămintelor 1897–2014'''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Etnie
! colspan="2" | 18971
! colspan="2" | 19302
! colspan="2" | 19413
! colspan="2" | 19594
! colspan="2" | 19705
! colspan="2" | 19796
! colspan="2" | 19897
! colspan="2" | 20048
! colspan="2" | 20149
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
!Număr
!%
|-
| [[Moldoveni]]
| rowspan="2" align="right" | 920.919
| rowspan="2" align="right" | 47,59
| rowspan="2" align="right" | 1.610.757
| rowspan="2" align="right" | 56,26
| rowspan="2" align="right" | 1.793.493
| rowspan="2" align="right" | 65.61
| align="right" | 1.886.566
| align="right" | 65,41
| align="right" | 2.303.916
| align="right" | 64,56
| align="right" | 2.525.687
| align="right" | 63,95
| align="right" | 2.794.749
| align="right" | 64,47
| align="right" | 2.564.849
| align="right" | 76,12
| align="right" | 2.068.058
| align="right" | 75,07
|-
| [[Români]]
| align="right" | 1.663
| align="right" | 0,06
| align="right" | 1.581
| align="right" | 0,04
| align="right" | 1.657
| align="right" | 0,04
| align="right" | 2.477
| align="right" | 0,06
| align="right" | 73.276
| align="right" | 2,17
| align="right" | 192.800
| align="right" | 7,00
|-
| [[Ucrainenii din Republica Moldova|Ucraineni]]
| align="right" | 379.698
| align="right" | 19,62
| align="right" | 314.211
| align="right" | 10,98
| align="right" | 449.542
| align="right" | 16,45
| align="right" | 420.820
| align="right" | 14,59
| align="right" | 506.560
| align="right" | 14,19
| align="right" | 560.679
| align="right" | 14,20
| align="right" | 600.366
| align="right" | 13,85
| align="right" | 282.406
| align="right" | 8,38
| align="right" | 181.035
| align="right" | 6,57
|-
| [[Găgăuzii din Republica Moldova|Găgăuzi]]
| align="right" | 55.790
| align="right" | 2,88
| align="right" | 98.172
| align="right" | 3,43
| align="right" | 115.683
| align="right" | 4,23
| align="right" | 95.856
| align="right" | 3,32
| align="right" | 124.902
| align="right" | 3,50
| align="right" | 138.000
| align="right" | 3,49
| align="right" | 153.458
| align="right" | 3,54
| align="right" | 147.500
| align="right" | 4,38
| align="right" | 126.010
| align="right" | 4,57
|-
| [[Rușii din Republica Moldova|Ruși]]
| align="right" | 155.774
| align="right" | 8,05
| align="right" | 351.912
| align="right" | 12,29
| align="right" | 164.410
| align="right" | 6,01
| align="right" | 292.930
| align="right" | 10,16
| align="right" | 414.444
| align="right" | 11,61
| align="right" | 505.730
| align="right" | 12,81
| align="right" | 562.069
| align="right" | 12,97
| align="right" | 201.218
| align="right" | 5,97
| align="right" | 111.726
| align="right" | 4,06
|-
| [[Bulgarii din Republica Moldova|Bulgari]]
| align="right" | 103.225
| align="right" | 5,33
| align="right" | 163.726
| align="right" | 5,72
| align="right" | 177.647
| align="right" | 6,50
| align="right" | 61.652
| align="right" | 2,14
| align="right" | 73.776
| align="right" | 2,07
| align="right" | 80.665
| align="right" | 2,04
| align="right" | 88.419
| align="right" | 2,04
| align="right" | 65.662
| align="right" | 1,95
| align="right" | 51.867
| align="right" | 1,88
|-
| [[Țigani]]
| align="right" | 8.636
| align="right" | 0,45
| align="right" | 13.518
| align="right" | 0,47
| align="right" | 8.204
| align="right" | 0,30
| align="right" | 7.265
| align="right" | 0,25
| align="right" | 9.235
| align="right" | 0,26
| align="right" | 10.666
| align="right" | 0,27
| align="right" | 11.571
| align="right" | 0,27
| align="right" | 12.271
| align="right" | 0,36
| align="right" | 9.323
| align="right" | 0,34
|-
| [[Istoria evreilor în Republica Moldova|Evrei]]
| align="right" | 228.168
| align="right" | 11,79
| align="right" | 204.858
| align="right" | 7,16
| align="right" | 6.882
| align="right" | 0,25
| align="right" | 95.107
| align="right" | 3,30
| align="right" | 98.072
| align="right" | 2,75
| align="right" | 80.124
| align="right" | 2,03
| align="right" | 65.836
| align="right" | 1,52
| align="right" | 3.628
| align="right" | 0,11
| align="right" | 1.597
| align="right" | 0,06
|-
| [[Belaruși]]
| align="right" | 2.471
| align="right" | 0,13
| colspan="2" align="center" | Ruși
| colspan="2" align="center" | Ruși
| align="right" | 5.977
| align="right" | 0,21
| align="right" | 10.327
| align="right" | 0,29
| align="right" | 13.874
| align="right" | 0,35
| align="right" | 19.608
| align="right" | 0,45
| align="right" | 5.059
| align="right" | 0,15
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Polonezii din Republica Moldova|Polonezi]]
| align="right" | 11.696
| align="right" | 0,60
| align="right" | 8.104
| align="right" | 0,28
| align="right" | 9.086
| align="right" | 0,33
| align="right" | 4.783
| align="right" | 0,17
| align="right" | 4.899
| align="right" | 0,14
| align="right" | 4.961
| align="right" | 0,13
| align="right" | 4.739
| align="right" | 0,11
| align="right" | 2.383
| align="right" | 0,07
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Germani]]
| align="right" | 60.206
| align="right" | 3,11
| align="right" | 81.089
| align="right" | 2,83
| align="right" | 2.058
| align="right" | 0,08
| align="right" | 3.843
| align="right" | 0,13
| align="right" | 9.399
| align="right" | 0,26
| align="right" | 11.374
| align="right" | 0,29
| align="right" | 7.335
| align="right" | 0,17
| align="right" | 1.616
| align="right" | 0,05
| colspan="2" align="center" | -
|-
| ''Alții''
| align="right" | 8.642
| align="right" | 0,45
| align="right" | 16.604
| align="right" | 0,58
| align="right" | 6.560
| align="right" | 0,24
| align="right" | 7.947
| align="right" | 0,28
| align="right" | 11.734
| align="right" | 0,33
| align="right" | 16.049
| align="right" | 0,41
| align="right" | 24.590
| align="right" | 0,57
| align="right" | 9.444
| align="right" | 0,28
| align="right" | 12.303
| align="right" | 0,45
|-
| ''Nerecenzați''
| colspan="16" align="center" | -
| align="right" | 193.434
| align="right" | 6,45
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 1.935.412
! colspan="2" | 2.864.402
! colspan="2" | 2.733.565
! colspan="2" | 2.884.477
! colspan="2" | 3.568.873
! colspan="2" | 3.949.756
! colspan="2" | 4.335.360
! colspan="2" | 3.383.332
! colspan="2" | 2.998.235
|-
| colspan="19" align="center"|'''1'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=0]. '''2'''Sursă:[http://historymaps.ro/?p=2488] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107072333/http://historymaps.ro/?p=2488 |date=2019-01-07 }}.[https://archive.org/stream/recensamntulgene02inst#page/n3/mode/2up]. '''3'''Sursă:[http://historymaps.ro/?p=246] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181101055012/http://historymaps.ro/?p=246 |date=2018-11-01 }}. '''4'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_59.php?reg=4]. '''5'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_70.php?reg=9]. '''6'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_79.php?reg=9]. '''7'''Sursă:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/sng_nac_89.php?reg=9]. '''8'''Sursă:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&].[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2017/2_AS.pdf]. '''9'''Sursă:[http://recensamant.statistica.md/ro].[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2017/2_AS.pdf]. Date recensăminte: 28.01.1897 / 29.12.1930 / August 1941 / 15.01.1959 / 15.01.1970 / 17.01.1979 / 12.01.1989 / 05.10.2004 / 12.05.2014
|}
</div>

[[Fișier:Harta etnică a Republicii Moldova (2014).jpg|thumb|350px|Harta etnică a Republicii Moldova (2014)]]
În perioada [[5 octombrie|5]] – [[12 octombrie]] [[2004]] pe teritoriul Republicii Moldova a avut loc [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|primul recesământ]] independent al populației. În 2014 a avut loc [[Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (Republica Moldova)|al doilea recensământ]], iar primele rezultate preliminare au fost publicate la sfârșitul aceluiași an (2014).<ref>BNS: [http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Nota_informativa_Preliminare_Recensamint_2014.pdf Notă informativă privind rezultatele preliminare ale Recensămîntului Populației și Locuințelor din Republica Moldova în anul 2014]</ref> Eroarea de colectare a datelor naționale a fost de 6,45%, mai mare decât s-ar fi așteptat autoritățile, astfel că totalul populației a fost estimat. <ref>BNS: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5583&parent=0 Principalele rezultate ale RPL 2014]</ref>

Separat, în teritoriul controlat de guvernul transnistrean au avut loc 2 recensăminte, respectiv 2004 și 2015.

{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="5" align="center"|'''Structura etnică a populației Transnistriei conform recensămintelor 2004-2015'''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Etnie
! colspan="2" | 20041
! colspan="2" | 20152
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
|-
| [[Rușii din Republica Moldova|Ruși]]
| align="right" | 168.678
| align="right" | 30,37
| align="right" | 161.300
| align="right" | 33,8
|-
| [[Moldoveni]]
| align="right" | 177.382
| align="right" | 31,94
| align="right" | 156.600
| align="right" | 33,2
|-
| [[Ucrainenii din Republica Moldova|Ucraineni]]
| align="right" | 160.069
| align="right" | 28,82
| align="right" | 126.700
| align="right" | 26,7
|-
| [[Bulgarii din Republica Moldova|Bulgari]]
| align="right" | 13.858
| align="right" | 2,50
| align="right" | 13.300
| align="right" | 2,8
|-
| [[Găgăuzii din Republica Moldova|Găgăuzi]]
| align="right" | 4.096
| align="right" | 0,74
| align="right" | 5.700
| align="right" | 1,2
|-
| [[Belaruși]]
| align="right" | 3.811
| align="right" | 0,69
| align="right" | 2.800
| align="right" | 0,6
|-
| [[Germani]]
| align="right" | 2.071
| align="right" | 0,37
| align="right" | 1.400
| align="right" | 0,3
|-
| [[Polonezii din Republica Moldova|Polonezi]]
| align="right" | 1.791
| align="right" | 0,32
| align="right" | 1.000
| align="right" | 0,2
|-
| [[Istoria evreilor în Republica Moldova|Evrei]]
| align="right" | 1.259
| align="right" | 0,23
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Țigani]]
| align="right" | 507
| align="right" | 0,09
| colspan="2" align="center" | -
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 555.347
! colspan="2" | 475.665
|-
| colspan="5" align="center"|1 Sursă: [http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm]. 2 Sursă: [http://gov-pmr.org/item/6831]. [http://mer.gospmr.org/gosudarstvennaya-sluzhba-statistiki/informacziya/ezhegodnik-gosudarstvennoj-sluzhby-statistiki/statisticheskij-ezhegodnik-2017.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20191026152825/http://mer.gospmr.org/gosudarstvennaya-sluzhba-statistiki/informacziya/ezhegodnik-gosudarstvennoj-sluzhby-statistiki/statisticheskij-ezhegodnik-2017.html |date=2019-10-26 }}. După 1992, Rep. Moldova a pierdut controlul de facto al Transnistriei.
|}

Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%.

Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. [[Găgăuzii]] reprezintă unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială ([[Găgăuzia|UTA Gagauz-Yeri]]), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. [[Limba găgăuză]] este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei.<ref>[[Oazu Nantoi|Nantoi O.]], Iovu A., Boțan I., Cantarji V., Reabcinschi V., Gremalschi A. [http://ipp.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy82MjAxNzFfbWRfaW50ZWdyYXJlYV9ncnVwLnBkZg%3D%3D Integrarea grupurilor etnice și consolidarea națiunii civice în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140703030022/http://ipp.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy82MjAxNzFfbWRfaW50ZWdyYXJlYV9ncnVwLnBkZg%3D%3D |date=2014-07-03 }}. Chișinău, Institutul de Politici Publice, 2012. -220 p.</ref>

În Moldova locuiesc cca. 12.800 de [[țigan]]i (catalogați sub numele respectiv la recensământul din 2004), reprezentând 0,3% din populație. Conform unor surse populația romă ar fi mai numeroasă de la {{formatnum|15000}} până la {{formatnum|20040}}, precum susțin unii lideri ai comunității rrome. În același timp, nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației rrome este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale.<ref>Cace, Sorin; Cantarji, Vasile; Sali, Nicolae; Alla, Marin. [http://www.undp.md/publications/roma%20_report/UNDP,%20Romii%20in%20Republica%20Moldova%20(Chisinau,%202007).pdf Romii în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121203112552/http://www.undp.md/publications/roma%20_report/UNDP,%20Romii%20in%20Republica%20Moldova%20(Chisinau,%202007).pdf|date=2012-12-03}}. -Ch.: „Bons Ofices” ([[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] Moldova), 2007. -118 p. ISBN 978-9975-80-098-3</ref>

La recensământul din 2014,<ref name="recens2004I-zip">{{citat web | title = Recensămîntul populației. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale | url = http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Recensamint/recensamint_2004_vol.I.zip | format = ZIP | publisher = Biroul Național de Statistică | accessdate = 2012-10-29}}</ref> 54,7% din cei 2,804,801 de locuitori cu domiciliul în Republicia Moldova (fără regiunea [[Transnistria|nistreană]]) au declarat ''limba moldovenească'' ca limbă în care vorbesc de obicei, iar 24,0% din locuitorii statului au declarat ''limba română'' ca limba în care vorbesc de obicei.<ref>http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamintul_populatiei/vol_1/8_Nation_Limba_vorbita__materna_ro.xls</ref> Cele două sunt de fapt denumiri diferite ale aceleiași limbi.<ref name="Foxnews.com_2017-10-03">{{Citation | url=http://www.foxnews.com/world/2013/12/05/moldovan-court-rules-official-language-is-romanian-replacing-soviet-flavored.html| title=Moldovan court rules official language is 'Romanian,' replacing Soviet-flavored 'Moldovan'| newspaper=Foxnews.com| date=5 decembrie 2013 | author=| accessdate=3 octombrie 2017}}</ref>
<div width="100%" style="overflow:auto">
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
| colspan="12" align="center"|'''Limba vorbită de obicei în Rep. Moldova, conform recensămintelor 1897–2014'''
| colspan="1" align="center"|''Estimareoficială''
|-bgcolor="#e0e0e0"
| rowspan="15" align="center"| {{multiple image |align=center |direction=vertical |image1=Rep.Moldova - Lingvistic (2014-2).jpg | width1=170 |caption1=Limba română pe raioane (2014) |alt1= |image2=Rep.Moldova - Lingvistic (2014-4).jpg |width2=170 |caption2=Limba rusă pe raioane (2014)}}
! rowspan="2" | Prima limbă
! colspan="2" | 18971
! colspan="2" | 19302
! colspan="2" | 19893
! colspan="2" | 20044
! colspan="2" | 20145
! colspan="1" | ''2019 6''
|-bgcolor="#e0e0e0"
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! Număr
! %
! %
|-
| [[Limba română|Română]] '''*'''
| align="right" | 920.919
| align="right" | 47,59
| align="right" | 1.598.573
| align="right" | 55,83
| align="right" | 1.413.244
| align="right" | 33,47
| align="right" | 2.543.354
| align="right" | 75,49
| align="right" | 2.138.964
| align="right" | 78,63
| align="center" | ''80,2''
|-
| [[Limba rusă|Rusă]]
| align="right" | 155.774
| align="right" | 8,05
| align="right" | 370.112
| align="right" | 12,93
| align="right" | 2.434.356
| align="right" | 57,65
| align="right" | 540.990
| align="right" | 16,06
| align="right" | 394.133
| align="right" | 14,49
| rowspan="4" align="center" | ''19,6''
|-
| [[Limba găgăuză|Găgăuză]]
| align="right" | 55.790
| align="right" | 2,88
| align="right" | 101.356
| align="right" | 3,54
| align="right" | ''34.000''
| align="right" | ''0,8''
| align="right" | 104.890
| align="right" | 3,11
| align="right" | 74.167
| align="right" | 2,73
|-
| [[Limba ucraineană|Ucraineană]]
| align="right" | 379.698
| align="right" | 19,62
| align="right" | 331.183
| align="right" | 11,57
| align="right" | ''240.000''
| align="right" | ''5,7''
| align="right" | 130.114
| align="right" | 3,86
| align="right" | 73.802
| align="right" | 2,71
|-
| [[Limba bulgară|Bulgară]]
| align="right" | 103.225
| align="right" | 5,33
| align="right" | 164.551
| align="right" | 5,75
| align="right" | ''22.000''
| align="right" | ''0,5''
| align="right" | 38.565
| align="right" | 1,14
| align="right" | 26.577
| align="right" | 0,98
|-
| [[Limba romani|Țigănească]]
| align="right" | 8.636
| align="right" | 0,45
| align="right" | 6.520
| align="right" | 0,23
| align="right" | ''3.000''
| align="right" | ''0,1''
| colspan="2" align="center" | -
| align="right" | 5.764
| align="right" | 0,21
| rowspan="4" align="center" | ''0,2''
|-
| [[Limba ebraică|Ebraică]]
| align="right" | 228.168
| align="right" | 11,79
| align="right" | 201.278
| align="right" | 7,03
| align="right" | ''33.000''
| align="right" | ''0,8''
| colspan="2" align="center" | -
| colspan="2" align="center" | -
|-
| [[Limba germană|Germană]]
| align="right" | 60.206
| align="right" | 3,11
| align="right" | 80.568
| align="right" | 2,81
| align="right" | ''5.000''
| align="right" | ''0,1''
| colspan="2" align="center" | -
| colspan="2" align="center" | -
|-
| ''Altă limbă''
| align="right" | 22.809
| align="right" | 1,18
| align="right" | 8.935
| align="right" | 0,31
| align="right" | ''38.000''
| align="right" | ''0,9''
| align="right" | 11.318
| align="right" | 0,34
| align="right" | 6.970
| align="right" | 0,26
|-
| ''Nerecenzați''
| colspan="8" align="center" | -
| align="right" | 193.434
| align="right" | 6,45
| colspan="12" align="center" | -
|-bgcolor="#e0e0e0"
! align="left" | Total
! colspan="2" | 1.935.412
! colspan="2" | 2.864.402
! colspan="2" | 4.335.360
! colspan="2" | 3.383.332
! colspan="2" | 2.998.235
! colspan="1" align="center" | -
|-
| colspan="12" align="center"|'''1'''Source:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=0]. '''2'''Source:[http://historymaps.ro/?p=2488] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107072333/http://historymaps.ro/?p=2488 |date=2019-01-07 }}.[https://archive.org/stream/recensamntulgene02inst#page/n3/mode/2up]. '''3'''Source:[http://www.demoscope.ru/weekly/ssp/census.php?cy=6]. '''4'''Source:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&]. '''5'''Source:[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=349&]. '''6'''Sourse:[<ref>{{cite web |url=https://a.cec.md/ro/cec-a-inceput-tiparul-buletinelor-de-vot-pentru-alegerile-2781_94749.html|title=Tipărirea buletinelor de vot în limba română și limba rusă, pentru alegeri locale 2019 |publisher=Cec.md|}}</ref>] '''* Limba moldovenească''' sau accentul moldovenesc reprezintă regionalismul (glotonimul) dat '''limbii române''' în Rep.Moldova.
|}
</div>

Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS) afirmă: „Limba română este limba de predare oficială în sistemul național de educație, 80,7% dintre elevii înscriși la începutul anului de studii 2018-2019, în învățământul primar și secundar general (I-XII), studiind în această limbă”.<ref>{{cite web |url=http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6221&parent=0 |title=Activitatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general, la începutul anului de studii 2018-2019 |work=BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, Chișinău-Republica Moldova |publisher=26-12-2018|}}</ref>Cu privire la folosirea limbii române pe regiuni (2018-2019), în învățământul primar și secundar general (I-XII), conform BNS Rep. Moldova avem: Centru (13 raioane) 96,4%; Sud (8 raioane) 82,8%; Nord (12 raioane) 78,2%; Mun. [[Chișinău]] 77,4% și UTA [[Găgăuzia]] 5,6%.

La recensământul din 2004, 94,5% dintre etnicii moldoveni au declarat că vorbesc de obicei moldovenească/română, raportul fiind 76,0% cu 18,5%. Iar 5,0% dintre etnicii moldoveni au declarat că vorbesc de obicei [[limba rusă]]. La recensământul din 2004 în Rep.Moldova 75,5% dintre cetățeni au declarat că vorbesc de obicei limba moldovenească/română, iar la recensământul din 2014 procentul a crescut la 78,6%. Raportul ''moldovenească/română'' diferă de la an la an în funcție de convingerile politice și ideologiile istorice. Dacă în 2004 raportul național era 59,0% moldovenească și 16,5% română, în 2014 raportul național era 54,7% moldovenească și 24,0% română, evidențiindu-se înclinarea balanței din ce în ce mai mult spre limba română. Politizarea de „limbă moldovenească” față de „limbă română” a fost intens impusă în perioada sovietică 1944-1989. Problema nu se pune la identitatea limbilor, fiind același dialect, ci la denumirea dialectului. În cercurile pro-moldoveniste și filoruse care doresc o „conștiință națională” locală proprie, se încearcă implementarea națională că moldovenii români au fost primii care au vorbit dialectul, implicit întâietatea „primului” de a da numele dialectului ca limbă moldovenească.
{| class="wikitable"
|+
|-bgcolor="#e0e0e0"
! rowspan="2" | Rep.Moldova
! colspan="2" | Limba maternă
! colspan="2" | Prima limbă
|-bgcolor="#e0e0e0"
! 2004 %
! 2014 %
! 2004 %
! 2014 %
|-
| [[Limba română|Română]]
| align="right" | 76,82
| align="right" | 80,20
| align="right" | 75,49
| align="right" | 78,63
|-
| [[Limba rusă|Rusă]]
| align="right" | 11,30
| align="right" | 9,68
| align="right" | 16,06
| align="right" | 14,49
|-
| [[Limba găgăuză|Găgăuză]]
| align="right" | 4,09
| align="right" | 4,21
| align="right" | 3,11
| align="right" | 2,73
|-
| [[Limba ucraineană|Ucraineană]]
| align="right" | 5,53
| align="right" | 3,94
| align="right" | 3,86
| align="right" | 2,71
|-
| [[Limba bulgară|Bulgară]]
| align="right" | 1,61
| align="right" | 1,53
| align="right" | 1,14
| align="right" | 0,98
|-
| Altă limbă
| align="right" | 0,64
| align="right" | 0,45
| align="right" | 0,34
| align="right" | 0,47
|}
Majoritatea [[ruși]]lor, [[ucraineni]]lor, [[găgăuzi]]lor și [[bulgari]]lor au indicat ca limbă vorbită de obicei una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. [[Limba rusă]] este considerată ''neoficial'' limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. La recensământul din 2004, cei care au declarat [[limba rusă|limba rusa]] ca limba pe care o folosesc de obicei, reprezentau 16,1%, iar la recensământul din 2014 procentul a scăzut la 14,5%, indiferent că se declarau moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din [[1989]] când procentul era de 57,7%, folosirea zilnică a limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației etnicilor ruși din Rep.Moldova, precum și din cauza diminuării influenței rusești, în administrații predominând vorbitorii de limbă română («moldoveni» / «români»).

=== Dinamica populației ===
[[File:Moldova-2013-USC.jpg|thumb|312px|Piramida populației în anul 2013]]
Conform datelor [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|recensământului populației din 2004]], populația republicii pe malul drept al [[Nistru]]lui constituia 3.383.332 persoane (fără [[Transnistria]]). În același an, în Transnistria s-a desfășurat un recensământ propriu la care au fost înregistrate 555.347 persoane. Însumând aceste două rezultate vom obține o populație totală de 3.938.679. Față de recensământul din [[1989]], populația republicii s-a redus cu 396.681 persoane sau cu 9,14% (7,5% în Moldova și 24% (după unele date 18,1%) în Transnistria). Cea mai mare parte a populației este concentrată în [[Regiunea de Dezvoltare Centru (Republica Moldova)|Regiunea Centrală]] (inclusiv [[Chișinău]]), unde locuiesc 50% din totalul populației pe 34% din suprafață țării.

Conform statisticilor Republica Moldova se află în declin demografic pe o perioadă de 24 de ani consecutiv.<ref name="declin demo">[http://protv.md/stiri/social/moldova-la-al-24-lea-an-consecutiv-de-declin-demografic-ce-spun---282361.html Moldova la al 24-lea an consecutiv de DECLIN DEMOGRAFIC. Ce spun specialistii despre viitorul tarii noastre], Protv.md</ref> Acestor factor e cauzat și de faptul că în țară se nasc tot mai puțini copii. În 2013 numărul nou-născuților a scăzut cu 4%, în comparație cu 2012.<ref name="declin demo" />

=== Mișcarea naturală ===
Rata natalității în Moldova s-a aflat într-o scădere continuă până în [[2002]] când a constituit 9,9‰, după care se observă o tendință de creștere neesențială până la 11,0‰ în [[2011]]. Nivelul ratei este mai mare în mediul rural fiind de 11,8‰ și în cel urban de 9,8‰. Din numărul total de nou-născuți de 39182 copii, 51,5% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 106 băieți la 100 fete. In 2012, 22,4% din numărul copiilor s-au născut în afara căsătoriei.<ref>{{Citation | last=Victoria Dodon| title=În anul 2012, în Republica Moldova s-au născut mai mulți băieței decât fetițe. Rata natalității la sate este mai mare| newspaper=Adevărul| date= 1 iunie 2013| url=http://adevarul.ro/moldova/social/republica-moldova-1_51a9b77ec7b855ff564878df/index.html| accessdate=20 februarie 2015}}</ref><ref>{{citat web|title=Crește numărul copiilor născuți în afara căsătoriei|date=25 aprilie 2013|url=http://www.trm.md/ro/social/creste-numarul-copiilor-nascuti-in-afara-casatoriei/|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130427082413/http://www.trm.md/ro/social/creste-numarul-copiilor-nascuti-in-afara-casatoriei/|archivedate=2013-04-27|accessdate=2020-03-19|dead-url=no}}</ref>

În ultimul deceniu, 68-70% din nou-născuții vii revin mamelor din grupa de vârstă de 20-29 ani. În general, vârsta medie a mamelor a crescut de la 25,5 (2001) ani la 26,7 ani (2010).<ref>Cartea Verde a Populației Republicii Moldova</ref>

Cauzele ratei scăzute a natalității sunt complexe: nivelul social-economic scăzut, în special în familiile tinere; costul mare al nașterii copilului în Moldova; sporirea rolului economic al femeii, amânarea primei nașteri și reducerea fertilității feminine.<ref>Iulia Sîrghi. [http://www.e-democracy.md/files/policy-briefs/policy-brief-5-sirghi-ro.pdf Politica de stimulare a natalității în Republica Moldova: realizări și riscuri]. ''Asociația pentru Democrație Participativă'', '''nr. 5''', 2 aprilie 2009, pp. 1-5.</ref>
[[Fișier:Population of Moldova.JPG|268px|left|thumb|Evoluția populației Republicii Moldova în perioda anilor 1960–2008 (fără Transnistria)]]
În 2011 rata mortalității a egalat rata natalității și constituia 11,0‰. În același an [[rata mortalității infantile]] a fost de 11 decese la 1000 născuți vii.<ref>Tabelul 2, p. 4, [http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files/Mortalitatea%20Infantila%20in%20Romania%20in%20Anul%202012.pdf Mortalitatea infantilă în România – Anul 2012], Ministerul Sănătății – Institutul Național de Sănătate publică – Centrul Național de statistică și informatică în Sănătate publică</ref> Cele mai multe decese (57,5%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (14,5%), bolile aparatului digestiv (9,1%), accidentele, intoxicațiile și traumele (7,8%), bolile aparatului respirator (4,8%).<ref>[http://www.flux.md/editii/201215/articole/13278/ Rata mortalității generale în Republica Moldova: 11 decese la 1000 de locuitori]. [[Grupul de presă FLUX|FLUX]] Ediția de Vineri, Nr. 201215, 26 aprile 2012.</ref> Decesele copiilor în vârstă sub 1 an sunt cauzate de stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 42,2% din totalul copiilor, malformațiile congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale – 27,1%, bolile aparatului respirator – 11,8%, accidentele, intoxicațiile și traumele – 7,0%. Speranța de viață în Moldova este de 70,97 ani, pentru bărbați – 67,10 ani și femei – 75,00 ani. Durata medie a vieții locuitorilor din mediul urban constituie 73,55 ani, cu 4,05 ani mai mult decât în mediul rural.

Rata nupțialității constituie 7,3‰. Cei mai mulți bărbați care s-au căsătorit în 2011, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (37,2%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (46,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbați și 24 ani pentru femei.

Aproximativ 80-85% din numărul căsătoriilor au fost încheiate de persoane celibatare, restul de persoane divorțate sau văduve. Rata divorțialității este de 3,1‰. Peste 30% din numărul divorțurilor reprezintă căsniciile de până la 5 ani.

=== Migrație ===
{{Articol principal|Emigrația din Republica Moldova}}
În prezent Moldova se află în topul țărilor afectate de procesele migraționale. Migrația are loc în două direcții: internă (de la sat la oraș) și externă (pentru muncă, scop educațional, afaceri sau turism). Conform datelor statistice oficiale înregistrate circa 370.000 de emigranți (cifra neoficială constatând circa 800.000 de cetățeni) au plecat în străinătate numai cu scopul angajării în câmpul muncii, iar volumul remitențelor în urma migrației atinge proporții considerabile de 33%-37% față de PIB.<ref>[http://www.unicef.org/moldova/impactul_rom.pdf Lăsați în urma migrației: persoane în etate și copii din Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140221230634/http://www.unicef.org/moldova/impactul_rom.pdf |date=2014-02-21 }}. Studiu național realizat de HelpAge International și UNICEF. Ch.: Pontos, 2010. -40 p.</ref><ref>Cholamali Mohammadifard. [http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/FIELD/Moscow/pdf/migration_conference_proceedings_2005_volum2.pdf Fenomenul migrației în Republica Moldova]. Populația Republicii Moldova în contextul migrațiilor internaționale. VOLUMUL II, Iași, 2006,pp. 19-34.</ref> Peste 60% din lucrează în Federația Rusă, datorită cheltuielilor relativ mici pentru deplasare, intrarea fără viză, cunoașterea limbii ruse. Majoritatea celor plecați la lucru în Rusia provin din mediul rural (64,6% din numărul total al acestora). Dintre țările [[UE]] cea mai populară destinație este [[Italia]], în care lucrează 18,3% din migranți.<ref>[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/migratia/Migratia_FM.pdf Migrația Forței de Muncă].Chișinău, Biroul Național de Statistică (Labour Force Survey). -48 p.</ref> Alte destinații importante includ [[Ucraina]], [[Portugalia]], [[Franța]], [[Spania]] și [[Grecia]]. Aproximativ jumătate din toți migranții sunt angajați în construcție, restul în gospodăriile particulare ale cetățenilor, servicii și comerț.<ref>[http://www.iom.md/materials/brochures/10_migration_as_it_is_rom.pdf Migrația la propriu: O retrospectivă a migrației in Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130603054508/http://iom.md/materials/brochures/10_migration_as_it_is_rom.pdf |date=2013-06-03 }}. Chișinău, Organizația Internațională pentru Migrație Misiunea în Moldova, 2007. -18 p.</ref>

Moldova este afectată și de fenomenul de exod intelectual, din cei care pleacă, intelectualii reprezintă 18%. Această grupă de migranți este formată de ingineri, medici, învățători, juriști și economiști.<ref>[http://siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/ConsolidareaLegaturiiDintreMigratieDezvoltare.pdfConsolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare în Moldova]. Chișinău, CIVIS și IASCI, 2010. -57 p.</ref>

La începutul sec. XXI numărul imigranților, cei care s-au stabilit cu traiul permanent în Moldova, constituie 1,2-2,7 mii persoane anual și repatriați 1,5-2 mii persoane/an. Cei mai mulți imigranți au venit din [[Ucraina]], [[Turcia]], [[România]], [[Rusia]], [[Israel]] și alte state. Majoritatea au imigrat cu scopul muncii și din motive familiare, restul pentru studii. Jumătatea din repatriați provin din Rusia, un sfert le revine celor din [[Ucraina]].

=== Religie ===
{{articol principal|Religia în Republica Moldova}}
{{Pie chart
|thumb = right
|caption = Structura religioasă în 2014
|label1 = Ortodocși
|value1 = 90.13
|color1 = #035096
|label2 = Baptiști
|value2 = 0.90
|color2 = #fedf00
|label3 = Martorii lui Iehova
|value3 = 0.62
|color3 = Indigo
|label4 = Adventiști
|value4 = 0.32
|color4 = Green
|label5 = Penticostali
|value5 = 0.35
|color5 = #ed2e38
|label6 = atei
|value6 = 0.20
|color6 = Black
|label7 = nedeclarată
|value7 = 6.83
|color7 = maroon
|other = Alte religii
}}
[[Fișier:Capriana Monastery - Moldova (by David Stanley).jpg|thumb|right|[[Mănăstirea Căpriana]]]]
[[Fișier:Biserica_Sf._Cuvios_Vasile_din_Orhei_St._Basil_Church_in_Orhei_(48002809927).jpg|miniatura|Biserica Ortodoxă Română din [[Orhei]]]]
Tradițiile creștine din Moldova au rădăcini adânci și își au originea în secolele III-VIII, conform unor teorii. La august 2007, pe teritoriul Moldovei activau 23 de culte religioase înregistrate, care dețin în total 2319 părți componente (parohii, mănăstiri, instituții teologice, misiuni etc). Cultele religioase cu cele mai multe părți componente sunt: [[Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove|Mitropolia Moldovei]] (1281 părți componente), [[Mitropolia Basarabiei]] (309), [[Bisericile baptiste|Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste]] (273), [[Martorii lui Iehova|Organizația Religioasă a Martorilor lui Iehova]] (162), [[Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea|Adventiștii de Ziua a Șaptea]] (151), [[Cultul Penticostal]] (40), [[Episcopia Romano-Catolică din Chișinău]] (33), [[Uniunea Bisericilor Creștine Libere]] (Cultul Harismatic) (19), [[Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din Republica Moldova|Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi]] ș.a.<ref>''[http://curierulortodox.info/pdf/2007/2007-10.pdf În Republica Moldova activează 23 de culte religioase]''. Curierul ortodox, '''Nr. 10 (195)''', 16 octombrie 2007, p. 1. Accesat 8 octombrie 2012.</ref><ref>''[http://www.moldovacrestina.info/2010/11/biserici-confesiuni-si-culte-inregistrate-pe-teritoriul-republicii-moldova/ Biserici, confesiuni și culte înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova]''. Moldova creștină, 9 noiembrie 2012. Accesat 8 octombrie 2012.</ref>

Conform recensământului din anul 2014:

* De religie [[Biserica Ortodoxă|creștin-ortodoxă]] s-au declarat 2.528.152 persoane din populație, dintre care:
** Ortodocși aparținând de [[Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove]] (subordonată [[Patriarhia Moscovei|Patriarhiei Moscovei]]) – 65%
** Ortodocși aparținând de [[Mitropolia Basarabiei]] (subordonată [[Biserica Ortodoxă Română|Patriarhiei Române]]) – 25,2%
** Ortodocși aparținând direct de [[Biserica Ortodoxă Rusă]] – 6,6%
Celelalte culte au un număr redus de adepți:
* Creștină Evanghelic Baptistă – 25.380 persoane;
* Martorii lui Iehova – 17.341 persoane;
* Biserica Penticostală – 10.049 persoane;
* Adventistă de Ziua a șaptea – 9.063 persoane;
* Creștini după Evanghelie – 4.812 persoane;
* Catolică - 2.745 persoane;
* Evanghelică de Confesiune Augustană (Luterană) – 2.291 persoane;
* [[Staroveri|Creștini de rit vechi]] (lipoveni) – 2.535 persoane;
* Islamism – 2.009 persoane;
* Iudaism – 584 persoane;
* Altă [[religie]] – 856 persoane;
* [[Agnosticism|Agnostici]] – 427 persoane;
* [[Ateism|Atei]] – 5.515 persoane;
* N-au declarat religia – 193 042 persoane.

=== Structura pe grupe de vârstă și sexe ===
Conform ultimelor 3 recensăminte, populația țării de sex feminin este dominantă. Astfel în [[2014]] numărul persoanelor de sex feminin era 51,8%,în [[2004]] era de 51,9% din populația totală, iar în [[1989]] de 52,3%. Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensământ a fost de 1.452.702 de persoane, depășind cu peste 100.000 numărul bărbaților. Astfel, la 100 de persoane de sex feminin reveneau 93 de persoane de sex masculin, față de 92,7 în [[2004]] și 91,2 în [[1989]].

În pofida faptului că scăderea numărului populației feminine în această perioadă a fost mai mare decât cea a populației masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sunt mai numeroase după vârsta de 30 de ani. Aceasta se datorează supra-mortalități masculine înregistrate la populația activă, mai ales a bărbaților de peste 40 de ani.<ref name=paladi>Paladi, Gheorghe. [Considerații privind procesul de îmbătrânire demografică în Republica Moldova]. Akademos, nr.3 (10), 2008, pp. 64-69</ref>

În numărul total al populației țării, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 60 ani constituie 17,4%, crescând fata de [[2004]] când era 14,3%,constând o îmbătrânire accentuata și accelerata a populației Republicii Moldova.

Populația ce se încadrează în categoria de vârstă aptă de muncă în [[2004]] (''bărbați:'' de la 16 la 61 ani, ''femei:'' de la 16 la 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din populația totală, majorându-se cu 8,8 puncte procentuale față de [[1989]]. Această majorare a fost cauzată de completarea acestei categorii de populație cu persoane născute în anii optzeci, caracterizați printr-un înalt nivel de natalitate și de majorarea vârstei de pensie cu câte doi ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

În Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, în primul rând, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta sub 15 ani și, concomitent, prin creșterea numărului populației vârstnice (de 60 de ani și mai mult). Deși ritmul procesului de îmbătrânire în Moldova este mult mai înalt în comparație cu cel din țările europene, totuși se aﬂă printre țările cu niveluri scăzute de îmbătrânire din punct de vedere demograﬁc.<ref name=paladi /> În [[1989]] aceste categorii de populație constituiau respectiv 29,6% (populația mai tânără de 15 ani) și 12,6% (populația mai bătrână de 60), iar în [[2004]] – 21,0% și 14,3% respectiv. La recensământul din [[2004]] au fost înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuitori ai mediului rural. Procesele de îmbătrânire a populației sunt mai pronunțate în mediul rural. Totodată, ponderea femeilor în vârstă de 50 ani și peste este mai mare decât a bărbaților de aceeași vârstă. În totalul populației feminine persoanele în vârstă de 50 ani și peste reprezintă 30,8%, pe când ponderea în rândul bărbaților este cu 6% mai mică – 24,8%.<ref>Alic Bârcă, Viorica Craievschi-Toartă, Olga Gagauz, Maria Vremiș, Olga Poalelungi, Ghenadie Țurcanu, Mariana Buciuceanu-Vrabie. [http://www.unfpa.md/images/stories/publicati/imbatrinirea%20populatiei%20in%20republica%20moldova.pdf Îmbătrânirea populației în Republica Moldova].Chișinău, 2012. -236 p.</ref> Evoluția procesului de îmbătrânire demograﬁcă a populației este determinată, în primul rând, de scăderea ratelor de natalitate și reducerea fertilității, cauzate de situația social-economică instabilă.<ref name=paladi /><ref>Gheorghe Paladi, Olga Gagauz, Olga Penina. [http://www.demografie.md/files/6762_studiul_privind_imbatranirea_asm.pdf Îmbătrînirea populației în Republica Moldova: consecințe economice și sociale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111215224352/http://www.demografie.md/files/6762_studiul_privind_imbatranirea_asm.pdf|date=2011-12-15}}. – Ch.: Inst.Integrare Europeană și Științe
Politice, 2009 (Policolor SRL). – 222 p. ISBN 978-9975-9742-2-6</ref>

=== Așezările umane ===
{{AP|Listă de localități din Republica Moldova}}
{{Pie chart
|caption = Populația Republicii Moldova pe medii (2017)<ref name=pop-2017/>
|value1 = 42.7
|label1 = Urbană
|value2 = 57.3
|label2 = Rurală
|color2 = #00ad43
|color1 = #fedf00
}}

Repartizarea teritorială a localităților este relativ uniformă datorită condițiilor naturale prielnice. În 2017 populația rurală număra 2.034.100 persoane,<ref>{{cite web|url=http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POP__POP010/POP010300reg.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774%7c|title=Populația rurală la 1 ianuarie 2017|publisher=}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> majoritatea în sate mari și mijlocii de peste 2.000 locuitori fiecare. În total, în țară sunt 1612 localități rurale, media de locuitori fiind de 1.286 de persoane/sat.<ref name=statis-urban>[http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/view.asp?ma=POP0102&ti=Populatia+stabila%2C+la+inceputul+anului+dupa+Ani%2C+Virste%2C+Medii+si+Sexe&path=../quicktables/RO/02%20POP/POP01/&lang=1 Populația stabilăa, la începutul anului după ani, vârste, medii și sexe la 1 iauarie 2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130425163517/http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/view.asp?ma=POP0102&ti=Populatia+stabila%2C+la+inceputul+anului+dupa+Ani%2C+Virste%2C+Medii+si+Sexe&path=..%2Fquicktables%2FRO%2F02%20POP%2FPOP01%2F&lang=1 |date=2013-04-25 }}. [[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]. Accesat 27 decembrie 2012</ref>

În perioada postbelică Republica Moldova s-a caracterizat printr-o intensitate mare a procesului de urbanizare. În anii 1950-1990 numărul populației urbane s-a mărit de 5,4 ori datorită migrației de la sate, repartizarea în orașe a specialiștilor alolingvi din republicile unionale, natalității înalte etc. În ultimii 20 ani, populația urbană s-a micșorat de la 47,4% în 1990 până la 40,9% în 2002, de aici crescând până la 42,5% în 2016.<ref name=pop-2016/> În prezent, Republica Moldova are unul dintre cele mai scăzute nivele de urbanizare din [[Europa]].

Orașele mici și mijlocii au pierdut din importanța lor din cauza unui șir de factori: crizei economice, dezindustrializării, creșterea șomajului și reducerea venitului populației; degradarea infrastructurii de utilități publice (drumuri, sisteme de apă și canalizare) din cauza lipsei resurselor financiare pentru reabilitare; stoparea bruscă a prestării unor servicii publice (asigurarea cu energie termică sau prestarea serviciilor de transport public). Aceasta a favorizat reducerea populației urbane și “ruralizarea“ modului de viață orășenesc.<ref name=concept-mun>[http://www.serviciilocale.md/public/files/CONCEPT_atribuirea_statutului_de_municipiu_consultare.pdf Conceptul de atribuire a statutului de municipiu unor orașe reședință de raion (proiect)]. 2012. -37 p. Accesat 27 decembrie 2012.</ref><ref name=dezvlt-echil>Propunerea de politică publică privind dezvoltarea urbană echilibrată în Republica Moldova]. Chișinău, [[Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor din Republica Moldova|Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor]], 2012. -46 p. Accesat 27 decembrie 2012.</ref>

S-a menținut la un nivel înalt atractivitatea orașului [[Chișinău]], în calitatea sa de capitală și mare centru economic, politic și cultural, precum și într-o măsură mai mică orașul Bălți. Astfel, peste 48,5% din populația urbană locuiește în Chișinău, iar dacă adăugăm aici și mun. [[Bălți]], atunci circa 60% din populația urbană a Republicii Moldova locuiește în două orașe, în celelalte 63 orașe locuiesc circa 40% din locuitori.<ref name=concept-mun /> Un impact pozitiv în dezvoltarea celor două urbe a avut prezența unei infrastructuri dezvoltate, forța de muncă califică, o piață de desfacere mai mare, care au atras investiții, în special în capitală.<ref name=dezvlt-echil />

Pe lângă problemele social-economice, există și impedimente politico-legislative. Orașele, cu excepția mun. Chișinău și Bălți, au același statut ca și satele, unități adminstrativ teritoriale de nivel I. Deși unele orașe, cum ar fi Ungheni, Orhei, Soroca, Cahul ș.a., dispun de suficient potențial și pot influența zona rurală adiacentă prevederile legale limitează aria lor de acțiune. De aceea, în prezent se discută și s-au publicat proiecte privind acordarea statutului de municipiu unor orașe, reșediță de raion.<ref name=concept-mun /><ref name=dezvlt-echil /><ref>[http://www.publika.md/soroca-vrea-statut-de-municipiu_979871.html Soroca vrea statut de municipiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121031054434/http://www.publika.md/soroca-vrea-statut-de-municipiu_979871.html |date=2012-10-31 }}. [[Publika TV]], 10 septembrie 2012. Accesat 27 decembrie 2012.</ref><ref>[http://adevarul.ro/moldova/actualitate/patru-orase-vor-statut-municipiu-1_50ae242c7c42d5a66399f32e/index.html Patru orașe vor statut de municipiu]. [[Adevărul]], 18 septembrie 2012. Accesat 27 decembrie 2012.</ref>.

====Principalele orașe====
{{AP|Lista orașelor din Republica Moldova}}
{{Principalele orașe din Republica Moldova}}

{{clear}}

== Economie ==
{{articol principal|Economia Republicii Moldova}}
{| class="wikitable" align="right"
! An
! Creștere economică
! An
! Creștere economică
! An
! Creștere economică
|-
| 1991 || -7,5% || 2001 || +6,1% || 2011 || +6,4%
|-
| 1992 || -29,0% || 2002 || +7,8% || 2012 || -0,7%
|-
| 1993 || -1,2% || 2003 || +6,6% || 2013 || '''+8,9'''
|-
| 1994 || '''-30,9%''' || 2004 || +7,4% || 2014 || +4,6
|-
| 1995 || -1,4% || 2005 || +7,5% || 2015 || -0,5%
|-
| 1996 || -5,9% || 2006 || +4,8% || 2016 || +2,0
|-
| 1997 || +1,6% || 2007 || +3,0% || 2017 || +4,5
|-
| 1998 || -6,5% || 2008 || +7,8% || ||
|-
| 1999 || -3,4% || 2009 || -6,5% || ||
|-
| 2000 || +2,1% || 2010 || +6,9% || ||
|-
| colspan="6" | Note:<ref>[http://businessday.ro/06/2011/cum-a-evoluat-economia-republicii-moldova-in-ultimii-20-de-ani-plus-o-comparatie-cu-romania/ Cum a evoluat economia Republicii Moldova în ultimii 20 de ani.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200521154828/https://businessday.ro/06/2011/cum-a-evoluat-economia-republicii-moldova-in-ultimii-20-de-ani-plus-o-comparatie-cu-romania/ |date=2020-05-21 }}. Accesat la 27 iunie 2011.</ref><ref>[[Biroul Național de Statistică|BNS]]: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4280&parent=0 Produsul intern brut în anul 2012, date actualizate]</ref><ref>BNS: [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4596&parent=0 Produsul intern brut în Republica Moldova în anul 2013, date actualizate]. Accesat la 17 martie 2014.</ref><ref>[http://unimedia.info/stiri/economia-moldovei-a-inregistrat-o-crestere-de-4-6--in-2014--si-constituie-111-miliarde-de-lei-90509.html Economia Moldovei a înregistrat o crestere de 4,6%, în 2014, și constituie 111 miliarde de lei] Unimedia.info; Accesat la 17.02.2015</ref><ref name="Jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/_2018-09-28">{{Citation | url=http://jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/| title=Economia Republicii Moldova, în SCĂDERE în 2015; Ultimele cifre de la Statistică| newspaper=Jurnal.md/ro/economic/2016/3/15/economia-republicii-moldova-in-scadere-in-2015-ultimele-cifre-de-la-statistica/| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref><ref name="adev2018-03-16">{{Citation | url=https://adevarul.ro/moldova/economie/bns-economia-republicii-moldova-crescut-45-anul-2017-1_5aaaf699df52022f759e95b5/index.html| title=BNS: Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5% în anul 2017| newspaper=Adevărul| date= 16 martie 2018| author=Iurii Botnarenco| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|}

După [[1990]], Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anul [[2000]]. Ponderea cea mai importantă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.

[[Fișier:MD 1 leu av.jpg|thumb|left|235px|Bancnotă de 1 [[Leu moldovenesc]]]]
Construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești, care urmează să mărească accesul Moldovei la piața internațională de petrol și să micșoreze dependența sa energetică cronică față de Rusia, a fost finalizată la sfârșitul anului 2006.

Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotarele republicii. Datele [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] arată că o treime din [[PIB]]-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate (cca. 1,7 miliarde dolari legal).<ref name="cp2009-09-02">{{cite web|url=https://evz.ro/|title=Moldova iese din epoca Voronin|website=Evenimentul Zilei|accessdate=2 septembrie 2009}}</ref>

Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt: [[France Telecom]] ([[Orange Moldova|Orange]]), [[TeliaSonera]] ([[Moldcell]]), [[Lafarge]], [[Société Générale]], [[Veneto Banca]], [[QBE Insurance|QBE]], [[RosGosStrah]], [[Bemol]], [[Lukoil]], [[GazProm]], [[RAO EES]], [[Petrom]], [[Rompetrol]], [[BCR]], [[Banca Transilvania]], [[Alpha Bank România]], [[Südzuker]], [[METRO AG#Metro în Republica Moldova|METRO AG]], [[Raiffeisen Bank]], etc.

Salariul mediu în Republica Moldova a înregistrat o creștere pozitivă constantă dupa anul [[1999]], fiind de 5906 lei sau 298 euro in 2018.
{| class="wikitable"
!Țara
!Salariul mediu (în euro) 2018
|-
|R. Moldova<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-28">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/moldova/wages| title=Moldova Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|298
|-
|România<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-2">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/romania/wages| title=Romania Average Gross Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|966
|-
|Ucraina<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09-">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/ukraine/wages| title=Ukraine Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|276
|-
|Rusia<ref name="Tradingeconomics.com_2018-09">{{Citation | url=https://tradingeconomics.com/russia/wages| title=Russia Average Monthly Wages| newspaper=Tradingeconomics.com| date= | author=| accessdate=28 septembrie 2018}}</ref>
|534
|}
Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 până la 7,5% în [[2008]]. Deși economia Moldovei este puțin integrată în economia mondială, consecințele crizei ﬁnanciare și economice au fost resimțite. Factorul, prin care s-a propagat criza în Moldova, este legat de dependența țării de remitențele transmise de peste hotare, care au scăzut în 2009 cu 30,0%, precum și de competitivitatea redusă a produselor autohtone.<ref>Gîrbu, Viorel. [http://www.akademos.asm.md/files/Economia%20republicii%20Moldova%20in%20lumina%20recentei%20crize%20economice%20mondiale.pdf Economia Republicii Moldova în lumina recentei crize economice mondiale]. Akademos, nr. 4(19), 2010 , pp. 8-10.</ref>

În anul 2010 situația economico-financiară s-a stabilizat. PIB a crescut în termeni reali cu 6,9%, exporturile au crescut cu 12.%, iar importurile cu 13,7%. Descreșterile înregistrate în anul 2009 au fost recuperate în toate sectoarele, cu excepția producției industriale, construcțiilor și a transporturilor.<ref>Raport anual al Băncii Naționale a Moldovei-2010.</ref>

Actualmente, în Moldova își desfășoară activitatea 15 instituții financiar-bancare, dintre care în 2010 9 erau cu capital străin. Sistemul bancar din Republica Moldova are o pondere relativ mică a băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în sistemul bancar constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar este de 41.5 %.<ref>{{cite web|url=http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf|title=Moldova 2020: Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020|publisher=|accessdate=2013-01-13|archive-date=2013-01-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20130123230858/http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf|dead-url=yes}}</ref>

=== Industrie ===
{{AP|Industria Republicii Moldova}}
Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile ﬁind doar 12 întreprinderi, majoritatea cărora se aﬂă în partea de nord a republicii.<ref>Bostan, I.; Todos, P.; Carabulea, B.; Ciumac, J. [http://www.akademos.asm.md/files/Centrul%20universitar%20stiintific,%20de%20instruire%20si%20transfer%20tehnologic%20%C3%AEn%20industria%20alimentara.pdf Centrul universitar științific, de instruire și transfer tehnologic în industria alimentară]. ''Akademos'', '''nr. 1(24)''', 2012, pp. 127-130.</ref> Industriei zahărului din ultimii zece ani a fost marcată prin venirea pe piață a concernului german [[Sudzucker]] care a achiziționat pachetele de control în patru fabrici de zahăr – din [[Drochia]], [[Fălești]], [[Dondușeni]] și [[Alexăndreni, Sîngerei|Alexăndreni]].<ref>Chișlea, Ion. [http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=928:incotro-va-merge-industria-zahrului-dup-o-ascensiune-de-zece-ani&catid=101:companii&Itemid=472 Încotro va merge industria zahărului după o ascensiune de zece ani?]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Economist'', 12 mai 2011.</ref> Producția anuală de zahăr se află în scădere, a coborât de la 149,0 mii tone în 2006 până la 87,6 mii tone în 2011.

Republica Moldova este asigurată cu 4-5% de resurse energetice și de combustibil proprii, restul fiind importate.<ref>Bostan, I. et al. ''[http://akademos.asm.md/files/Utilizarea%20surselor%20regenerabile%20de%20energie%20%E2%80%93%20eoliana,%20hidraulica%20%20si%20solara.pdf Utilizarea surselor regenerabile de energie - eoliană, hidraulică și solară]''. Akademos, '''nr. 4(23)''', 2011, pp. 54-59.</ref> Principalul furnizor de carburanți este [[Federația Rusă]], urmată de [[Ucraina]] și [[România]].<ref name=presca-energ>Preasca, Ion. [http://adevarul.ro/moldova/economie/In-anul-2010-circa-205-valoarea-importurilor-republica-moldova-revenit-resurselor-energetice-1_50ad09597c42d5a6638dd0b9/index.html În anul 2010, circa 20,5% din valoarea importurilor în Republica Moldova a revenit resurselor energetice]. ''[[Adevărul]]'', 19 februarie 2011. Accesat 28 decembrie 2012.</ref> [[Gaz natural|Gazul natural]] este principalul tip de combustibil în balanța energetică a țării și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat). Consumul de combustibil lichid (ex. [[benzină]], [[motorină]] ș.a.) constituie 40% din volumul total al resurselor energetice utilizate și consumul combustibilului solid ([[cărbune]]le și lemnele) - mai puțin de 10%.<ref name=duca-energ>[[Gheorghe Duca|Duca, Gheorghe]]. ''[http://akademos.asm.md/files/Propunerile%20Academiei%20de%20Stiinte%20a%20Moldovei%20privind%20eficientizarea%20sectorului%20energetic.pdf Propunerile Academiei de Științe a Moldovei privind eficientizarea sectorului energetic]''. Akademos, ''nr. 1(16)'', 2010, pp. 34-41.</ref><ref name=statistic-energ>Spoială, L. et al. ''[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/balanta_energetica/BE_2012_rom.pdf Balanța energetică a Republicii Moldova: Culegere statistică]''. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, Chișinău, 2012. -73.</ref>
[[Fișier:Mileştii Mici (3944427747).jpg|thumb|left|Cea mai mare colecție de [[Vin moldovenesc|vinuri]] din [[Europa]] se afla in pivnițile de la [[Mileștii Mici (vinărie)|Mileștii Mici]] (este inclusă în [[Guinness World Records]])]]
Balanța [[Energie electrică|energiei electrice]] în Republica Moldova include producerea proprie plus importul și consumul energiei electrice. [[Centrala electrică de la Cuciurgan]] (privatizată de către grupul rus Inter RAO UES) asigură aproape 75% din consumul de 4,1 mlrd kWh (anterior energia electrică era importată din Ucraina).<ref name=presca-energ /> Producția internă a constituie cca 1 miliard kWh, inclusiv 95% produsă la termocentrale, 4,9% la hidrocentrale și 0,1 % la alte instalații<ref name=statistic-energ />. În partea dreaptă a Nistrului funcționează 3 centrale electrotermice [[CET-1]], [[CET-2]] (în Chișinău) și [[CET-Nord]] (în Bălți) cu puterea sumară electrică instalată 334,5 MW și capacitatea termica de 1.796 Gcal/h.<ref name=duca-energ /><ref name=canter-energ>Canțer, Valeriu. ''[http://www.akademos.asm.md/files/%20%D0%B8%D0%B7%20Academos+1+2009%2019%20SECTORUL%20ENERGETIC%20AL%20REPUBLICII%20MOLDOVA.pdf Sectorul energetic al Republicii Moldova]''. Akademos, '''nr. 1(12)''', 2009, pp. 49-51.</ref> Rețelele electrice au o lungime totală de cca. 63,4 mii km, lungimea totală a gazoductelor este de cca. 15,8 mii km, capacitatea de stocare a produselor petroliere constituie 600.000 tone.<ref name=canter-energ />

Pentru a ameliora situația prezentă în sectorul energetic, Republica Moldova a aderat la Tratatul Comunității Energetice în 2010 care prevede integrarea pieței energiei electrice și a gazelor naturale la piețele energetice regionale din [[Europa de Sud-Est]].<ref>Mihailescu, Virgiliu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/studiu%20Securitatea%20energetica%20a%20RM.pdf Securitatea energetică a Republicii Moldova în contextul aderării la Comunitatea Energetică] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131229002735/http://www.soros.md/files/publications/documents/studiu%20Securitatea%20energetica%20a%20RM.pdf|date=2013-12-29}}. -Ch.: „Bonn Office”, 2010. - 64 p. ISBN 978-9975-80-338-0</ref><ref>Surugiu, Sergiu. [http://infoeuropa.md/files/pachetul-energetic-iii-si-implicatiile-acestuia-asupra-sectorului-energetic-al-republicii-moldova.pdf Pachetul energetic III și implicațiile acestuia asupra sectorului energetic al Republicii Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304202800/http://infoeuropa.md/files/pachetul-energetic-iii-si-implicatiile-acestuia-asupra-sectorului-energetic-al-republicii-moldova.pdf |date=2016-03-04 }}. - Chișinău, Expert-Grup./ADEPT, 2012. - 23 p.</ref>

O componentă importantă a sectorului industriei prelucrătoare al Republicii Moldova este industria ușoară. Această ramură industrială cuprinde: fabricarea produselor textile (articolelor tricotate și covoare); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; producția pieilor, articolelor din piele și fabricarea încălțămintei (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie). În industria ușoară își desfășoară activitatea aproximativ 330 întreprinderi, cu capitalul autohton, străin sau mixt. În total, la întreprinderile din industria ușoară activează mai mult de 26 mii angajați.<ref>{{cite web|url=http://www.miepo.md/public/files/Light_IndustryAll_pages.pdf|title=Industria ușoară a Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-01-21|archive-date=2011-11-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20111125014849/http://www.miepo.md/public/files/Light_IndustryAll_pages.pdf|dead-url=yes}}</ref>

=== Agricultură ===
{{AP|Agricultura Republicii Moldova}}
Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 16,2% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile provenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.

Suprafața terenurilor cultivabile se estimează a fi de 1.483 mii de ha, ceea ce reprezintă 43,8% din suprafața republicii. Din suprafața totală cultivabilă, circa 60,6% sunt destinate culturilor cerealiere (mai cu seamă [[grâu]], care reprezintă 18,5% din terenul arabil și [[porumb]], care reprezintă 22,1%), [[floarea soarelui]] (25,7%) și [[furaje]] (5,2%).<ref>{{cite web|url=http://www.un.md/drought/2012/Moldova_drought_report_RO.pdf|title=Evaluare comprehensivă pentru aprecierea impactului secetei din 2012 în Moldova|publisher=}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

== Transport și telecomunicații ==
{{AP|Transportul în Republica Moldova|Drumurile Republicii Moldova}}
[[Fișier:Drumurile Republicii Moldova.jpg|250px|miniatura|Rețeaua de drumuri din Republica Moldova]]
Plasarea geografică a Republicii Moldova reprezintă un avantaj în dezvoltarea transportului datorită căilor de tranzit ce traversează teritoriul țării, asigurând schimburile comerciale dintre Est și Vest. Principalele mijloace de transport în Republica Moldova sunt [[Calea Ferată din Moldova|căile ferate]] 1.138 km (707 mile) și un sistem de autostrăzi (12.730 km / 7.910 mile total, inclusiv 10.937 km / 6.796 mile de suprafețele pavate).

=== Transportul feroviar ===
{{AP|Calea Ferată din Moldova}}
[[Fișier:Rebuilt Ganz MAVAG D1 DMU (14118056556).jpg|miniatura|left|Tren modernizat]]
Lungimea totală a căilor ferate este de 1.232 kilometri, inclusiv 1.218 km cu ecartament larg (1524 mm) și 10 km - [[ecartament normal]] (1435 mm), densitatea rețelei de căi ferate 8,4 km la 100 km.

Principalele noduri feroviare sunt [[Gara Chișinău|Chișinău]], [[Gara Ungheni|Ungheni]], [[Gara Ocnița|Ocnița]], [[Gara Bălți-Slobozia|Bălți]] și [[Gara Basarabeasca|Basarabeasca]]. Cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) – Tighina-Chișinău – Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei Paneuropene de Transport care leagă [[Europa de Est]] de [[Balcani]]; Ungheni – Bălți – Ocnița – Lipcani – Cernăuți (Ucraina); Tighina – Basarabeasca – Reni (Ucraina).

Cantitatea de mărfuri transportate pe căile feroviare a scăzut de la 14 738,9 mii tone în 2004 până la 3 852,1 mii tone în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu 18,2%. Cea mai mare pondere în structura mărfurilor transportate au cereale și produse de panificație, metale feroase și fier vechi, materiale de construcție și ciment etc. În transportul de pasageri, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de la 485,6 mii pasageri în 2008 (max) până la 363,1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în domeniul transportul feroviar este întreprinderea de Stat „[[Calea Ferată din Moldova]]" (CFM), cuprinzând 40 de subdiviziuni și 105 gări și stații, 154 locomotive diesel, 7940 vagoane de marfă și 416 vagoane de pasageri.

În 2012, CFM și-a propus modernizeze trenurile și infrastructurii,<ref>[http://unimedia.info/stiri/foto-cfm-pregateste-modernizarea-trenurilor-din-moldova-45186.html CFM pregătește modernizarea trenurilor din Moldova]. [[Unimedia]], 6 martie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref> electrificarea căilor ferate cu scopul majorării vitezei de tranzit pe calea ferată, planifică să construiască linia de cale ferată Mărculești - Soroca, cu o lungime de 54 de kilometri, cu suport financiar de la [[Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare]].<ref>[http://www.publika.md/modernizarea-cfm--400-000-000-de-dolari-pentru-electrificarea-cailor-ferate-din-tara_692761.html Modernizarea CFM: 400.000.000 de dolari pentru electrificarea căilor ferate din țară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130729042311/http://www.publika.md/modernizarea-cfm--400-000-000-de-dolari-pentru-electrificarea-cailor-ferate-din-tara_692761.html |date=2013-07-29 }}. [[Publica TV]], 06 martie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref> Primul tren diesel, modernizat la [[Remar Pașcani]] în 2012, circulă pe linia Chișinău-Ungheni-Bălți-Ocnița.<ref>[http://trm.md/ro/social/primul-tren-european-in-gara-chisinau/ Primul tren european în Gara Chișinău]. [[Moldova 1]], 5 iunie 2012. Accesat 30 decembrie 2012.</ref>

=== Transportul aerian ===
{{AP|Aeroportul Internațional Chișinău|Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova}}
[[Fișier:Airbus A320-211, Air Moldova AN2257313.jpg|thumb|left|Un avion [[Airbus A320]] al companiei [[Air Moldova]]]]
Transportul aerian a devenit în ultima decadă mult mai solicitate, numărul de pasageri transportați a crescut de la 220,9 mii persoane în 2000 până la 700,4 mii persoane în 2011.<ref name="bezniuc-1">Bezniuc, Radu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_rezerve.pdf Rezervele pieței de servicii de transport aerian de pasageri din perspectiva reducerii prețurilor la bilete de avion: Studiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120323134832/http://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_rezerve.pdf|date=2012-03-23}}. -Ch. „Bons Office”, 2010. -36 p. ISBN 978-9975-80-481-3</ref> Flota aeriană civilă este alcătuită din 1924 aeronave din care 47,4% dețin certificat de navigabilitate la zi. Parcul de aeronave este compus în proporție de 80% din aeronave produse în fosta URSS, care în mare parte nu corespund standardelor europene și Organizației Aviației Civile Internaționale.<ref name="hristev-aero">Hristev, Eugen. [http://www.expert-grup.org/library_upld/d61.pdf Convergența sectorului de transporturi al Republicii Moldova către standardele Uniunii Europene]. -Ch.: „Bons Offices”, 2008. -62 p. ISBN 978-9975-80-206-2</ref>

Pentru cursele regulate și cele internaționale există un singur aeroport: [[Aeroportul Internațional Chișinău]]. Mai există 4 aeroporturi ce ar putea primi curse regulate însă necesită investiții în infrastructură. [[Aeroportul Tiraspol|Aeroportul din Tiraspol]] nu este sub controlul administrativ al autorităților din Republica Moldova, [[Aeroportul Internațional Cahul|Aeroportul Cahul]] este în proces de certificare și doar aeroporturile din [[Aeroportul Internațional Bălți|Bălți]] și [[Aeroportul Internațional Mărculești|Mărculești]] sunt operaționale, dar se folosesc doar pentru curse neregulate și curse cargo ocazionale.<ref name=hristev-aero /><ref name=bezniuc-2>Bezniuc, Radu. [http://www.soros.md/files/publications/documents/Raport%20Servicii%20Transport%20Aerian.pdf Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova în contextul negocierii Acordului de liber schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200808043601/http://www.soros.md/files/publications/documents/Raport%20Servicii%20Transport%20Aerian.pdf |date=2020-08-08 }}. -Ch.: „Bons Office”, 2010. -52 p.</ref>

În 2010, la Aeroportul Chișinău se efectuau zboruri internaționale și charter spre 28 de destinații de către 4 companii naționale și 13 internaționale. Principalii operatori din Republica Moldova sunt [[Air Moldova]] (45-50% din numărul total de pasageri), [[Moldavian Airlines]] (2-3%), [[Tandem Aero]] (2%). Din transportatorii aerieni străini cei mai reprezentativi sunt [[S7 Airlines]], [[Turkish Airlines]], [[Carpatair]] și [[Meridian Airways]].<ref name=bezniuc-1 /><ref name=bezniuc-2 />

Pe parcursul anului 2017 de către companiile aeriene naționale și străine au fost transportați în total 2 744 465 pasageri cea ce reprezintă o creștere de 24,4% față de perioada anului 2016 (2 206 266 pasageri).<ref>{{cite web|url=http://www.caa.md/rom/statistics/|title=Statistică și indicatori :: Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova|website=www.caa.md|accessdate=2018-08-16|archive-date=2018-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20180816194503/http://www.caa.md/rom/statistics/|dead-url=yes}}</ref> Potrivit evoluției principalilor indicatori economici ce caracterizează transporturile aeriene se constată tendința de creștere.

=== Transportul naval===
{{AP|Portul Giurgiulești}}
[[Fișier:Giurgiulesti-Harbour.jpg|miniatura|[[Portul Giurgiulești]]]]
În Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională - [[Nistru]] (categoria E 90 - 03) și [[Prut]] (E 80 - 07). Nistru este navigabil pe o distanță 228 km de la portul [[Cetatea Albă]] ([[Ucraina]]) pâna la [[portul Tighina]], Prutul – 407 km, de la estuar până la or. [[Ungheni]]. De asemenea, Republica Moldova dispune de un sector pe fluviul Dunărea, cu o lungime de 430 m.<ref>[http://economie.moldova.org/news/guvrenul-intentioneaza-sa-dezvolte-transportul-naval-in-moldova-108589-rom.html Guvrenul intentioneaza sa dezvolte transportul naval in Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091228152844/http://economie.moldova.org/news/guvrenul-intentioneaza-sa-dezvolte-transportul-naval-in-moldova-108589-rom.html |date=2009-12-28 }}. moldova.org, 8 aprilie 2012. Accesat 28 decembrie 2012.</ref>

În anii '90, transportul naval din Republica Moldova a suferit o criză esențială. O bună parte din flota fluvială a fost vândută sau predată la fier uzat. Ca urmare a conflictului militar provocat de separatiștii transnistreni, cea mai mare parte a infrastructurii navale de pe Nistru a fost distrusă.<ref name=zahari-tr>Zaharia, Igor. [http://ies.gov.md/file/publicati/Revista%20Apelor/Rev%20Apelor%20NR5.pdf Reanimarea flotei fluviale moldovenești] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140222031458/http://ies.gov.md/file/publicati/Revista%20Apelor/Rev%20Apelor%20NR5.pdf |date=2014-02-22 }}. Revista apelor, nr. 5, 2009, p. 13-16. ISSN 1857-2774</ref>
[[Fișier:Молдтелеком, Кишинев, Молдова Modtelecom, Chisinau, Moldova Moldtelecom Tower, Chisinau, Moldova (49680023512).jpg|thumb|left|upright|Sediul central al [[Moldtelecom]]]]
În acest moment autoritățile Republicii Moldova depun eforturi de creare a condițiilor pentru reanimarea și dezvoltarea transportului naval intern.<ref name=zahari-tr /> Sunt necesare investiții imense în schimbarea flotei și reamenajarea porturilor. În Republica Moldova există 5 porturi: [[Portul Internațional Liber Giurgiulești]] pe Dunărea; Portul Ungheni pe Prut; Portul Fluvial Bender, Portul Fluvial Râbnița și sectorul de mărfuri Varnița, toate pe Nistru. În 2011, companiile de transport fluvial au transporta 149,1 tone de mărfuri și 122,6 mii pasageri.<ref>[http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3656 Transportul de mărfuri și pasageri în Republica Moldova, în anul 2011]. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Accesat 28 decembrie 2012.</ref> Serviciile de tranport fluvial sunt oferite de către Instituția Publică ”Căpitănia portului Giurgiulești”, Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”, Întreprinderea de Stat ”Registrul Naval” și Întreprinderea de Stat ”Bacul Molovata”. Dintre companiile private se evidențiază ÎCS ”Danube Logistics” SRL operatorul portului Giurgiulești.<ref>[http://www.mtid.gov.md/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=36&Itemid=121&lang=ro Transportul naval în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121117062315/http://www.mtid.gov.md/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=36&Itemid=121&lang=ro |date=2012-11-17 }}. Site-ul [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova|Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republica Moldova]]. Accesat 28 decembrie 2012.</ref>

=== Comunicații electronice ===
Autoritatea publică care reglementează activitatea în domeniul comunicațiilor electronice și al tehnologiei informației este Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.<ref>{{cite web|url=https://www.anrceti.md/|title=Noutăți - ANRCETI|website=www.anrceti.md}}</ref>

Furnizorii de servicii electronice și comunicații trebuie să obțină autorizare generală din partea [[Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației|Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI)]], în baza unui Regulament elaborat și publicat în [[Monitorul Oficial al Republicii Moldova|Monitorul Oficial]].<ref>[http://lex.justice.md/md/373936%20/ AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII ELECTRONICE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI]</ref> Acesta stabilește nomenclatorul tipurilor de rețele și servicii de comunicații electronice supuse regimului de autorizare generală, modul de realizare a notificării privind intenția furnizării de rețele și servicii de comunicații electronice și formularul Declarației informative-tip, care include condițiile autorizării generale.<ref>{{citat web |url=https://www.bizlaw.md/2018/01/19/autorizarea-generala-a-furnizorilor-de-comunicatii-electronice-regulamentul-anrceti-in-vigoare/ |title=Autorizarea generală a furnizorilor de comunicații electronice. Regulamentul ANRCETI, în vigoare |accessdate=2020-03-19 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20180817161247/https://www.bizlaw.md/2018/01/19/autorizarea-generala-a-furnizorilor-de-comunicatii-electronice-regulamentul-anrceti-in-vigoare/ |archivedate=2018-08-17 |dead-url=no }}</ref>

În Moldova activează patru furnizori autorizați de telefonie mobilă: trei în standardul [[GSM]]: [[Orange Moldova|Orange]], [[Moldcell]], [[Eventis Mobile]] și unul în standardul [[CDMA]], [[Unité]]. Încă un furnizor neautorizat activează pe teritoriul Transnistriei, [[Interdnestrcom]]. Rata de penetrare a telefoniei mobile în [[2013]] a fost înregistrată de 120% sau 4.296.000 de abonați (fără Transnistria).<ref>[http://www.jurnal.md/ro/news/rata-de-penetrare-a-telefoniei-mobile-a-depa-it-nivelul-de-120-1155501/ Rata de penetrare a telefoniei mobile a depășit nivelul de 120%] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140714154113/http://www.jurnal.md/ro/news/rata-de-penetrare-a-telefoniei-mobile-a-depa-it-nivelul-de-120-1155501/ |date=2014-07-14 }} ''Jurnal''</ref>

Pe piața de [[Telefonie|telefonie fixă]] activează: operatorul național [[Moldtelecom]], dar și companii private ca [[Sun Communications]], [[Sicres]] ș.a.

În domeniul [[internet]]ului, cei mai mari furnizori de [[Internet]] din țară sunt: [[Moldtelecom]], [[StarNet]], [[Sun Communications]], etc. În intervalul 2007–2011, viteza de acces la internet în țară a crescut cu 690%, Moldova fiind pe locul doi în lume într-un asemenea clasament.<ref>{{cite web|url=http://indigital.md/2012/05/viteza-de-acces-la-internet-in-moldova-a-crescut-cu-690-in-ultimii-patru-ani/|title=Viteza de acces la internet în Moldova a crescut cu 690% în ultimii patru ani|publisher=|accessdate=2014-10-01|archive-date=2014-10-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20141006132648/http://indigital.md/2012/05/viteza-de-acces-la-internet-in-moldova-a-crescut-cu-690-in-ultimii-patru-ani/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=https://royal.pingdom.com/paraguays-internet-speed-up-715-in-4-years/|title=Paraguay's Internet speed up 715% in 4 years|date=24 mai 2012|website=Pingdom Royal}}</ref> Începând cu anul 2010 până în prezent Republica Moldova se află pe poziții variabile în top 15 mondial al țărilor cu cele mai mari viteze la internet.Estimările [[Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației|ANRCETI]] arată că în următorii ani serviciile de acces la Internet mobil și la Internet fix vor continua să înregistreze cele mai mari rate de creștere în sectorul comunicațiilor electronice, ele fiind principalele motoare de dezvoltare a acestui sector.<ref>{{cite web|url=https://noi.md/md/economie/volumul-vinzarilor-in-sectorul-comunicatiilor-electronice-a-scazut|title=Volumul vînzărilor în sectorul comunicațiilor electronice a scăzut|website=noi.md}}</ref><ref>
*2010: [http://unimedia.info/stiri/-19592.html Uimitor! Moldova este a treia în topul țărilor de pe glob cu cea mai mare viteză de acces la Internet]
*2011: [http://www.timpul.md/articol/moldova-campioana-la-viteza-internetului--vezi-care-tara-este-pe-primul-loc-22104.html Moldova campioană la viteza internetului. Vezi care țară este pe primul loc]
*2013: [http://adevarul.ro/moldova/actualitate/republica-moldova-numara-printre-liderii-mondiali-viteza-acces-internet-1_526fab7ec7b855ff5692f09e/index.html Republica Moldova se numără printre liderii mondiali după viteza de acces la Internet]
*2014: [http://unimedia.info/stiri/moldova--in-primele-15-tari-din-lume-la-viteza-internetului-70613.html Moldova, în primele 15 țări din lume la viteza internetului]</ref>

Notificarea realizată în condițiile Regulamentului privind regimul de autorizare generală și eliberare a licențelor de utilizare a resurselor limitate pentru furnizarea rețelelor și serviciilor publice de comunicații electronice, își produce în continuare efectele, cu aplicarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de Legea comunicațiilor electronice.

== Cultură ==
[[Fișier:Eminescu.jpg|thumb|right|upright|[[Mihai Eminescu]], născut la [[Botoșani]], este un [[poet național]] atât al României cât și al Republicii Moldova]]
{{articol principal|Cultura Republicii Moldova|Lista celor mai importanți moldoveni}}
Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activități culturale: literatura, [[teatru]]l, [[Muzică|muzica]], [[Artă|artele plastice]], [[Arhitectură|arhitectura]], [[Cinematografie|cinematografia]], radiodifuziunea și [[televiziune]]a, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și [[Bibliotecă|bibliotecile]], editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele.

Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de [[concert]], [[orchestră simfonică]], capelă corală, ansamblu de [[muzică populară]]); Sala cu [[Orgă]] (orchestră de cameră și cor de cameră); Palatul Național (Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”: formații artistice de muzică și dansuri populare, de muzică ușoară).

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine [[Dacia|daco]]-[[Imperiul Roman|latină]] și cuprinde un sistem de credințe și obiceiuri populare, concretizate în [[muzică]] și [[dans]], în poezia și [[Proză|proza]] orală, [[mitologie]], ritualuri, teatru popular etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naționale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a și continuat să se dezvolte în [[epoca modernă]], asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei etnice.

Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice, un [[teatru]] de [[operă]] și [[balet]], un teatru etno-folcloric și 2 teatre de păpuși. 17 teatre sunt situate în capitala țării și 5 în alte localități. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaționale acasă, întreprind turnee în [[Franța]], [[Italia]], [[SUA]], [[Rusia]], [[Japonia]], [[Republica Populară Chineză|China]], [[România]], în alte țări.

=== Patrimoniu cultural ===
[[Fișier:Cucuteni IMG 3675.JPG|thumb|left|upright|Ceramică de [[Cultura Cucuteni|Cucuteni]]]]
{{see also|Patrimoniul mondial UNESCO din Republica Moldova}}
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova reprezintă o totalitate de valori și bunuri culturale (materiale și spirituale, mobile și imobile) de importanță locală, națională și mondială, constituite pe parcursul istoriei: [[Sit arheologic|situri arheologice]], case de locuit, [[conac]]e, [[Cetate|cetăți]], [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Biserică (edificiu)|biserici]], lucrări de artă monumentală, monumente și instalații tehnice, ansambluri de construcție – piețe, străzi, cartiere, sate și centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradițională. Actualmente, în republică are loc reconsiderarea atitudinii societății față de patrimoniul cultural și natural, față de diversitatea expresiilor culturale.<ref>Xenofontov, Ion. ''Patrimoniul cultural al Republicii Moldova în ediții enciclopedice. Repere teoretice și metodologice''. [http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Buletin_etnograf_24.pdf Buletinul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, Nr. 11 (24), Serie nouă, Fascicula Etnografie și Мuzeologie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223085819/http://muzeu.md/images/stories/publicatii/Buletin_etnograf_24.pdf |date=2017-02-23 }}, Chișinău, 2009: 233-244.ISSN 1857-0054</ref>

Patrimoniul cultural mobil este deținut de către peste 100 de [[Muzeu|muzee]] din țară, dintre care 5 muzee și 7 filiale sunt subordonate direct Ministerului Culturii și Turismului, iar 66 – organelor administrației publice locale. Fondurile acestora conțin circa 800.000 piese de patrimoniu ce țin de [[Istorie|istoria]] și cultura națională și cea universală.

Patrimoniul [[Arheologie|arheologic]] al Republicii Moldova este bogat în opere de [[artă]] de o vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului târziu. Ceramica [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni]] din perioada eneolitică este atestată în mai multe localități ale Republicii Moldova și posedă valențe artistice incontestabile, prezentînd o întreagă mitologie în imagini.

=== Arhitectură ===
{{main|Arhitectura în Moldova}}
[[Fișier:Museum dolna.jpg|thumb|[[Conacul Zamfirache Ralli|Casă-muzeu]] în [[Dolna, Strășeni]]]]
Arhitectura Moldovei este influența de amplasarea geografică, de prezența anumitor materiale de construcții ([[calcar]]e, [[Argilă|argile]], [[lemn]]), de cultura statelor învecinate.

În Epoca Antică, teritoriul Moldovei făcea parte din [[Geto-Daci|statele geto-dacice]], iar arhitectura este reprezenată de cetățui defensive, case de locuit din carcasă din lemn, unsă cu [[lut]] și văruită, acoperite în patru sau două pante.

În Evul Mediu, arhitectura se divesifică, apar [[lăcașuri de cult]] creștine, cetățui, [[castel]]e și [[cetăți]], curți domnesti, prăvălii și instalații tehnice populare. Casele locuitorilor erau simple, cu una sau două odăi, cu pereții construiți din nuiele și lut. Casele erau acoperite cu [[stuf]] sau [[țiglă]]. În perioada domniei lui [[Ștefan cel Mare]], arhitectura se caracterizează prin individualizarea unui nou stil pentru [[Principatul Moldovei|Țara Moldovei]]. Aceste se deosebește prin prezența elementelor arhitecturale de influență străină, ce se îmbina cu tradiția locală. Are loc îmbinarea arhitecturii bizantin-orientale cu cea occidentală. Majoritatea edificiilor construite în acele vremuri se caracterizează printr-o arhitectură de model popular românesc combinat cu elemente decorative de factură [[Arhitectură gotică|gotică]] și [[Arhitectură bizantină|bizantină]].

S-au reconstruit principalele cetăți menite să apere țara, în special a celor de pe Nistru: [[Cetatea Hotin|Hotin]], [[Cetatea Soroca|Soroca]], [[Cetatea Tighina|Tighina]], [[Cetatea Albă]]. S-au fortificat și cetățile din interiorul țării: [[Baia, Suceava|Baia]], [[Cetatea Chilia Nouă|Chilia]], [[Cetatea Neamț|Neamț]], [[Roman, România|Roman]], [[Cetatea de Scaun a Sucevei|Suceava]] (toate fiind astăzi pe teritoriul Moldovei din [[România]]).

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, s-au construit peste 40 de lăcașuri noi de închinare. Bisericile moldovenești sunt construite în plan triconc (formă trifoidală, de la [[trifoi]]). Ele se deosebesc prin faptul că au mai puține ferestre și metereze, iar influențele stilului gotic se remarcă la forma ușilor și ferestrelor, iar picturile pereților interiori și exteriori le aseamănă cu bisericile bizantine din [[Grecia]], [[Serbia]] sau [[Bulgaria]].<ref>Roca, George. ''[http://www.agero-stuttgart.d e/REVISTA-AGERO/ISTORIE/(DEZVOLTAREA%20ARHITECTURII%20_316N%20PERIOADA%20DE%20DOMNIE%20A%20BINECREDI_205).pdf Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}''.</ref>

În perioada modernă, după [[Tratatul de la București (1812)|anexarea Basarabiei la Imperiul Rus]], se edifică clădiri administrative, financiar-bancare, întreprinderi industriale, spații comerciale, instituții de învățământ, case de raport, teatru, restaurante. Planificarea noilor teritorii urbane a vechilor orașe și a localităților nou fondate are loc cu utilizarea sistemului ortogonal cu cartiere rectangulare, specifice arhitecturii neoclasice rusești, cu străzi largi rectilinii, care se intersectau sub un unghi drept. În prima jumătatea a secolului al XIX-lea, se alcătuiesc planurile urbanistice pentru mari orașe ale regiunii - Chișinău, Bălți, Soroca, Bender, Cahul.

În perioada sovietică, construcția clădirilor se realizează în stilul realismului socialist. Până la sfârșitul anilor 1950, în arhitectura monumentală din orașele [[RSS Moldovenească|RSS Moldovenești]] se utilizau așa numitul stil empir sovietic sau stalinist, decorat cu forme și ornamente din moștenirea istorică locală. În a doua perioadă, care a urmat după decizia privind surplusul de plasticitate în arhitectură, formele spațiale ale clădirilor, cu excepția celor monumentale, au fost simplificate, manifestând structură constructivă. Această situație a durat câteva decenii, arhitectura fiind limitată la repetarea unor soluții spațial-volumetrice considerate optime pentru diverse tipuri de clădiri: publice, locative, industriale, etc. Complexele locative, noi apărute în această perioadă, nu se deosebesc de cele ale altor orașe de pe cuprinsul [[URSS]].<ref>{{DOC}} [https://www.google.md/?gws_rd=ssl#q=arhitectura+republica+moldova+in+perioada+sovietica Arhitectura în Moldova — BP-Soroca]</ref>

<gallery mode="packed">
File:Сорокская крепость Cetatea Soroca Soroca Fortress (29802232147).jpg|[[Cetatea Soroca]]
File:Căpriana_monastery,_2007.jpg|[[Mănăstirea Căpriana]]
File:Lipcani, r-n Briceni, Republica Moldova St Katherine Church, Lipcani, Briceni Region, Republic of Moldova (50950935538).jpg|Biserica Sf. Ecaterina, [[Lipcani]]
File:Arcul de Triumf din Chișinău (cropped).jpg|[[Arcul de Triumf din Chișinău]]
File:Alecu Russo State University, Balti, Moldova (49256067681).jpg|[[Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți|USB Alecu Russo]], [[Bălți]]
File:Президентский Дворец, Кишинев, Республика Молдова Palatul Prezidential, Chisinau, Republica Moldova Presidential Palace, Chisinau, Republic of Moldova (50757591652).jpg|[[Clădirea Președinției Republicii Moldova]]
</gallery>

=== Mass-Media ===
{{AP|Mass media în Republica Moldova}}
{{Vezi și|Listă de canale de televiziune în limba română|Listă de ziare din Republica Moldova|Cinematografia în Republica Moldova}}
Primul post de radio din Chișinău, [[Radio Basarabia]], a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la [[Catedrala Mitropolitană din Chișinău|Catedrala Mitropolitană]].<ref>{{cite web|url=http://www.romania-actualitati.ro/radiofonie_romaneasca_radio_basarabia-35596|title=Radiofonie românească: Radio Basarabia - Cultură - Radio România Actualități Online|website=www.romania-actualitati.ro}}</ref> Prima televiziune, [[TV Moldova 1]], și-a început emisia pe 30 aprilie 1958.

Mass-media din Republica Moldova s-a dezvoltat în [[Republica Moldova după independență|perioada post-sovietică]]. După declararea independenței, situația [[Mass-media în Republica Moldova|pieței media]] din Moldova era dezastruoasă atunci. Presa moldovenească era constituită numai din [[Teleradio Moldova|televiziunea națională]] ''(moștenită de la [[URSS]])'', alte 2 canale ale societății naționale de radiodifuziune, mai multe posturi de radio, precum și câteva ziare. Situația s-a schimbat însă, în bine, începând cu mijlocul anilor 90' când se lansau primele televiziuni private. Astăzi piața media este dominată de posturi de televiziune regionale cât și de canale cu difuzare în limba română și mai ales în rusă.

Conform unor documente semnate la [[Geneva]] în [[2006]], Moldova își pune ca scop să treacă complet la televiziunea digitală, suspendând toate semnalele în analog pe tot teritoriul țării după noaptea zilei de [[17 iunie]] [[2015]], asigurând populația țării cu echipamente corespunzătoare de recepție.<ref>{{cite web|url=https://www.publika.md/moldova-va-trece-de-la-televiziunea-analogica-la-cea-digitala-din-2015_208681.html|title=Moldova va trece de la televiziunea analogică la cea digitală din 2015|publisher=PUBLIKA|date=3 februarie 2011|accessdate=2020-03-19|archive-date=2020-03-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20200319203702/https://www.publika.md/moldova-va-trece-de-la-televiziunea-analogica-la-cea-digitala-din-2015_208681.html|dead-url=yes}}</ref>

===Mâncare și băutură===
[[File:Moldova Competitiveness Project, USAID Moldova (48121864807).jpg|thumb|[[Vin moldovenesc]]]]
{{main|Bucătăria moldovenească|Vin moldovenesc}}
Bucătăria moldovenească este similară cu cea din vecinătate, a [[Bucătăria românească|României]] și a fost influențată de elemente de bucătărie rusă, [[Bucătăria turcească|turcă]] și ucraineană. Principalele feluri de mâncare includ carne de vită, carne de porc, [[cartof]]i, varză și o varietate de [[cereale]]. Băuturile alcoolice populare sunt divine ([[Vinars|brandy]] din Moldova), [[bere]] și [[vin]] local.

===Muzică===
[[File:Moldova at ESC 2011.jpg|thumb|[[Zdob și Zdub]] participă la [[Concursul Muzical Eurovision 2011]].]]
Printre cei mai proeminenți compozitori ai Republicii Moldova sunt [[Gavriil Musicescu]], [[Ștefan Neaga]] și [[Eugen Doga]].
{{see also|Republica Moldova la Concursul Muzical Eurovision}}
În domeniul muzicii pop, Moldova a prezentat trupa [[O-Zone]], care a devenit proeminentă în 2003, cu melodia lor „[[Dragostea Din Tei]]”, care a trecut prin mai multe noutăți notabile. Moldova participă la [[Concursul Muzical Eurovision]] din 2005. O altă trupă populară din Moldova este [[Zdob și Zdub]] care a reprezentat țara la [[Concursul Muzical Eurovision 2005]], atunci sau plasat pe locul 6.

În mai 2007, [[Natalia Barbu]] a reprezentat Moldova la Helsinki la [[Concursul Muzical Eurovision 2007]], cu intrarea sa „Fight”. Natalia a intrat în finală cu o marjă foarte mică. A ocupat locul 10 cu 109 de puncte. Apoi, Zdob și Zdub au reprezentat din nou Moldova în [[Concursul Muzical Eurovision 2011]], amplasînduse pe locul 12.

[[SunStroke Project]] cu [[Olia Tira]] a reprezentat țara la [[Concursul Muzical Eurovision 2010]] cu melodia „[[Run Away (cântec de SunStroke Project și Olia Tira)|''Run Away'']]”. Performanțele lor au câștigat notorietatea internațională datorită dansului lui Serghei Stepanov, saxofonistul trupei. El a fost denumit în mod corespunzător „''Epic Sax Guy''”. Proiectul SunStroke a apărut din nou în intrarea Eurovision „''Hey Mama''”, care a ajuns pe locul al treilea în anul 2017.<ref>{{cite web|title=2017 Grand Final Scoreboard|url=https://eurovision.tv/event/kyiv-2017/grand-final/scoreboard|website=Eurovision.tv|publisher=European Broadcasting Union|accessdate=01 October 2018|archive-date=2019-03-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20190327152129/https://eurovision.tv/event/kyiv-2017/grand-final/scoreboard|dead-url=yes}}</ref>

Printre cei mai proeminenți muzicieni clasici din Moldova se numără [[Maria Bieșu]], una dintre cele mai importante soprane din lume și câștigătorul concursului internațional japonez; pianistul [[Mark Zeltser]], câștigătorul concursului național URSS, concursul Margueritte Long din Paris și concursul Busoni din Bolzano, Italia.

=== Tradiții ===
[[Fișier:Martisor simple.svg|thumb|left|upright|[[Mărțișor]]ul se poartă pe durata lunii [[martie]], ca semn al sosirii [[Primăvara|primăverii]] ]]
Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc (medieval și pre-modern) Moldova, populată preponderent de moldoveni ([[români]]), dar și de diverse [[etnii]] precum [[ucraineni]], [[bulgari]], [[găgăuzi]], [[ruși]], [[evrei]], [[germani]], [[cehi]] etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu elemente comune popoarelor creștine din estul Europei.

Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent izvor de bunavoință, căldură și ospitalitate.

Oaspeții Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un șir de evenimente culturale: concerte („[[Mărțișor]]”, „Cireșar”, „Invită Maria Bieșu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade și manifestări de masa de Ziua Independenței, „Limba Noastră”, hramurile orașelor și satelor etc. Zilele roadei sunt marcate în orasele și satele noastre prin iarmaroace tradiționale. În timpul acestor evenimente turiștii străini pot cunoaște îndeaproape folclorul, costumele tradiționale, piesele de artizanat, etc.

Apar multe tradiții cu caracter familiar: cumetriile, nunțile, petrecerile etc., care în sate s-au transformat în adevărate spectacole cu mulți oaspeti și daruri. Tradiționale în Moldova sunt șezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari și dansuri. În mare parte, sărbătorile din Republica Moldova și cele din România, sunt identice.

== Educație ==
{{AP|Educația în Republica Moldova}}
În Moldova funcționează peste 3000 instituții de învățământ, la care sunt angajate circa 47 100 de cadre didactice. În ultimii 15 ani învățământul din Moldova a fost supus unei reformări care continuă și în prezent.<ref>Arcadie Barbăroșie, Anatol Gremalschi, Ion Jigău. [http://www.unicef.org/moldova/educatia_de_baza_Rom.pdf Educația de bază în Republica Moldova din perspectiva școlii prietenoase copilului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120526194933/http://www.unicef.org/moldova/educatia_de_baza_Rom.pdf|date=2012-05-26}}. – Ch.: S. n., 2009 (Combinatul Poligr.). – 128 p. ISBN 978-9975-901-94-9</ref>. Conform datelor [[recensământului populației din anul 2004]], rata alfabetizării era de 99,87%.

Sistemul educațional din dreapta [[Nistru]]lui și din [[Transnistria]] diferă, cel din urmă urmând modelul rusesc. Actele de studii din învățământul secundar, secundar-profesional, mediu de specialitate și universitar eliberate în UTA din Stânga Nistrului, cu excepția specialităților de profil medical, militar și cele ce țin de protecția ordinii publice și securității statului, sunt recunoscute de către oficialitățile din [[Chișinău]]. Posesorii acestor diplome pot continua studiilor la nivelurile următoare, precum și la se angaja în câmpul muncii, pe tot cuprinsul țării.<ref>Svetlana Cojocaru. ''[http://www.trm.md/ro/social/ministerul-educatiei-diplomele-de-studii-din-regiunea-transnistreana-sunt-recunoscute-de-chisinau-din-2004/ Ministerul Educației: Diplomele de studii din regiunea transnistreană sunt recunoscute de Chișinău din 2004]''. [[Moldova 1]], 14 septembrie 2012. Accesat 3 ianuarie 2012.</ref>

=== Învățământ preșcolar ===
În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește înrolarea copiilor în instituțiile preșcolare. În 2011 numărul grădinițelor era de 1400, cu 19% mai mult decât în [[2000]], frecventate de 135427 copii. În [[2006]], în jur de o treime din copii din mediul urban și mai mult de jumătate din copii în vârstă de 1-6 (7) ani nu frecventau grădinița. Această situație se datorează plecării părinților peste hotare, lipsa grădinițelor în mediul rural, lipsa locurilor la grădinițele existente. Însă rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar a crescut de la 66,1% în anul 2004 până la 81,8% în 2011. Cuprinderea copiilor mai mari de 5 ani în instituțiile preșcolare atinge cote mai înalte, iar copiii în afara sistemului rămân în proporție de 10-15% la nivel de republică.<ref>Vlădicescu, Natalia. [http://gradinitamea.md/upload/download/Educatie%20prescolara_24.pdf Educația preșcolară în Republica Moldova din perspectiva incluziunii și a echității sociale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140301191318/http://gradinitamea.md/upload/download/Educatie%20prescolara_24.pdf |date=2014-03-01 }}. Chișinău ([[IDIS „Viitorul”]]), 2006. -34 p.</ref>
[[File:Onitcani school.jpg|thumb|Gimnaziu în [[Onițcani, Criuleni]]]]

=== Învățământ primar și secundar general ===
Învățământ primar și secundar general 1460 de instituții, inclusiv 83 școli primare, 829 de gimnazii, 497 de licee și 3 școli primare. Liceele includ în activitatea sa și nivelurile primar și gimnazial. Numărul de elevi încadrați în învățământul primar și secundar constituie 381.418 persoane (2011/2012), 79,3 % își desfășoară studiile în limba română, 20,2% în limba rusă și 0,2% în altă limbă. Gradul de înrolare variază în limite reduse și este în jur de 88%. Accesul redus determinat de distanțele lungi până la instituțiile relevante de învățământ și lipsa mijloacelor de transport constituie contribuie la ratele joase de înmatriculare în regiunile îndepărtate care nu au propriile lor școli și la abandonul timpuriu. O treime din absolvenții gimnaziilor optează pentru studii secundare profesionale și colegii, restul continuă studiile la licee. Peste 80% din absolvenții liceelor manifestă interes pentru universități.

Majoritatea instituțiilor de învățământ secundar general în Transnistria o constituie școlile medii cu trei niveluri: primar (clasele I-IV), secundar inferior (clasele V-IX) și secundar superior (clasele X-XI). De asemenea există și un număr redus licee și gimnazii, dar diferă radical de cele moldovenești. Rețeaua de instituții de învățământ preuniversitar de stat din zona transnistreană include 192 instituții de învățământ general preuniversitar cu un efectiv de peste 92.500 elevi și circa 7.000 cadre didactice.

=== Învățământ secundar profesional și mediu de specialitate ===
Sistemul de învățământ secundar profesional și mediu de specialitate este constituit din 23 de școli de meserii, 49 de școli profesionale, 2 licee profesionale și 46 de colegii. Școlile de meserii și profesionale sunt frecventate peste 20 000 de persoane, dintre care 85,1% în limba română și 14,9 în limba rusă. Cele mai solicitate meserii sunt lăcătuș repararea automobilelor, bucătar, tencuitor, electrogazosudor-montator, operator calculatoare electronice, croitoreasă, tâmplar etc. În colegii își fac studiile peste 31000 de elevi, 85,7% în limba română și 12,8 în limba rusă. Numărul mai mare a elevilor este înregistrat la specialitățile din domeniile industrie, învățământ, ocrotirea sănătății, economie etc.

În regiunea transnistreană învățământul profesional primar este asigurat de 8 licee și o școală profesională; iar instruirea profesională medie este realizată de – 7 tehnicumuri, 2 tehnicumuri-sovhoz, 5 colegii și 2 școli profesionale.

=== Învățământ superior ===
[[Fișier:Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie N.Testemitanu, Chisinau, Republica Moldova Nicolae Testemitanu State University of Me (50982661382).jpg|thumb|left|[[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]] din Chișinău]]
{{see also|Lista universităților din Republica Moldova}}
Învățământul superior se realizează în 2 cicluri de studii, studii superioare de licență, cu o durată de 3-4 ani și studii superioare de masterat cu o durată de 1-2 ani. Învățământul profesional superior în Transnistria este organizat în două niveluri: nivelul I – pregătirea bacalaureaților (bacalavriat), cu durata de cel puțin 4 ani și nivelul II – pregătirea specialiștilor, cu durata de cel puțin 5 ani, și pregătirea magiștrilor, cu durata de cel puțin 6 ani.

Rețeaua învățământului superior se compune din 31 de instituții, inclusiv 17 de stat subordonate mai multor ministere și 14 instituții private. Instituțiile universitare (inclusiv filialele) sunt amplasate în [[Chișinău]] (26), [[Bălți]] (3), [[Cahul]] (1), [[Taraclia]] (1) [[Comrat]] (1), la care se adaugă și instituțiile transnistrene din [[Tiraspol]] (6), [[Tighina]] (1) și [[Râbnița]] (1). Instituțiile de învățământ superior din partea stângă a Nistrului nu sunt acreditate de Ministerul Educației al Republicii Moldova.

Studiile universitare au devenit din ce în ce mai accesibile, iar limitările de vârstă au fost excluse. Popularitatea învățământului superior este înaltă, comparativ cu numărul mult mai mic al persoanelor care își fac studiile în învățământul secundar profesional și mediu de specialitate. La universitățile din Moldova învață peste 10300 de studenți, circa 90 mii la Ciclul I și 14 mii la Ciclul II. Sistemul universitar asigură pregătirea specialiștilor la circa 170 de specialități. Din numărul total de studenți 20% învață la profilul juridic; 24,2% la profilul economic; 2,92 % la medicină.<ref>[http://www.utm.md/edu/legal/strategia_rm.pdf STRATEGIA învățământului superior din Republica Moldova în contextul Procesului Bologna]. ''Chișinău (Universitatea tehnică din Moldova)''</ref> Abiturienții transnistreni preferă instituțiile din regiune, circa 60%, alți 20% vin la [[Chișinău]] și [[Bălți]], restul pleacă în [[Ucraina]] sau [[Rusia]].<ref>Наталия Барбиер. [http://www.pan.md/news/Pridnestrovskie-vuzi-igrayut-po-novim-pravilam/20062 Приднестровские вузы «играют» по новым правилам]. «Панорама», 8 декабря 2012.</ref>.

În 2005 Republica Moldova a aderat la [[Procesul Bologna]] și a început reforma învățământului superior care în prezent stagnează, persistă o serie de neclarități legate de școlile doctorale, alegerea disciplinelor opționale, însăși sistemul de credite funcționează cu deficiențe, programele de studii rămân a fi foarte teoretizate, ponderea orelor practice nefiind suficientă pentru a achiziționa abilitățile profesionale necesare, lipsa unei corelări dintre cererea pieței forței de muncă și oferta educațională.<ref>Ciurea, C.; Berbeca, V., Lipcean, S., Gurin, M. ''[Sistemul de învățământ superior din Republica Moldova în contextul Procesului Bologna: 2005-2011]''. Chișinău (Fundația Soros-Moldova,IDIS-Viitorul), 2011. -94 p.</ref>

==Sport==
[[File:AUT vs. MDA 2015-09-05 (006).jpg|thumb|[[Echipa națională de fotbal a Republicii Moldova]]]]
{{AP|Sportul în Republica Moldova}}
Sportul național în Republica Moldova este [[trânta]]. Totuși cel mai popular [[Fotbalul în Republica Moldova|sport din țară este fotbalul]]. Cu toate astea, pe plan internațional reprezentanții Republicii Moldova nu au reușit mari performanțe, [[echipa națională de fotbal a Republicii Moldova]] nereușind să se califice la niciun turneu al [[Campionatul Mondial de Fotbal|Campionatului Mondial]] sau [[Campionatul European de Fotbal]]. La nivel de club, cele mai mari performanțe le-a înregistrat [[FC Sheriff Tiraspol]], care a ajuns de trei ori în grupele [[Europa League]], realizând asta în sezoanele [[UEFA Europa League 2009-2010|2009–10]], [[UEFA Europa League 2010-2011|2010–11]] și [[UEFA Europa League 2013-2014|2013–14]] 2017-2018.
[[Fișier:Rio 2016 - Weightlifting men's 69 kg (29049354630).jpg|miniatura|[[Serghei Cechir]]]]
[[Fișier:2017 US Open Tennis - Qualifying Rounds - Radu Albot (MDA) (27) def. Frank Dancevic (CAN) (36754074760).jpg|miniatura|left|[[Radu Albot]]]]
Alte sporturi populare în țară sunt în general sporturile de forță și atletică grea, cum ar fi [[box]]ul, [[haltere]]le, [[judo]], [[Lupte greco-romane|luptele greco-romane]], [[kickboxing]]ul ș.a. Tot în aceste genuri Republica Moldova a obținut și cele mai mari performațe ale sale, prima mare performanță fiind medalia de aur a lui [[Tudor Casapu]] la haltere, obținută la [[Jocurile Olimpice de vară din 1992]] de la Barcelona.<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=iB04_r9CGE0 Tudor Casapu la Olimpiada din Barcelona 1992] (clip pe youtube)</ref> Tot Tudor Casapu a mai cucerit pentru Republica Moldova medalii de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de haltere din 1991.<ref>{{citat web|url=http://unimedia.info/stiri/Campionul-olimpic-la-haltere-Tudor-Casapu-implinete-astazi-50-de-ani-65712.html|title=Campionul olimpic la haltere Tudor Casapu împlinește astăzi 50 de ani|publisher=Unimedia|accessdate=2020-03-19|date=18 septembrie 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20171107025956/http://unimedia.info/stiri/Campionul-olimpic-la-haltere-Tudor-Casapu-implinete-astazi-50-de-ani-65712.html|archivedate=2017-11-07|dead-url=no}}</ref> Cu puțin timp mai devreme, în 1988, înainte ca Moldova să obțină independența, un alt moldovean devenise campion olimpic. E vorba de [[Nicolae Juravschi]], care fiind în componența echipei URSS a câștigat medalia de aur la proba [[caiac-canoe]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 1988]] din [[Seul]], [[Coreea de Sud]].<ref>{{cite web|url=http://www.vipmagazin.md/profil/Nicolae_Juravschi/|title=Nicolae Juravschi. Marele olimpic de la Chircaiești|date=august 2004|publisher=VIP Magazin|archiveurl=https://web.archive.org/web/20121216183444/http://www.vipmagazin.md/profil/Nicolae_Juravschi/|archivedate=2012-12-16|accessdate=2020-03-19|dead-url=yes}}</ref>

Printre rezultatele mai recente, [[Veaceslav Gojan]], a devenit medaliat cu bronz la box la [[Jocurile Olimpice de vară din 2008]] de la [[Beijing]]. Iar surorile Zalina și Marina Marghieva s-au clasat în multiple rânduri pe podium la Campionatele Mondiale și Europene la [[aruncarea discului]] și [[aruncarea ciocanului]].

Mai slab dezvoltate sunt sporturile de masă și de sală. Astfel, genuri ca [[biliard]]ul sau [[poker]]ul sunt practicate doar la nivel de amatori, nu și profesionist. Totuși, în [[șah]], Republica Moldova are câțiva maeștri internaționali, printre care pot fi menționați [[Viorel Iordăchescu]] și [[Viorel Bologan]]. De asemenea sunt slab dezvoltate sporturile de iarnă. În ultimii ani Republica Moldova [[:Categorie:Cetățeni naturalizați în Republica Moldova|a naturalizat o serie de sportivi străini]] pentru a reprezenta țara la probele de [[iarnă]] pe plan internațional. La sfârșitul anilor 2000, un om de afaceri moldovean a fondat clubul de [[hochei pe gheață]] [[Platina Chișinău]], care devenit campioana României la juniori. Ulterior echipa a fost transferată în campionatul Rusiei, unde însă nu s-a remarcat. Echipa își joacă meciurile de acasă pe patinoarul din [[Tiraspol]], urmând ca în 2014/15 să fie deschis un patinoar modern lângă Chișinău.

== Sănătate ==
{{AP|Sănătatea în Republica Moldova}}
[[Fișier:Spitalul Clinic Municipal Bălți 04.jpg|thumb|left|[[Spitalul Clinic Municipal Bălți]]]]
În urma reformării, în perioada 1998 – 2009, rețeaua spitalicească a fost redusă de la 276 de spitale cu o capacitate de 42000 de paturi până la 82 de unități cu capacitatea de 20500 de paturi. În 2010 sistemul de sănătate cuprindea 34 de spitale raionale, 10 spitale municipale (în Chișinău și Bălți), 18 spitale de nivel republican și 10 spitale private. Continuă să existe servicii de sănătate paralele, organizate de alte ministere [[Ministerul Apărării (Republica Moldova)|Ministerului Apărării]], [[Ministerul Afacerilor Interne (Republica Moldova)|Ministerului Afacerilor Interne]], [[Ministerul Justiției (Republica Moldova)|Ministerului Justiției]], [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Republica Moldova)|Ministerului Transportului]] și [[Poliția de frontieră (Republica Moldova)|Poliția de frontieră]], în total 10 spitale și 91 instituții de ambulator. Asigurarea populației cu paturi este de 5,6 la 1000 de locuitori. Peste 50% din spitale (16 spitale republicane, 9 spitale municipale, 8 spitale departamentale și 8 spitale private) cu o capacita cu o capacitate de 9369 de paturi, sau 46,8% din numărul total de paturi, se află în municipiul Chișinău.<ref>Pîsla, M et al. [http://www.ms.gov.md/_files/8364-Raport%2520sumar%2520Evaluarea%2520siguran_ei%2520spitalelor%2520din%2520R.%2520Moldova.pdf Evaluarea siguranței spitalelor din Republica Moldova]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Raport sumar. - Ch.: Centrul Republican Medicina Calamităților, 2010- 64 p.</ref>

Rețeaua de asistență medicală primară constă din patru tipuri de prestatori: Centrele Medicilor de Familie (în baza policlinicilor raionale din trecut); Centre de Sănătate Rurale, Oﬁcii ale Medicilor de Familie (în baza punctelor medicale rurale din trecut); și Puncte Medicale pentru asistenții medicilor de familie (felceri) care acoperă sate/regiuni cu o populație mai mică de 1000.<ref>Republica Moldova: [http://www.ms.gov.md/_files/2946-Evaluarea%2520OMS.pdf Evaluarea securității sănătății și capacităților de management al crizelor]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Chișinău, (Organizația Mondială a Sănătății: Biroul Regional pentru Europa) 2008. -106 p.</ref>

Serviciile de asistență medicală urgentă sunt presate de Centrul Național Medicină de Urgență divizat 5 zone autonome – Chișinău, zona Centru, zona Nord, zona Sud și Gagauzia. În afară de cele patru stații zonale de asistență urgentă există 41 substații și 84 puncte de asistență medicală.

În 2004 a fost introdus sistemului de Asigurări Medicale Obligatorii, bazat pe contribuțiile obligatorii ale populației angajate în câmpul muncii și a patronilor. Fondurile colectate prin intermediul sistemului de asigurări medicale obligatorii sunt automat divizate în patru sub-fonduri: Fondul Principal (94%), Fondul de rezervă, Fondul de Prevenire și Fondul de Administrare. În 2006, 52% din Fondul Principal au fost alocate asistenței spitalicești; 31% – asistenței primare; 9% – asistenței urgente; 6,5% – asistenței specializate de ambulator; 1,4% – asistenței medicale înalt performante și 0,1% – asistenței medicale la domiciliu.

== Turism ==
[[File:Orhei Vechi, Moldova - Flickr - Dave Proffer (12).jpg|thumb|Satul [[Trebujeni, Orhei|Trebujeni]] de-a lungul [[Răut]]ului ([[Parcul Național Orhei]])]]
{{AP|Turismul în Republica Moldova}}
Deși are o [[suprafață]] mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potențial turistic, reprezentat, întâi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită diversitate de rezervații peisagistice sau [[Rezervație naturală|landșafturi naturale]] și [[Monument al naturii|monumente geologice]] unice, de valoare [[Europa|europeană]] și [[Pământ|mondială]].
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, de [[sănătate]] și frumusețe.

Începând cu anul [[1998]], numărul străinilor veniți în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25 000 în [[2004]], majoritatea proveniți din [[Rusia]], [[Ucraina]] și [[România]]. Totodată, numărul moldovenilor plecați peste hotare în [[2004]], aproape că s-a dublat față de anul [[1997]], depășind cifra de 67 000. Dintre aceștia, cei mai mulți au vizitat Ucraina, [[Ungaria]], [[Turcia]], România sau [[Bulgaria]].<ref>{{cite web|url=http://www.statistica.md/statistics/dat/747/ro/Turism_1997_2004_ro.htm|title=Activitate turistică în Republica Moldova 1997-2004], publicat de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova la [[16 februarie]] [[2006]|publisher=|accessdate=2006-06-03|archive-date=2006-06-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20060609060659/http://www.statistica.md/statistics/dat/747/ro/Turism_1997_2004_ro.htm|dead-url=yes}}</ref>

Pe [[1 iunie]] [[2006]], în cadrul unei conferințe internaționale, Organizația de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anunțat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în șapte state: România, [[Italia]], [[Germania]], [[Regatul Unit]], [[Elveția]], [[Franța]] și [[Polonia]].<ref>[http://www.reporter.md/ro/NewsOfTheDay.asp?NewsType=FullDocument&idDocType=1&idTopic=2&idDocument=193189 „''Oamenii de afaceri critică noul brand al Republicii Moldova''”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170227130023/http://www.reporter.md/ro/NewsOfTheDay.asp?NewsType=FullDocument&idDocType=1&idTopic=2&idDocument=193189 |date=2017-02-27 }} publicat de Reporter.md la [[3 iunie]] [[2006]]</ref>{{-}}
<gallery mode="packed">
File:Padurea Domneasca zimbrii Glodeni (5).jpg|[[Pădurea Domnească]]
File:Свеча - panoramio (1).jpg|[[Lumânarea Recunoștinței]]
File:MD.GE - rezervația naturală de plante medicinale Bugeac - jun 2021 - 05.jpg|[[Rezervația naturală Bugeac|Rezervația naturală de plante medicinale]] [[Bugeac]]
File:Wooden Orthodox Church - Moldova (by David Stanley).jpg|[[Muzeul satului din Chișinău]]
File:Moldova Competitiveness Project, USAID Moldova (48121769796).jpg|Crama [[Purcari, Ștefan Vodă|Purcari]] deținută de [[Bostavan]]

</gallery>

=== Turismul rural ===
Comunitățile [[Agricultură|agricole]] și pitoreștile noastre [[sat]]e pot oferi diferite servicii turiștilor care doresc să se odihnească în sînul naturii:

* Cazare în case tradiționale de [[Mediu rural|tip rural]];
* Posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale;
* Familiarizarea cu [[folclor]]ul, distracțiile și tradițiile locale;
* Familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea dată, precum și posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meșteșugăritului;
* Posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.

=== Turismul vitivinicol ===
{{see also|Podgorii în Republica Moldova}}
[[Podgorie|Podgoriile]] moldovenești, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiții de cultivare a [[Viță de vie|viței de vie]] și de producere a [[vin]]ului. În prezent, în țară funcționează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Aici turiștii au posibilitatea de a lua cunoștință de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sunt îmbuteliate și, desigur, de a gusta [[Vin moldovenesc|produsul finit]]. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în țara se bucură de o bună reputație pe plan internațional.

== Sărbători oficiale==
[[Fișier:Ziua_Independenței_2016_05.jpg|thumb|[[Ziua Independenței (Republica Moldova)|Ziua Independenței]], 2016]]
* [[1 ianuarie]] – [[Revelion]]<ref name="sarbatori-bnrm">{{cite web|url=http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/2005_01.pdf|archiveurl=https://archive.today/20121209175424/http://87.248.191.115/bnrm/publicatii/files/5/2005_01.pdf|deadurl=yes|title=CALENDAR NAȚIONAL|date=9 decembrie 2012|archivedate=9 decembrie 2012|website=archive.is}}</ref>;
* [[7 ianuarie|7]] și [[8 ianuarie]] – Nașterea lui Iisus Hristos ([[Crăciun]]ul pe stil vechi);
* [[8 martie]] – [[Ziua internațională a femeii]];
* Prima și a doua zi de [[Paști]] conform [[Calculul datei de Paște|calendarului bisericesc]] (''dată variabilă)''
* Ziua de luni la o săptămână după [[Paști]] ([[Paștile Blajinilor]]; ''dată semi-variabilă; depinde de data Paștelui propriu-zis)''
* [[1 mai]] – [[Ziua Muncii|Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii]];
* [[9 mai]] – Ziua comemorării victimelor celui de-[[Al Doilea Război Mondial]]<ref>[http://trm.md/ro/social/9-mai-ziua-comemorarii-victimelor-celui-de-al-doilea-razboi-mondial/ 9 mai – Ziua comemorării victimelor celui de-al doilea război mondial] TRM.md</ref> și [[Ziua Europei]]<ref name="sarbatori-bnrm"/>
* [[27 august]] – [[Ziua Independenței (Republica Moldova)|Ziua Independenței]]<ref>{{cite web|url=http://www.unimedia.md/?mod=news&id=18521|title=Parlamentul a decis: “27 august – Ziua Independenței”|publisher=Unimedia|accessdate=2010-05-07|archive-date=2010-04-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20100425054311/http://www.unimedia.md/?mod=news&id=18521|dead-url=yes}}</ref>;
* [[31 august]] – Sărbătoarea „[[Limba noastră (sărbătoare)|Limba noastră]]”<ref>[http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=306859&lang=1 HOTĂRÎRE parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova]</ref>;
* [[25 decembrie]] – Naștererea lui Isus Hristos ([[Crăciun]]ul pe stil nou)<ref>[http://unimedia.info/stiri/ziua-de-25-decembrie-a-fost-declarata--prin-lege--zi-de-sarbatoare-69748.html 25 decembrie declarată prin lege Zi de Sărbătoare] unimedia.info</ref>.

== Note ==
<references/>

== Bibliografie ==
* Ion Țurcanu, ''Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor împotriva ocupației sovietice, 1944-1953'', Chișinău, Ed. Prut Internațional, 2000.
* Ion Țurcanu, ''Republica Moldova independentă (1991-2001). Studii, reflecții, mărturii'', Ed. Știința, Chișinău, 2001.
* Ion Țurcanu ''Republica Moldova: a fi sau a nu fi'', Ed. Labirint,, Chișinău, 2012.
* Matei Cazacu, Nicolas Trifon. ''La République de Moldavie : un Etat en quête de nation''. Paris : Non Lieu, 2010.
* [[Zamfir Arbore|Arbore, Zamfir]]. ''Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904''. Ch.: Museum, Fundația Culturală Română, 2001. 235 p. ISBN 9975-906-33-8
* Capcelea, A.; Osiiuk, V.; Rudko, Gh. ''Bazele geologiei ecologice a Republicii Moldova''. Ch.: Știința, 2001. 256 p. ISBN 9975-67-202-7.Cartea Roșie a Republicii Moldova. -ed. a 2-a. Chișinău: Știința, 2002. 288 p. ISBN 9975-67-311-2.
* Cazac, V.; Mihăilescu, C.; Bejenari, G. ''Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață''. Ch.: Știința, 2007. 248. ISBN 978-9975-67-294-8.
* ''Dicționar de istorie a României''. Meronia, 2007. pag. 42, 226.
* ''Dicționar statistic al Moldovei. Ediție specială în 4 volume''. Ch.: Statistica, 1994.
* [[Gheorghe Duca|Duca, Gh]]. et al. Republica Moldova: Ediție enciclopedică. Ch.: Institutul de Studii Enciclopedice, 2011. 800 p. ISBN 978-9975-9520-4-0
* Eb. Beckherrn. ''Uniunea Sovietică. Un butoi cu praf de pușcă''/''Conflictul naționalităților''. Editura Knaur, 1990. pag. 241–258.
* ''Enciclopedia Sovietică Moldovenească''. Vol. 8. Ch.: Redacția Principală a ESM, 1981. 502 p.
* Gothold Rhode. ''Istoria Poloniei''. Wiss: Buchgesell, Darmstadt, 1966. pag. 117–119, 195-196.
* Lazari, A. et al. ''Buruiene larg răspândite pe teritoriul Republicii Moldova''. Ch.: Cuant, 1999. 266 p. ISBN 9975-62-050-
* Postolache, Gheorghe. ''Vegetația Republicii Moldova''. Ch.: Știința, 1995. 340 p. ISBN 5-376-01923-3.
* ''Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale''. Ch.: Statistica, 2006. 492 p. ISBN 978-9975-9786-4-4.
* [[Andrei Ursu|Ursu, Andrei]]. ''Solurile Moldovei''. Ch.: Știința, 2011. 342 p. ISBN 978-9975-67-647-2.

== Legături externe ==
* {{ro icon}} [http://www.parlament.md/ Situl oficial al parlamentului]
* {{ro icon}} [http://www.alegeri.md Alegeri în Moldova]
* {{ro icon}} [http://www.europarl.europa.eu/news/public/story_page/030-53410-103-04-16-903-20090403STO53395-2009-13-04-2009/default_ro.htm Deputați europeni în Moldova cu ocazia alegerilor parlamentare]. Site-ul oficial al Parlamentului European
* {{en icon}} [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html Date despre Moldova pe CIA World Factbook] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190107090430/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html |date=2019-01-07 }}
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630163039/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gadm&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, diviziuni administrative]
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630162852/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gcis&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, orașe]
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630164859/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=1167418314&men=gmap&lng=en&des=gamelan&dat=200&geo=-136&srt=pnan&col=aohdqcfbeimg Republica Moldova, hărți]
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-republicii-moldova-27-08-2011 Ziua Națională a Republicii Moldova], 27 august 2011, ''Amos News''

== Vezi și ==
{{Proiecte surori
|commons = Moldova
|commonscat = Moldova
|wikiștiri = Portal:Republica Moldova
|wikiștiricat = Republica Moldova
|wikționar = Republica Moldova}}
* [[Declarația de Independență a Republicii Moldova]]
* [[Relațiile româno-moldovene]]
* [[Rusificarea românilor]]
* [[Personalități din Basarabia]]
* [[Numerele de înmatriculare auto în Republica Moldova]]
* [[Criminalitatea în Republica Moldova]]

{{Casete de navigare
|titlu = [[Fișier:Flag of Moldova.svg|27px|border]] Subiecte despre Republica Moldova
|listă =
{{Republica Moldova}}
{{Subiecte legate de Republica Moldova}}
{{Teritorii românofone}}
{{Europa latină}}
{{Uniunea Latină}}
{{Comunitatea Statelor Independente}}
{{GUAM}}
{{Relațiile externe ale Republicii Moldova}}
}}
{{Țări europene}}
{{Dunăre}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Republica Moldova| ]]
[[Categorie:Pagini peste 100K]]
[[Categorie:Foste țări ale Uniunii Sovietice]]

Format:Infocaseta Țară

2024-07-18T16:56:07Z

Admin: Pagină nouă: <includeonly>{{#invoke:InfoboxCountry|fromFrame}}</includeonly><noinclude> {{Documentație}} <templatedata> { "params": { "nume_convențional": {}, "nume": {}, "nume_nativ": {}, "tip": {}, "imagine_drapel": {}, "imagine_stemă": {}, "imagine_simbol": {}, "nume_genitiv": {}, "nume_legătură": {}, "simbol_lat": {}, "simbol_tip": {}, "flag_caption": {}, "simbol_tip_articol": {}, "deviză": { "aliases": [ "deviză_națională", "motto"...

<includeonly>{{#invoke:InfoboxCountry|fromFrame}}</includeonly><noinclude>
{{Documentație}}
<templatedata>
{
"params": {
"nume_convențional": {},
"nume": {},
"nume_nativ": {},
"tip": {},
"imagine_drapel": {},
"imagine_stemă": {},
"imagine_simbol": {},
"nume_genitiv": {},
"nume_legătură": {},
"simbol_lat": {},
"simbol_tip": {},
"flag_caption": {},
"simbol_tip_articol": {},
"deviză": {
"aliases": [
"deviză_națională",
"motto"
]
},
"imn_național": {},
"imn_regal": {},
"imn": {},
"alt_simbol": {},
"simbol_text": {},
"alt_simbol_tip": {},
"simbol_text_tip": {},
"imagine_hartă": {},
"lățime_hartă": {},
"descriere_hartă": {},
"imagine_hartă2": {},
"lățime_hartă2": {},
"descriere_hartă2": {},
"tip_subdiviziune": {},
"nume_subdiviziune": {},
"tip_subdiviziune1": {},
"nume_subdiviziune1": {},
"tip_subdiviziune2": {},
"nume_subdiviziune2": {},
"tip_subdiviziune3": {},
"nume_subdiviziune3": {},
"tip_subdiviziune4": {},
"nume_subdiviziune4": {},
"tip_subdiviziune5": {},
"nume_subdiviziune5": {},
"capitală": {},
"cel_mai_mare_oraș": {},
"cea_mai_mare_așezare": {},
"orașul_principal": {},
"sediu_administrativ": {},
"capitală_tip": {},
"cea_mai_mare_așezare_tip": {},
"latd": {},
"latm": {},
"latNS": {},
"longd": {},
"longm": {},
"longEW": {},
"area_km2": {},
"coordonate": {},
"suprafață_km2": {},
"suprafață_km²": {},
"limbi_oficiale": {},
"limbă_oficială": {},
"limbi_regionale": {},
"limbi": {},
"languages_type": {},
"grupări_etnice": {},
"grupuri_etnice": {},
"ethnic_groups": {},
"grupuri_etnice_an": {},
"ethnic_groups_year": {},
"religion": {},
"religie": {},
"etnonim": {},
"aderareUEdată": {},
"organizare_tip": {},
"tip_organizație": {},
"membri": {},
"membri_tip": {},
"sistem_politic": {},
"titlu_conducător1": {},
"nume_conducător1": {},
"legislatură": {},
"camera_superioară": {},
"membership": {},
"titlu_conducător2": {},
"titlu_conducător3": {},
"nume_conducător2": {},
"titlu_conducător4": {},
"nume_conducător3": {},
"titlu_conducător5": {},
"nume_conducător4": {},
"nume_conducător5": {},
"camera_inferioară": {},
"eveniment_fondare1": {},
"tip_suveranitate": {},
"fondare": {},
"notă_suveranitate": {},
"eveniment_fondare2": {},
"dată_fondare1": {},
"eveniment_fondare3": {},
"dată_fondare2": {},
"eveniment_fondare4": {},
"dată_fondare3": {},
"eveniment_fondare5": {},
"dată_fondare4": {},
"eveniment_fondare6": {},
"dată_fondare5": {},
"eveniment_fondare7": {},
"dată_fondare6": {},
"eveniment_fondare8": {},
"dată_fondare7": {},
"eveniment_fondare9": {},
"dată_fondare8": {},
"dată_fondare9": {},
"suprafață": {},
"populație_estimare": {},
"populație_recensământ": {},
"populație_FR_metropol": {},
"suprafață_etichetă": {},
"FR_notă4": {},
"suprafață_notă": {},
"suprafață_loc": {},
"procentaj_apa": {},
"suprafață_etichetă2": {},
"suprafață_date2": {},
"FR_metropol": {},
"FR_notă2": {},
"FR_IGN_suprf_magnitudine": {},
"FR_IGN_suprafață_km2": {},
"FR_IGN_suprafață_loc": {},
"FR_notăt3": {},
"FR_cadastru_suprf_magnitudine": {},
"FR_cadastru_suprafață_km2": {},
"FR_cadastru_suprafață_loc": {},
"populație": {},
"populație_estimare_an": {},
"populație_estimare_loc": {},
"populație_estimare2": {},
"populație_estimare_an2": {},
"populație_estimare_loc2": {},
"populație_recensământ_an": {},
"populație_recensământ_loc": {},
"loc_populație": {},
"FR_total_populație_estimare_an": {},
"FR_notă": {},
"FR_total_populație_estimare": {},
"FR_total_populație_estimare_loc": {},
"populație_FR_metropol_estimare_loc": {},
"densitate_populație_km2": {},
"densitate_populație_km²": {},
"densitate": {},
"FR_notă5": {},
"dens_pop_notă": {},
"densitate_populație_loc": {},
"PIB_PPC": {},
"PIB": {},
"PIB_nominal": {},
"Gini": {},
"IDU": {},
"monedă": {},
"PIB_PPC_an": {},
"PIB_an": {},
"PIB_PPC_loc": {},
"PIB_PPC_pe_locuitor": {},
"PIB_per_capita": {},
"PIB_PPC_pe_locuitor_loc": {},
"PIB_nominal_an": {},
"PIB_nominal_loc": {},
"PIB_nominal_pe_locuitor": {},
"PIB_nominal_pe_locuitor_loc": {},
"Gini_an": {},
"Gini_ref": {},
"Gini_categorie": {},
"Gini_loc": {},
"IDU_an": {},
"IDU_ref": {},
"IDU_categorie": {},
"IDU_loc": {},
"monedă_iso": {},
"prefix_telefonic": {},
"domeniu_internet": {},
"notă_prefix_telefonic": {},
"cctld": {},
"iso3166-2": {},
"site_oficial": {
"aliases": [
"sit_oficial"
]
},
"fus_orar": {},
"utc": {},
"utc_ODV": {},
"ODV_notă": {},
"fus_orar_ODV": {
"aliases": [
"fus_vară"
]
},
"patron_spiritual": {},
"imagine_hartă3": {},
"lățime_hartă3": {},
"descriere_hartă3": {},
"note": {},
"nota1": {},
"nota2": {},
"nota3": {},
"nota4": {},
"nota5": {},
"nota6": {},
"nota7": {}
},
"format": "block",
"paramOrder": [
"nume_convențional",
"nume",
"nume_nativ",
"tip",
"imagine_drapel",
"imagine_stemă",
"imagine_simbol",
"nume_genitiv",
"nume_legătură",
"simbol_lat",
"simbol_tip",
"flag_caption",
"simbol_tip_articol",
"deviză",
"imn_național",
"imn_regal",
"imn",
"alt_simbol",
"simbol_text",
"alt_simbol_tip",
"simbol_text_tip",
"imagine_hartă",
"lățime_hartă",
"descriere_hartă",
"imagine_hartă2",
"lățime_hartă2",
"descriere_hartă2",
"tip_subdiviziune",
"nume_subdiviziune",
"tip_subdiviziune1",
"nume_subdiviziune1",
"tip_subdiviziune2",
"nume_subdiviziune2",
"tip_subdiviziune3",
"nume_subdiviziune3",
"tip_subdiviziune4",
"nume_subdiviziune4",
"tip_subdiviziune5",
"nume_subdiviziune5",
"capitală",
"cel_mai_mare_oraș",
"cea_mai_mare_așezare",
"orașul_principal",
"sediu_administrativ",
"capitală_tip",
"cea_mai_mare_așezare_tip",
"latd",
"latm",
"latNS",
"longd",
"longm",
"longEW",
"area_km2",
"coordonate",
"suprafață_km2",
"suprafață_km²",
"limbi_oficiale",
"limbă_oficială",
"limbi_regionale",
"limbi",
"languages_type",
"grupări_etnice",
"grupuri_etnice",
"ethnic_groups",
"grupuri_etnice_an",
"ethnic_groups_year",
"religion",
"religie",
"etnonim",
"aderareUEdată",
"organizare_tip",
"tip_organizație",
"membri",
"membri_tip",
"sistem_politic",
"titlu_conducător1",
"nume_conducător1",
"legislatură",
"camera_superioară",
"membership",
"titlu_conducător2",
"titlu_conducător3",
"nume_conducător2",
"titlu_conducător4",
"nume_conducător3",
"titlu_conducător5",
"nume_conducător4",
"nume_conducător5",
"camera_inferioară",
"eveniment_fondare1",
"tip_suveranitate",
"fondare",
"notă_suveranitate",
"eveniment_fondare2",
"dată_fondare1",
"eveniment_fondare3",
"dată_fondare2",
"eveniment_fondare4",
"dată_fondare3",
"eveniment_fondare5",
"dată_fondare4",
"eveniment_fondare6",
"dată_fondare5",
"eveniment_fondare7",
"dată_fondare6",
"eveniment_fondare8",
"dată_fondare7",
"eveniment_fondare9",
"dată_fondare8",
"dată_fondare9",
"suprafață",
"populație_estimare",
"populație_recensământ",
"populație_FR_metropol",
"suprafață_etichetă",
"FR_notă4",
"suprafață_notă",
"suprafață_loc",
"procentaj_apa",
"suprafață_etichetă2",
"suprafață_date2",
"FR_metropol",
"FR_notă2",
"FR_IGN_suprf_magnitudine",
"FR_IGN_suprafață_km2",
"FR_IGN_suprafață_loc",
"FR_notăt3",
"FR_cadastru_suprf_magnitudine",
"FR_cadastru_suprafață_km2",
"FR_cadastru_suprafață_loc",
"populație",
"populație_estimare_an",
"populație_estimare_loc",
"populație_estimare2",
"populație_estimare_an2",
"populație_estimare_loc2",
"populație_recensământ_an",
"populație_recensământ_loc",
"loc_populație",
"FR_total_populație_estimare_an",
"FR_notă",
"FR_total_populație_estimare",
"FR_total_populație_estimare_loc",
"populație_FR_metropol_estimare_loc",
"densitate_populație_km2",
"densitate_populație_km²",
"densitate",
"FR_notă5",
"dens_pop_notă",
"densitate_populație_loc",
"PIB_PPC",
"PIB",
"PIB_nominal",
"Gini",
"IDU",
"monedă",
"PIB_PPC_an",
"PIB_an",
"PIB_PPC_loc",
"PIB_PPC_pe_locuitor",
"PIB_per_capita",
"PIB_PPC_pe_locuitor_loc",
"PIB_nominal_an",
"PIB_nominal_loc",
"PIB_nominal_pe_locuitor",
"PIB_nominal_pe_locuitor_loc",
"Gini_an",
"Gini_ref",
"Gini_categorie",
"Gini_loc",
"IDU_an",
"IDU_ref",
"IDU_categorie",
"IDU_loc",
"monedă_iso",
"prefix_telefonic",
"domeniu_internet",
"notă_prefix_telefonic",
"cctld",
"iso3166-2",
"site_oficial",
"fus_orar",
"utc",
"utc_ODV",
"ODV_notă",
"fus_orar_ODV",
"patron_spiritual",
"imagine_hartă3",
"lățime_hartă3",
"descriere_hartă3",
"note",
"nota1",
"nota2",
"nota3",
"nota4",
"nota5",
"nota6",
"nota7"
]
}
</templatedata>
{{pp-template|small=yes}}
</noinclude>

Format:Taxobox

2024-07-18T16:36:13Z

Admin:

<includeonly>{{Taxobox/core
| colour = {{#if:{{{color|{{{colour|}}}}}}|{{{color|{{{colour|}}}}}}|{{#ifeq:{{{domain}}}|[[Bacteria]]|{{Taxobox colour|[[Bacteria]]}}|{{Taxobox colour|{{{regnum|{{{regn|{{{virus_group|{{{virus group|{{{unranked_phylum|{{{unranked phylum|{{{unranked_superdivisio|{{{unranked superdivisio|{{{phylum|{{{grupa_virus|{{{grupă|}}}}}}}}} }}} }}} }}} }}} }}} }}} }}} }}} }} }} }}
| name = {{#if:{{{name|{{{nume|}}}}}}|{{{name|{{{nume|}}}}}}|{{Taxobox name|{{{genus}}}|{{{species}}}|{{{binomial}}}}}}}
| status = {{{status|}}}
| status_system = {{{status_system|{{{status system|}}}}}}
| status_ref = {{{status_ref|{{{status ref|}}}}}}
| status2 = {{{status2|}}}
| status2_system = {{{status2_system|{{{status2 system|}}}}}}
| status2_ref = {{{status2_ref|{{{status2 ref|}}}}}}
| extinct = {{{extinct|{{{dispărut|}}}}}}
| temporal_range = {{{temporal_range|{{{temporal range|{{{fossil_range|{{{fossil range|{{{fosilă_răspândire|}}}}}} }}} }}} }}}
| image = {{#if:{{{imagine|{{{image|}}} }}} | {{#ifexpr:{{str len|{{{imagine|{{{image|}}} }}} }} < 5 | {{Date înlănțuite de la Wikidata|P18|raw}} | {{{imagine|{{{image| }}} }}} }} | {{Date înlănțuite de la Wikidata|P18|raw}} }}
| image_width = {{{image_width|{{{image width|{{{imagine_lățime|{{{imagine_mărime|{{{mărime|}}}}}}}}}}}}}}}
| image_alt = {{{image_alt|{{{image alt|}}}}}}
| image_caption = {{{image_caption|{{{image caption|{{{imagine_text| {{#if:{{{imagine|{{{image|}}} }}} || {{Date înlănțuite de la Wikidata|P18|_P2096}} }} }}} }}} }}}
| image2 = {{{imagine2|{{{image2|}}}}}}
| image2_width = {{{image2_width|{{{image2 width|{{{imagine2_lățime|}}}}}}}}}
| image2_alt = {{{image2_alt|{{{image2 alt|}}}}}}
| image2_caption = {{{image2_caption|{{{image2 caption|{{{imagine2_text|}}}}}}}}}
| classification_status = {{{classification_status|{{{classification status|{{{cf|}}}}}}}}}
| virus_group = {{{virus_group|{{{virus group|{{{grupa_virus|{{{grupă|}}}}}}}}}}}}
| unranked_superdomain = {{{unranked_superdomain|{{{unranked superdomain|}}} }}}
| unranked_superdomain_authority = {{{unranked_superdomain_authority|{{{unranked superdomain authority|}}}}}}
| superdomain = {{{superdomain|{{{supradomeniu|}}}}}}
| superdomain_authority = {{{superdomaindomain_authority|{{{superdomaindomain authority|}}}}}}
| unranked_domain= {{{unranked_domain|{{{unranked domain|}}}}}}
| unranked_domain_authority = {{{unranked_domain_authority|{{{unranked domain authority|}}}}}}
| domain = {{{domain|{{{domeniu|}}}}}}
| domain_authority = {{{domain_authority|{{{domain authority|}}}}}}
| unranked_superregnum= {{{unranked_superregnum|{{{unranked superregnum|}}}}}}
| unranked_superregnum_authority = {{{unranked_superregnum_authority|{{{unranked superregnum authority|}}}}}}
| superregnum = {{{superregnum|{{{superregn|}}}}}}
| superregnum_authority = {{{superregnum_authority|{{{superregnum authority|}}}}}}
| unranked_regnum = {{{unranked_regnum|{{{unranked regnum|}}}}}}
| unranked_regnum_authority = {{{unranked_regnum_authority|{{{unranked regnum authority|}}}}}}
| regnum = {{{regnum|{{{regn|}}}}}}
| regnum_authority = {{{regnum_authority|{{{regnum authority|{{{regnum_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subregnum= {{{unranked_subregnum|{{{unranked subregnum|}}}}}}
| unranked_subregnum_authority = {{{unranked_subregnum_authority|{{{unranked subregnum authority|}}}}}}
| subregnum = {{{subregnum|{{{subregn|}}}}}}
| subregnum_authority = {{{subregnum_authority|{{{subregnum authority|{{{subregnum_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_superdivisio= {{{unranked_superdivisio|{{{unranked superdivisio|}}}}}}
| unranked_superdivisio_authority = {{{unranked_superdivisio_authority|{{{unranked superdivisio authority|}}}}}}
| superdivisio = {{{superdivisio|{{{supradiviziune|}}}}}}
| superdivisio_authority = {{{superdivisio_authority|{{{superdivisio authority|{{{superdivisio_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_superphylum= {{{unranked_superphylum|{{{unranked superphylum|{{{neclasificat_superphylum|}}}}}}}}}
| unranked_superphylum_authority = {{{unranked_superphylum_authority|{{{unranked superphylum authority|{{{neclasificat_superphylum_autoritate|}}}}}}}}}
| superphylum = {{{superphylum|}}}
| superphylum_authority = {{{superphylum_authority|{{{superphylum authority|{{{superphylum_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_divisio = {{{unranked_divisio|{{{unranked divisio|{{{neclasificat_divisio|}}}}}}}}}
| unranked_divisio_authority = {{{unranked_divisio_authority|{{{unranked divisio authority|{{{neclasificat_divisio_autoritate|}}}}}} }}}
| divisio = {{{divisio|{{{diviziune|}}}}}}
| divisio_authority = {{{divisio_authority|{{{divisio authority|{{{divisio_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_phylum= {{{unranked_phylum|{{{unranked phylum|}}}}}}
| unranked_phylum_authority = {{{unranked_phylum_authority|{{{unranked phylum authority|{{{neclasificat_phylum_autoritate|}}}}}}}}}
| phylum = {{{phylum|}}}
| phylum_authority = {{{phylum_authority|{{{phylum authority|{{{phylum_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subdivisio= {{{unranked_subdivisio|{{{unranked subdivisio|}}}}}}
| unranked_subdivisio_authority = {{{unranked_subdivisio_authority|{{{unranked subdivisio authority|}}}}}}
| subdivisio = {{{subdivisio|}}} 
| subdivisio_authority = {{{subdivisio_authority|{{{subdivisio authority|{{{subdivisio_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subphylum= {{{unranked_subphylum|{{{unranked subphylum|}}}}}}
| unranked_subphylum_authority = {{{unranked_subphylum_authority|{{{unranked subphylum authority|}}}}}}
| subphylum = {{{subphylum|}}}
| subphylum_authority = {{{subphylum_authority|{{{subphylum authority|{{{subphylum_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_infraphylum= {{{unranked_infraphylum|{{{unranked infraphylum|}}}}}}
| unranked_infraphylum_authority = {{{unranked_infraphylum_authority|{{{unranked infraphylum authority|}}}}}}
| infraphylum = {{{infraphylum|}}}
| infraphylum_authority = {{{infraphylum_authority|{{{infraphylum authority|{{{infraphylum_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_microphylum= {{{unranked_microphylum|{{{unranked microphylum|}}}}}}
| unranked_microphylum_authority = {{{unranked_microphylum_authority|{{{unranked microphylum authority|}}}}}}
| microphylum = {{{microphylum|}}}
| microphylum_authority = {{{microphylum_authority|{{{microphylum authority|{{{microphylum_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_nanophylum= {{{unranked_nanophylum|{{{unranked nanophylum|}}}}}}
| unranked_nanophylum_authority = {{{unranked_nanophylum_authority|{{{unranked nanophylum authority|}}}}}}
| nanophylum = {{{nanophylum|}}}
| nanophylum_authority = {{{nanophylum_authority|{{{nanophylum authority|{{{nanophylum_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_superclassis= {{{unranked_superclassis|{{{unranked superclassis|}}}}}}
| unranked_superclassis_authority = {{{unranked_superclassis_authority|{{{unranked superclassis authority|}}}}}}
| superclassis = {{{superclassis|}}}
| superclassis_authority = {{{superclassis_authority|{{{superclassis authority|{{{superclassis_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_classis = {{{unranked_classis|{{{unranked classis|{{{neclasificat_classis|}}}}}}}}}
| unranked_classis_authority = {{{unranked_classis_authority|{{{unranked classis authority|}}}}}}
| classis = {{{classis|}}}
| classis_authority = {{{classis_authority|{{{classis authority|{{{classis_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subclassis = {{{unranked_subclassis|{{{unranked subclassis|}}}}}}
| unranked_subclassis_authority = {{{unranked_subclassis_authority|{{{unranked subclassis authority|}}}}}}
| subclassis = {{{subclassis|}}}
| subclassis_authority = {{{subclassis_authority|{{{subclassis authority|{{{subclassis_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_infraclassis = {{{unranked_infraclassis|{{{unranked infraclassis|}}}}}}
| unranked_infraclassis_authority = {{{unranked_infraclassis_authority|{{{unranked infraclassis authority|}}}}}}
| infraclassis = {{{infraclassis|}}}
| infraclassis_authority = {{{infraclassis_authority|{{{infraclassis authority|{{{infraclassis_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_magnordo= {{{unranked_magnordo|{{{unranked magnordo|}}}}}}
| unranked_magnordo_authority = {{{unranked_magnordo_authority|{{{unranked magnordo authority|}}}}}}
| magnordo = {{{magnordo|}}}
| magnordo_authority = {{{magnordo_authority|{{{magnordo authority|}}}}}}
| unranked_superordo= {{{unranked_superordo|{{{unranked superordo|}}}}}}
| unranked_superordo_authority = {{{unranked_superordo_authority|{{{unranked superordo authority|}}}}}}
| superordo = {{{superordo|}}}
| superordo_authority = {{{superordo_authority|{{{superordo authority|{{{superordo_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_ordo = {{{unranked_ordo|{{{unranked ordo|{{{neclasificat_ordo|}}}}}}}}}
| unranked_ordo_authority = {{{unranked_ordo_authority|{{{unranked ordo authority|}}}}}}
| ordo = {{{ordo|}}}
| ordo_authority = {{{ordo_authority|{{{ordo authority|{{{ordo_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subordo= {{{unranked_subordo|{{{unranked subordo|}}}}}}
| unranked_subordo_authority = {{{unranked_subordo_authority|{{{unranked subordo authority|}}}}}}
| subordo = {{{subordo|}}}
| subordo_authority = {{{subordo_authority|{{{subordo authority|{{{subordo_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_infraordo= {{{unranked_infraordo|{{{unranked infraordo|}}}}}}
| unranked_infraordo_authority = {{{unranked_infraordo_authority|{{{unranked infraordo authority|}}}}}}
| infraordo = {{{infraordo|}}}
| infraordo_authority = {{{infraordo_authority|{{{infraordo authority|{{{infraordo_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_parvordo= {{{unranked_parvordo|{{{unranked parvordo|}}}}}}
| unranked_parvordo_authority = {{{unranked_parvordo_authority|{{{unranked parvordo authority|}}}}}}
| parvordo = {{{parvordo|}}}
| parvordo_authority = {{{parvordo_authority|{{{parvordo authority|}}}}}}
| zoodivisio = {{{zoodivisio|}}}
| zoodivisio_authority = {{{zoodivisio_authority|{{{zoodivisio authority|{{{zoodivisio_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_zoosectio = {{{unranked_zoosectio|{{{unranked zoosectio|}}}}}}
| unranked_zoosectio_authority = {{{unranked_zoosectio_authority|{{{unranked zoosectio authority|}}}}}}
| zoosectio = {{{zoosectio|}}}
| zoosectio_authority = {{{zoosectio_authority|{{{zoosectio authority|{{{zoosectio_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_zoosubsectio = {{{unranked_zoosubsectio|{{{unranked zoosubsectio|}}}}}}
| unranked_zoosubsectio_authority = {{{unranked_zoosubsectio_authority|{{{unranked zoosubsectio authority|}}}}}}
| zoosubsectio = {{{zoosubsectio|}}}
| zoosubsectio_authority = {{{zoosubsectio_authority|{{{zoosubsectio authority|}}}}}}
| unranked_superfamilia= {{{unranked_superfamilia|{{{unranked superfamilia|}}}}}}
| unranked_superfamilia_authority = {{{unranked_superfamilia_authority|{{{unranked superfamilia authority|}}}}}}
| superfamilia = {{{superfamilia|}}}
| superfamilia_authority = {{{superfamilia_authority|{{{superfamilia authority|{{{superfamilia_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_familia = {{{unranked_familia|{{{unranked familia|{{{neclasificat_familia|}}}}}}}}}
| unranked_familia_authority = {{{unranked_familia_authority|{{{unranked familia authority|{{{neclasificat_familia_autoritate|}}}}}}}}}
| familia = {{{familia|}}}
| familia_authority = {{{familia_authority|{{{familia authority|{{{familia_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subfamilia = {{{unranked_subfamilia|{{{unranked subfamilia|}}}}}}
| unranked_subfamilia_authority = {{{unranked_subfamilia_authority|{{{unranked subfamilia authority|}}}}}}
| subfamilia = {{{subfamilia|}}}
| subfamilia_authority = {{{subfamilia_authority|{{{subfamilia authority|{{{subfamilia_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_supertribus = {{{unranked_supertribus|{{{unranked supertribus|}}}}}}
| unranked_supertribus_authority = {{{unranked_supertribus_authority|{{{unranked supertribus authority|}}}}}}
| supertribus = {{{supertribus|}}}
| supertribus_authority = {{{supertribus_authority|{{{supertribus authority|{{{supertribus_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_tribus = {{{unranked_tribus|{{{unranked tribus|}}}}}}
| unranked_tribus_authority = {{{unranked_tribus_authority|{{{unranked tribus authority|}}}}}}
| tribus = {{{tribus|}}}
| tribus_authority = {{{tribus_authority|{{{tribus authority|{{{tribus_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subtribus = {{{unranked_subtribus|{{{unranked subtribus|}}}}}}
| unranked_subtribus_authority = {{{unranked_subtribus_authority|{{{unranked subtribus authority|}}}}}}
| subtribus = {{{subtribus|}}}
| subtribus_authority = {{{subtribus_authority|{{{subtribus authority|{{{subtribus_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_alliance = {{{unranked_alliance|{{{unranked alliance|}}}}}}
| unranked_alliance_authority = {{{unranked_alliance_authority|{{{unranked alliance authority|}}}}}}
| alliance = {{{alliance|}}}
| alliance_authority = {{{alliance_authority|{{{alliance authority|{{{alliance_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_genus = {{{unranked_genus|{{{unranked genus|}}}}}}
| unranked_genus_authority = {{{unranked_genus_authority|{{{unranked genus authority|}}}}}}
| genus = {{{genus|}}}
| genus_authority = {{{genus_authority|{{{genus authority|{{{genus_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subgenus = {{{unranked_subgenus|{{{unranked subgenus|}}}}}}
| unranked_subgenus_authority = {{{unranked_subgenus_authority|{{{unranked subgenus authority|}}}}}}
| subgenus = {{{subgenus|}}}
| subgenus_authority = {{{subgenus_authority|{{{subgenus authority|{{{subgenus_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_sectio = {{{unranked_sectio|{{{unranked sectio|}}}}}}
| unranked_sectio_authority = {{{unranked_sectio_authority|{{{unranked sectio authority|}}}}}}
| sectio = {{{sectio|}}}
| sectio_authority = {{{sectio_authority|{{{sectio authority|{{{sectio_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subsectio = {{{unranked_subsectio|{{{unranked subsectio|}}}}}}
| unranked_subsectio_authority = {{{unranked_subsectio_authority|{{{unranked subsectio authority|}}}}}}
| subsectio = {{{subsectio|}}}
| subsectio_authority = {{{subsectio_authority|{{{subsectio authority|}}}}}}
| unranked_series = {{{unranked_series|{{{unranked series|}}}}}}
| unranked_series_authority = {{{unranked_series_authority|{{{unranked series authority|}}}}}}
| series = {{{series|}}}
| series_authority = {{{series_authority|{{{series authority|{{{series_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_subseries = {{{unranked_subseries|{{{unranked subseries|}}}}}}
| unranked_subseries_authority = {{{unranked_subseries_authority|{{{unranked subseries authority|}}}}}}
| subseries = {{{subseries|}}}
| subseries_authority = {{{subseries_authority|{{{subseries authority|}}}}}}
| unranked_species_group = {{{unranked_species_group|{{{unranked species group|}}}}}}
| unranked_species_group_authority = {{{unranked_species_group_authority|{{{unranked species group authority|}}}}}}
| species_group = {{{species_group|{{{species group|{{{species_grup|}}}}}}}}}
| species_group_authority = {{{species_group_authority|{{{species group authority|{{{species_grup_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_species_subgroup = {{{unranked_species_subgroup|{{{unranked species subgroup|}}}}}}
| unranked_species_subgroup_authority = {{{unranked_species_subgroup_authority|{{{unranked species subgroup authority|}}}}}}
| species_subgroup = {{{species_subgroup|{{{species subgroup|{{{species_subgrup|}}}}}}}}}
| species_subgroup_authority = {{{species_subgroup_authority|{{{species subgroup authority|{{{species_subgrup_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_species_complex = {{{unranked_species_complex|{{{unranked species complex|}}}}}}
| unranked_species_complex_authority = {{{unranked_species_complex_authority|{{{unranked species complex authority|}}}}}}
| species_complex = {{{species_complex|{{{species complex|}}}}}}
| species_complex_authority = {{{species_complex_authority|{{{species complex authority|{{{species_complex_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_species = {{{unranked_species|{{{unranked species|}}}}}}
| unranked_species_authority = {{{unranked_species_authority|{{{unranked species authority|}}}}}}
| species = {{{species|}}}
| species_authority = {{{species_authority|{{{species_autoritate|}}}}}}
| unranked_subspecies = {{{unranked_subspecies|{{{unranked subspecies|}}}}}}
| unranked_subspecies_authority = {{{unranked_subspecies_authority|{{{unranked subspecies authority|}}}}}}
| subspecies = {{{subspecies|}}}
| subspecies_authority = {{{subspecies_authority|{{{subspecies authority|{{{subspecies_autoritate|}}}}}}}}}
| unranked_variety = {{{unranked_variety|{{{unranked variety|}}}}}}
| unranked_variety_authority = {{{unranked_variety_authority|}}}
| variety = {{{variety|{{{varietate|}}}}}}
| variety_authority = {{{variety_authority|{{{variety authority|}}}}}}
| diversity = {{{diversity|{{{diversitate|}}}}}}
| diversity_ref = {{{diversity_ref|}}}
| diversity_link = {{{diversity_link|{{{diversity link|}}}}}}
| binomial = {{{binomial|}}}
| binomial_authority = {{{binomial_authority|{{{binomial authority|{{{autoritate_binomial|{{{binomial_autoritate|}}}}}}}}}}}}
| trinomial = {{{trinomial|}}}
| trinomial_authority = {{{trinomial_authority|{{{trinomial authority|{{{autoritate_trinomial|{{{trinomial_autoritate|}}}}}}}}}}}}
| type_genus = {{{type_genus|{{{type genus|}}}}}}
| type_genus_authority = {{{type_genus_authority|{{{type genus authority|}}}}}}
| type_species = {{{type_species|{{{type species|{{{typus_species|}}}}}}}}}
| type_species_authority = {{{type_species_authority|{{{type species authority|{{{autoritate_typus_species|}}}}}}}}}
| subdivision = {{{subdivision|{{{subdiviziune|}}}}}}
| subdivision_ranks = {{{subdivision_ranks|{{{subdivision ranks|{{{rang_subdiviziune|}}}}}}}}}
| type_strain = {{{type_strain|{{{type strain|}}}}}}
| range_map = {{{range_map|{{{range map|{{{hartă_răspândire|}}}}}}}}}
| range_map_width = {{{range_map_width|{{{range map width|{{{hartă_răspândire_lățime|}}}}}}}}}
| range_map_alt = {{{range_map_alt|{{{range map alt|}}}}}}
| range_map_caption = {{{range_map_caption|{{{range map caption|{{{hartă_răspândire_text|}}}}}}}}}
| binomial2 = {{{binomial2|}}}
| binomial2_authority = {{{binomial2_authority|{{{binomial2 authority|{{{autoritate_binomial2|}}}}}}}}}
| range_map2 = {{{range_map2|{{{hartă_răspândire2|}}}}}}
| range_map2_width = {{{range_map2_width|{{{range map2 width|{{{hartă_răspândire2_lățime|}}}}}}}}}
| range_map2_alt = {{{range_map2_alt|{{{range map2 alt|}}}}}}
| range_map2_caption = {{{range_map2_caption|{{{range map2 caption|{{{hartă_răspândire2_text|}}}}}}}}}
| binomial3 = {{{binomial3|}}}
| binomial3_authority = {{{binomial3_authority|{{{binomial3 authority|{{{autoritate_binomial3|}}}}}}}}}
| range_map3 = {{{range_map3|{{{range map3|{{{hartă_răspândire3|}}}}}}}}}
| range_map3_width = {{{range_map3_width|{{{range map3 width|{{{hartă_răspândire3_lățime|}}}}}}}}}
| range_map3_alt = {{{range_map3_alt|{{{range map3 alt|}}}}}}
| range_map3_caption = {{{range_map3_caption|{{{range map3 caption|{{{hartă_răspândire3_text|}}}}}}}}}
| binomial4 = {{{binomial4|}}}
| binomial4_authority = {{{binomial4_authority|{{{binomial4 authority|{{{autoritate_binomial4|}}}}}}}}}
| range_map4 = {{{range_map4|{{{range map4|{{{hartă_răspândire4|}}}}}}}}}
| range_map4_width = {{{range_map4_width|{{{range map4 width|{{{hartă_răspândire4_lățime|}}}}}}}}}
| range_map4_alt = {{{range_map4_alt|{{{range map4 alt|}}}}}}
| range_map4_caption = {{{range_map4_caption|{{{range map4 caption|{{{hartă_răspândire4_text|}}}}}}}}}
| synonyms_ref = {{{synonyms_ref|{{{synonyms ref|}}}}}}
| synonyms = {{{synonyms|{{{sinonime|}}}}}}
| footer = {{{footer|{{{note|}}}}}}
}}</includeonly><noinclude>{{doc}}<templatedata>
{
"params": {
"color": {
"aliases": [
"colour"
]
},
"domain": {},
"regn": {
"aliases": [
"regnum"
]
},
"virus_group": {
"aliases": [
"virus group",
"grupa_virus"
],
"label": "grupă virus"
},
"unranked_phylum": {
"aliases": [
"unranked phylum"
]
},
"unranked_superdivisio": {
"aliases": [
"unranked superdivisio"
]
},
"phylum": {},
"grupă": {},
"nume": {
"aliases": [
"name"
]
},
"genus": {},
"species": {},
"binomial": {},
"status": {},
"status system": {
"aliases": [
"status_system"
]
},
"status ref": {
"aliases": [
"status_ref"
]
},
"status2": {},
"status2 system": {
"aliases": [
"status2_system"
]
},
"status2 ref": {
"aliases": [
"status2_ref"
]
},
"extinct": {
"aliases": [
"dispărut"
],
"label": "dispărut"
},
"temporal range": {
"aliases": [
"temporal_range"
]
},
"fossil range": {
"aliases": [
"fossil_range",
"fosilă_răspândire"
]
},
"imagine": {
"aliases": [
"image"
]
},
"image width": {
"aliases": [
"image_width",
"imagine_lățime",
"imagine_mărime"
],
"label": "lățime imagine"
},
"mărime": {},
"image alt": {
"aliases": [
"image_alt"
]
},
"image caption": {
"aliases": [
"image_caption",
"imagine_text"
],
"label": "descriere imagine"
},
"imagine2": {
"aliases": [
"image2"
]
},
"image2_width": {
"aliases": [
"image2 width",
"imagine2_lățime"
]
},
"image2 alt": {
"aliases": [
"image2_alt"
]
},
"image2_caption": {
"aliases": [
"image2 caption",
"imagine2_text"
],
"label": "descriere imagine2"
},
"classification_status": {
"aliases": [
"classification status"
]
},
"cf": {},
"unranked superdomain": {
"aliases": [
"unranked_superdomain"
]
},
"unranked superdomain authority": {
"aliases": [
"unranked_superdomain_authority"
]
},
"superdomain": {
"aliases": [
"supradomeniu"
],
"label": "supradomeniu"
},
"superdomaindomain_authority": {},
"superdomaindomain authority": {},
"unranked_domain": {},
"unranked domain": {},
"unranked_domain_authority": {},
"unranked domain authority": {},
"domeniu": {},
"domain authority": {
"aliases": [
"domain_authority"
]
},
"unranked superregnum": {
"aliases": [
"unranked_superregnum"
]
},
"unranked superregnum authority": {
"aliases": [
"unranked_superregnum_authority"
]
},
"superregnum": {
"aliases": [
"superregn"
],
"label": "superregn"
},
"superregnum authority": {
"aliases": [
"superregnum_authority"
]
},
"unranked regnum": {
"aliases": [
"unranked_regnum"
]
},
"unranked_regnum_authority": {},
"unranked regnum authority": {},
"regnum_authority": {},
"regnum authority": {},
"regnum_autoritate": {},
"unranked_subregnum": {},
"unranked subregnum": {},
"unranked_subregnum_authority": {},
"unranked subregnum authority": {},
"subregnum": {},
"subregn": {},
"subregnum_authority": {},
"subregnum authority": {},
"subregnum_autoritate": {},
"unranked_superdivisio_authority": {},
"unranked superdivisio authority": {},
"superdivisio": {},
"supradiviziune": {},
"superdivisio_authority": {},
"superdivisio authority": {},
"superdivisio_autoritate": {},
"unranked_superphylum": {},
"unranked superphylum": {},
"neclasificat_superphylum": {},
"unranked_superphylum_authority": {},
"unranked superphylum authority": {},
"neclasificat_superphylum_autoritate": {},
"superphylum": {},
"superphylum_authority": {},
"superphylum authority": {},
"superphylum_autoritate": {},
"unranked_divisio": {},
"unranked divisio": {},
"neclasificat_divisio": {},
"unranked_divisio_authority": {},
"unranked divisio authority": {},
"neclasificat_divisio_autoritate": {},
"divisio": {},
"diviziune": {},
"divisio_authority": {},
"divisio authority": {},
"divisio_autoritate": {},
"unranked_phylum_authority": {},
"unranked phylum authority": {},
"neclasificat_phylum_autoritate": {},
"phylum_authority": {},
"phylum authority": {},
"phylum_autoritate": {},
"unranked_subdivisio": {},
"unranked subdivisio": {},
"unranked_subdivisio_authority": {},
"unranked subdivisio authority": {},
"subdivisio": {},
"subdiviziune": {},
"subdivisio_authority": {},
"subdivisio authority": {},
"subdivisio_autoritate": {},
"unranked_subphylum": {},
"unranked subphylum": {},
"unranked_subphylum_authority": {},
"unranked subphylum authority": {},
"subphylum": {},
"subphylum_authority": {},
"subphylum authority": {},
"subphylum_autoritate": {},
"unranked_infraphylum": {},
"unranked infraphylum": {},
"unranked_infraphylum_authority": {},
"unranked infraphylum authority": {},
"infraphylum": {},
"infraphylum_authority": {},
"infraphylum authority": {},
"infraphylum_autoritate": {},
"unranked_microphylum": {},
"unranked microphylum": {},
"unranked_microphylum_authority": {},
"unranked microphylum authority": {},
"microphylum": {},
"microphylum_authority": {},
"microphylum authority": {},
"microphylum_autoritate": {},
"unranked_nanophylum": {},
"unranked nanophylum": {},
"unranked_nanophylum_authority": {},
"unranked nanophylum authority": {},
"nanophylum": {},
"nanophylum_authority": {},
"nanophylum authority": {},
"nanophylum_autoritate": {},
"unranked_superclassis": {},
"unranked superclassis": {},
"unranked_superclassis_authority": {},
"unranked superclassis authority": {},
"superclassis": {},
"superclassis_authority": {},
"superclassis authority": {},
"superclassis_autoritate": {},
"unranked_classis": {},
"unranked classis": {},
"neclasificat_classis": {},
"unranked_classis_authority": {},
"unranked classis authority": {},
"classis": {},
"classis_authority": {},
"classis authority": {},
"classis_autoritate": {},
"unranked_subclassis": {},
"unranked subclassis": {},
"unranked_subclassis_authority": {},
"unranked subclassis authority": {},
"subclassis": {},
"subclassis_authority": {},
"subclassis authority": {},
"subclassis_autoritate": {},
"unranked_infraclassis": {},
"unranked infraclassis": {},
"unranked_infraclassis_authority": {},
"unranked infraclassis authority": {},
"infraclassis": {},
"infraclassis_authority": {},
"infraclassis authority": {},
"infraclassis_autoritate": {},
"unranked_magnordo": {},
"unranked magnordo": {},
"unranked_magnordo_authority": {},
"unranked magnordo authority": {},
"magnordo": {},
"magnordo_authority": {},
"magnordo authority": {},
"unranked_superordo": {},
"unranked superordo": {},
"unranked_superordo_authority": {},
"unranked superordo authority": {},
"superordo": {},
"superordo_authority": {},
"superordo authority": {},
"superordo_autoritate": {},
"unranked_ordo": {},
"unranked ordo": {},
"neclasificat_ordo": {},
"unranked_ordo_authority": {},
"unranked ordo authority": {},
"ordo": {},
"ordo_authority": {},
"ordo authority": {},
"ordo_autoritate": {},
"unranked_subordo": {},
"unranked subordo": {},
"unranked_subordo_authority": {},
"unranked subordo authority": {},
"subordo": {},
"subordo_authority": {},
"subordo authority": {},
"subordo_autoritate": {},
"unranked_infraordo": {},
"unranked infraordo": {},
"unranked_infraordo_authority": {},
"unranked infraordo authority": {},
"infraordo": {},
"infraordo_authority": {},
"infraordo authority": {},
"infraordo_autoritate": {},
"unranked_parvordo": {},
"unranked parvordo": {},
"unranked_parvordo_authority": {},
"unranked parvordo authority": {},
"parvordo": {},
"parvordo_authority": {},
"parvordo authority": {},
"zoodivisio": {},
"zoodivisio_authority": {},
"zoodivisio authority": {},
"zoodivisio_autoritate": {},
"unranked_zoosectio": {},
"unranked zoosectio": {},
"unranked_zoosectio_authority": {},
"unranked zoosectio authority": {},
"zoosectio": {},
"zoosectio_authority": {},
"zoosectio authority": {},
"zoosectio_autoritate": {},
"unranked_zoosubsectio": {},
"unranked zoosubsectio": {},
"unranked_zoosubsectio_authority": {},
"unranked zoosubsectio authority": {},
"zoosubsectio": {},
"zoosubsectio_authority": {},
"zoosubsectio authority": {},
"unranked_superfamilia": {},
"unranked superfamilia": {},
"unranked_superfamilia_authority": {},
"unranked superfamilia authority": {},
"superfamilia": {},
"superfamilia_authority": {},
"superfamilia authority": {},
"superfamilia_autoritate": {},
"unranked_familia": {},
"unranked familia": {},
"neclasificat_familia": {},
"unranked_familia_authority": {},
"unranked familia authority": {},
"neclasificat_familia_autoritate": {},
"familia": {},
"familia_authority": {},
"familia authority": {},
"familia_autoritate": {},
"unranked_subfamilia": {},
"unranked subfamilia": {},
"unranked_subfamilia_authority": {},
"unranked subfamilia authority": {},
"subfamilia": {},
"subfamilia_authority": {},
"subfamilia authority": {},
"subfamilia_autoritate": {},
"unranked_supertribus": {},
"unranked supertribus": {},
"unranked_supertribus_authority": {},
"unranked supertribus authority": {},
"supertribus": {},
"supertribus_authority": {},
"supertribus authority": {},
"supertribus_autoritate": {},
"unranked_tribus": {},
"unranked tribus": {},
"unranked_tribus_authority": {},
"unranked tribus authority": {},
"tribus": {},
"tribus_authority": {},
"tribus authority": {},
"tribus_autoritate": {},
"unranked_subtribus": {},
"unranked subtribus": {},
"unranked_subtribus_authority": {},
"unranked subtribus authority": {},
"subtribus": {},
"subtribus_authority": {},
"subtribus authority": {},
"subtribus_autoritate": {},
"unranked_alliance": {},
"unranked alliance": {},
"unranked_alliance_authority": {},
"unranked alliance authority": {},
"alliance": {},
"alliance_authority": {},
"alliance authority": {},
"alliance_autoritate": {},
"unranked_genus": {},
"unranked genus": {},
"unranked_genus_authority": {},
"unranked genus authority": {},
"genus_authority": {},
"genus authority": {},
"genus_autoritate": {},
"unranked_subgenus": {},
"unranked subgenus": {},
"unranked_subgenus_authority": {},
"unranked subgenus authority": {},
"subgenus": {},
"subgenus_authority": {},
"subgenus authority": {},
"subgenus_autoritate": {},
"unranked_sectio": {},
"unranked sectio": {},
"unranked_sectio_authority": {},
"unranked sectio authority": {},
"sectio": {},
"sectio_authority": {},
"sectio authority": {},
"sectio_autoritate": {},
"unranked_subsectio": {},
"unranked subsectio": {},
"unranked_subsectio_authority": {},
"unranked subsectio authority": {},
"subsectio": {},
"subsectio_authority": {},
"subsectio authority": {},
"unranked_series": {},
"unranked series": {},
"unranked_series_authority": {},
"unranked series authority": {},
"series": {},
"series_authority": {},
"series authority": {},
"series_autoritate": {},
"unranked_subseries": {},
"unranked subseries": {},
"unranked_subseries_authority": {},
"unranked subseries authority": {},
"subseries": {},
"subseries_authority": {},
"subseries authority": {},
"unranked_species_group": {},
"unranked species group": {},
"unranked_species_group_authority": {},
"unranked species group authority": {},
"species_group": {},
"species group": {},
"species_grup": {},
"species_group_authority": {},
"species group authority": {},
"species_grup_autoritate": {},
"unranked_species_subgroup": {},
"unranked species subgroup": {},
"unranked_species_subgroup_authority": {},
"unranked species subgroup authority": {},
"species_subgroup": {},
"species subgroup": {},
"species_subgrup": {},
"species_subgroup_authority": {},
"species subgroup authority": {},
"species_subgrup_autoritate": {},
"unranked_species_complex": {},
"unranked species complex": {},
"unranked_species_complex_authority": {},
"unranked species complex authority": {},
"species_complex": {},
"species complex": {},
"species_complex_authority": {},
"species complex authority": {},
"species_complex_autoritate": {},
"unranked_species": {},
"unranked species": {},
"unranked_species_authority": {},
"unranked species authority": {},
"species_authority": {},
"species_autoritate": {},
"unranked_subspecies": {},
"unranked subspecies": {},
"unranked_subspecies_authority": {},
"unranked subspecies authority": {},
"subspecies": {},
"subspecies_authority": {},
"subspecies authority": {},
"subspecies_autoritate": {},
"unranked_variety": {},
"unranked variety": {},
"unranked_variety_authority": {},
"variety": {},
"varietate": {},
"variety_authority": {},
"variety authority": {},
"diversity": {},
"diversitate": {},
"diversity_ref": {},
"diversity_link": {},
"diversity link": {},
"binomial_authority": {},
"binomial authority": {},
"autoritate_binomial": {},
"binomial_autoritate": {},
"trinomial": {},
"trinomial_authority": {},
"trinomial authority": {},
"autoritate_trinomial": {},
"trinomial_autoritate": {},
"type_genus": {},
"type genus": {},
"type_genus_authority": {},
"type genus authority": {},
"type_species": {},
"type species": {},
"typus_species": {},
"type_species_authority": {},
"type species authority": {},
"autoritate_typus_species": {},
"subdivision": {},
"subdivision_ranks": {},
"subdivision ranks": {},
"rang_subdiviziune": {},
"type_strain": {},
"type strain": {},
"range_map": {},
"range map": {},
"hartă_răspândire": {},
"range_map_width": {},
"range map width": {},
"hartă_răspândire_lățime": {},
"range_map_alt": {},
"range map alt": {},
"range_map_caption": {},
"range map caption": {},
"hartă_răspândire_text": {},
"binomial2": {},
"binomial2_authority": {},
"binomial2 authority": {},
"autoritate_binomial2": {},
"range_map2": {},
"hartă_răspândire2": {},
"range_map2_width": {},
"range map2 width": {},
"hartă_răspândire2_lățime": {},
"range_map2_alt": {},
"range map2 alt": {},
"range_map2_caption": {},
"range map2 caption": {},
"hartă_răspândire2_text": {},
"binomial3": {},
"binomial3_authority": {},
"binomial3 authority": {},
"autoritate_binomial3": {},
"range_map3": {},
"range map3": {},
"hartă_răspândire3": {},
"range_map3_width": {},
"range map3 width": {},
"hartă_răspândire3_lățime": {},
"range_map3_alt": {},
"range map3 alt": {},
"range_map3_caption": {},
"range map3 caption": {},
"hartă_răspândire3_text": {},
"binomial4": {},
"binomial4_authority": {},
"binomial4 authority": {},
"autoritate_binomial4": {},
"range_map4": {},
"range map4": {},
"hartă_răspândire4": {},
"range_map4_width": {},
"range map4 width": {},
"hartă_răspândire4_lățime": {},
"range_map4_alt": {},
"range map4 alt": {},
"range_map4_caption": {},
"range map4 caption": {},
"hartă_răspândire4_text": {},
"synonyms_ref": {},
"synonyms ref": {},
"synonyms": {},
"sinonime": {},
"footer": {},
"note": {}
},
"format": "block"
}
</templatedata>
</noinclude>

Format:Infocasetă

2024-07-18T12:49:45Z

Admin: Pagină nouă: {{#invoke:Infobox|infobox}}<noinclude>{{pp-template|small=yes}}{{documentație}}</noinclude>

{{#invoke:Infobox|infobox}}<noinclude>{{pp-template|small=yes}}{{documentație}}</noinclude>

Format:Infocaseta Imn

2024-07-18T12:48:40Z

Admin: Pagină nouă: {{ Infocasetă | title = {{{titlu|<includeonly>{{PAGENAME}}</includeonly>}}} | aboveclass = muzica | culoare cadru = #EBEBEB | subheader = {{{transcripție|}}} | above = {{#if:{{{titlu_română|}}}|{{{titlu_română}}} }} | abovestyle = font-size: 85%; font-style: italic | image = {{#invoke:InfoboxImage|InfoboxImage|image={{{image|{{{imagine|{{Date înlănțuite de la Wikidata|P18|raw}}}}}}}}|size={{{mărime_imagine|{{{image_size|{{{im...

{{ Infocasetă
| title = {{{titlu|<includeonly>{{PAGENAME}}</includeonly>}}}
| aboveclass = muzica
| culoare cadru = #EBEBEB
| subheader = {{{transcripție|}}}
| above = {{#if:{{{titlu_română|}}}|{{{titlu_română}}} }}
| abovestyle = font-size: 85%; font-style: italic
| image = {{#invoke:InfoboxImage|InfoboxImage|image={{{image|{{{imagine|{{Date înlănțuite de la Wikidata|P18|raw}}}}}}}}|size={{{mărime_imagine|{{{image_size|{{{imagesize|}}}}}}}}}|sizedefault=frameless|suppressplaceholder=yes}}
| caption = {{{subtitlu|{{Date înlănțuite de la Wikidata|P18|_P2096}}}}}
| label1 = Imn {{{sufix|național}}} al
| data1 = {{{țară|{{Listă de la Wikidata|pid=P17}}}}}
| label2 = {{nowrap|Cunoscut și cu numele}}
| data2 = {{{titlu_alt|}}}{{#if:{{{titlu_alt_ro|}}}| {{{titlu_alt_ro}}}}}{{#if: {{{titlu_alt_2|}}}| {{{titlu_alt_2}}}}}{{#if:{{{titlu_alt_ro_2|}}}| {{{titlu_alt_ro_2}}}}}
| label3 = Versuri
| data3 = {{#invoke:StringUtils|appendToString|{{{autor|{{Listă de la Wikidata|pid=P676}}}}}{{#invoke:StringUtils|prependToString|{{{dată_versuri|}}}|, }} }}
| label4 = Muzica
| data4 = {{#invoke:StringUtils|appendToString|{{{compozitor|{{Listă de la Wikidata|pid=P86}}}}}|{{#invoke:StringUtils|prependToString|{{{dată_muzică|}}}|, }} }}
| label5 = Adoptat
| data5 = {{{adoptat|}}}
| label6 = Până în
| data6 = {{{până_în|}}}
| data98 = {{{embedded1|}}}
| data99 = {{{embedded2|}}}
| below = {{#if:{{{sunet|{{#property:P51}}}}}| 
{{extra musicsample|colspan=2|filename={{{sunet|{{Date înlănțuite de la Wikidata|P51}}}}}|titlu={{{titlu_sunet|Fragment audio}}} }} }}
| doc = Infocaseta Imn
| wikidata = y
}}<noinclude>{{documentation}}
</noinclude>

MediaWiki:Common.css

2024-07-18T12:13:14Z

Admin:

/* Următoarele linii sunt utile la formatarea textelor pentru dezambiguizarea de la începutul articolelor */
.dezambiguizare {
font-style: italic;
padding-left: 2em;
}
.dezambiguizare i {
font-style: normal;
}

/* Nu se afișează anumite lucruri în Pagina principală */
body.page-Pagina_principală #t-cite,
body.page-Pagina_principală #lastmod,
body.page-Pagina_principală #siteSub,
body.page-Pagina_principală #contentSub,
body.page-Pagina_principală .mw-dismissable-notice-body,
body.page-Pagina_principală .mw-dismissable-notice-close,
body.page-Pagina_principală h1.firstHeading {
display: none !important;}

div.editsection {
text-transform: lowercase;
}

/* Legătură "Listă completă" în Pagina principală */
.interwiki-completelist {
font-weight: bold;
}

/* Reset italic styling set by user agent */
cite, dfn {
font-style: inherit;
}

/**********************
/* Imagini de fond *
**********************/

/* Fond PP azur - folosit actualmente */

.BGazur1 { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/BGazuriu1.png"); background-position:top; background-repeat:repeat-x;}

.BGazur2 { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4f/BGazuriu2.png"); background-position:top; background-repeat:repeat-x;}

.PAcornerTop { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/18/PAcornerTop2.png"); background-position:top left; background-repeat:no-repeat; width:10px; height:10px;}

.PAcornerBottom { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/06/PAcornerBottom2.png"); background-position:bottom left; background-repeat:no-repeat; width:10px; height:10px;}

.PAradiusTop {background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/PAradiusTop.png");
background-position:top left;
background-repeat:no-repeat;
width:13px;
height:13px;
}

.PAradiusBottom {background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/14/PAradiusBottom.png");
background-position:bottom left;
background-repeat:no-repeat;
width:13px;
height:13px;
}

/* Fond PP portocaliu */

.BGorange1 { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/02/BGorange1.jpg"); background-position: top; background-repeat:repeat-x;}

.BGorange2 { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/BGorange2.jpg"); background-position: top; background-repeat:repeat-x;}

.PPcornerTop { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/it/e/e4/PPcornerTop2.gif"); background-position:top left; background-repeat:no-repeat; width:10px; height:10px;}

.PPcornerBottom { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/it/c/c1/PPcornerBottom.gif"); background-position:bottom left; background-repeat:no-repeat; width:10px; height:10px;}

.PPradiusTop {background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/it/7/70/PPradiusTop.gif");
background-position:top left;
background-repeat:no-repeat;
width:13px;
height:13px;
}

.PPradiusBottom {background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/it/7/70/PPradiusBottom.gif");
background-position:bottom left;
background-repeat:no-repeat;
width:13px;
height:13px;
}

.B-topright { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/it/a/a8/B_topright.png"); background-repeat:no-repeat; background-position: right;
width: 13px;
height: 14px;
}

.B-topleft { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/it/e/ea/B_topleft.png"); background-repeat:no-repeat; background-position: left;
width: 13px;
height: 14px;
}

.B-bottomright { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/it/a/a9/B_bottomright.png"); background-repeat:no-repeat; background-position: right;
width: 13px;
height: 14px;
}

.B-bottomleft { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/it/f/f3/B_bottomleft.png"); background-repeat: no-repeat; background-position: left;
width: 13px;
height: 14px;
}

/* Fond PP albastru clasic */

.BGblue1 { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3e/BGblue1.jpg"); background-position:top; background-repeat:repeat-x;}

.BGblue2 { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/BGblue2.jpg"); background-position:top; background-repeat:repeat-x;}

.PBcornerTop { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b8/PBcornerTop2.gif"); background-position:top left; background-repeat:no-repeat; width:10px; height:10px;}

.PBcornerBottom { background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/51/PBcornerBottom.gif"); background-position:bottom left; background-repeat:no-repeat; width:10px; height:10px;}

.PBradiusTop {background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e6/PBradiusTop.gif");
background-position:top left;
background-repeat:no-repeat;
width:13px;
height:13px;
}

.PBradiusBottom {background-image: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e1/PBradiusBottom.gif");
background-position:bottom left;
background-repeat:no-repeat;
width:13px;
height:13px;
}

/* Colorarea numărului caracterelor modificate în lista Schimbărilor Recente */

.mw-plusminus-pos {
color: #00aa00; /* verde */
}
.mw-plusminus-neg {
color: #aa0000; /* roșu */
}
.mw-plusminus-null {
color: #888888; /* gri */
}

/* wikitable/prettytable class for skinning normal tables */

table.wikitable,
table.prettytable {
margin: 1em 1em 1em 0;
background: #f9f9f9;
border: 1px #aaaaaa solid;
border-collapse: collapse;
}

table.wikitable th, table.wikitable td,
table.prettytable th, table.prettytable td {
border: 1px #aaaaaa solid;
padding: 0.2em;
}

table.wikitable th,
table.prettytable th {
background: #eaecf0;
text-align: center;
}

table.wikitable caption,
table.prettytable caption {
margin-left: inherit;
margin-right: inherit;
}

/* Style for "notices" */
.notice {
text-align: justify;
margin: 1em;
padding: 0.2em;
}

/* Geographical coordinates

To display coordinates using the notation in the source code, write this in your User:Username/monobook.css:
.geo-default { display: inline } .geo-nondefault { display: none }
.geo-dec { display: inline } .geo-dms { display: inline }

To display coordinates using decimal notation, write this in your User:Username/monobook.css:
.geo-default { display: inline } .geo-nondefault { display: inline }
.geo-dec { display: inline } .geo-dms { display: none }

To display coordinates using DMS notation, write this in your User:Username/monobook.css:
.geo-default { display: inline } .geo-nondefault { display: inline }
.geo-dec { display: none } .geo-dms { display: inline }

To display coordinates in both decimal and DMS notation, write this in your User:Username/monobook.css:
.geo-default { display: inline } .geo-nondefault { display: inline }
.geo-dec { display: inline } .geo-dms { display: inline }
.geo-multi-punct { display: inline }

See [[Template:Coor link]] for how these are used.

Note that the classes "geo", "longitude", and "latitude" are not just styles but also used by the [[Geo microformat]], so the names should not be changed.

*/

.geo-default { display: inline; }
.geo-nondefault { display: none; }
.geo-dms { display: inline; }
.geo-dec { display: inline; }
.geo-multi-punct { display: none; }

.longitude .latitude {
white-space: nowrap;
}

/* This is used for the Geo microformat, but no style is needed for now other than .geo-dec. */
.geo { }

/***** end Geo-related */

/* Standard Navigationsleisten, aka box hiding thingy
from .de. Documentation at [[Wikipedia:NavFrame]]. */

/* Cutii navigație dinamice */

div.Boxmerge,
div.NavFrame,
div.CutieNav {
margin: 0px;
padding: 4px;
border: 1px solid #aaaaaa;
text-align: center;
border-collapse: collapse;
font-size: 95%;
}

div.Boxmerge div.NavFrame,
div.CutieNav + div.CutieNav,
div.NavFrame + div.NavFrame {
border-top-style: none;
border-top-style: hidden;
}

div.NavPic,
div.ImgNav {
background-color: #ffffff;
margin: 0px;
padding: 2px;
float: left;
}

div.NavFrame div.NavHead,
div.CutieNav div.CapNav {
height: 1.6em;
font-weight: bold;
background-color: #ccf;
position: relative;
}

div.CutieNav p,
div.NavFrame p,
div.CutieNav div.ContinutNav,
div.NavFrame div.NavContent,
div.CutieNav div.ContinutNav p,
div.NavFrame div.NavContent p {
font-size: 100%;
}

div.SfarsitNav,
div.NavEnd {
margin: 0px;
padding: 0px;
line-height: 1px;
clear: both;
}

.ActivareNav,
.NavToggle {
font-size: x-small;
float:right;
}

a.NavToggle {
position: absolute;
top: 0;
/* @noflip */
right: 3px;
font-weight: normal;
font-size: 90%;
}

/* Cutii navigare fără imprimare */

@media print{
.NavFrame {
display: none;
}
.Boxmerge {
display: none;
}
}

/* clasă pentru elemente de citare ce apar doar pe medii tipărite */
@media screen, handheld, projection {
span.citation *.printonly, cite *.printonly {
display: none;
}
}

/* Sfârșit cutii navigare dinamice */

/* afișare listă note (referințe) cu font mic */
ol.references {
font-size: 90%;
}

.references-small { font-size: 100%;}

/* stilul listei de referințe - litere/cifre/etc. */
div.references-small ol.references {
list-style-type: inherit; /* Enable custom list style types */
}

/* Reliefare note culoare bleu */

ol.references > li:target {
background-color: #DEF;
}

sup.reference:target {
background-color: #DEF;
}

/* T156351: Support for Parsoid's Cite implementation */
span[rel="mw:referencedBy"] {
counter-reset: mw-ref-linkback 0;
}
span[rel="mw:referencedBy"] > a::before {
font-weight: bold;
font-style: italic;
content: counter( mw-ref-linkback, lower-alpha );
}
a[rel="mw:referencedBy"]::before {
font-weight: bold;
content: "^";
}
span[rel="mw:referencedBy"]::before {
content: "^ ";
}
.mw-ref > a[data-mw-group=lower-roman]::after {
content: '[' counter( mw-Ref, lower-roman ) ']';
}
.mw-ref > a[data-mw-group=lower-alpha]::after {
content: '[' counter( mw-Ref, lower-alpha ) ']';
}

/* Icon Adobe pentru fișiere PDF la legături externe */
/* (în browsere care suportă CSS selectors, cum ar fi Mozilla și Opera) */
div#content a[href$=".pdf"].external,
div#content a[href*=".pdf?"].external,
div#content a[href*=".pdf#"].external,
div#content a[href$=".PDF"].external,
div#content a[href*=".PDF?"].external,
div#content a[href*=".PDF#"].external,
div#mw_content a[href$=".pdf"].external,
div#mw_content a[href*=".pdf?"].external,
div#mw_content a[href*=".pdf#"].external,
div#mw_content a[href$=".PDF"].external,
div#mw_content a[href*=".PDF?"].external,
div#mw_content a[href*=".PDF#"].external {
background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/23/Icons-mini-file_acrobat.gif") no-repeat right;
/* @noflip */padding-right: 16px;
}
/* Icon Adobe pentru fișiere PDF la legături externe pentru IE */
div#content span.PDFlink a,
div#mw_content span.PDFlink a {
background: url(//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/23/Icons-mini-file_acrobat.gif) center right no-repeat !important;
padding-right: 17px !important;
}

span.geolink a {
background: url(//upload.wikimedia.org/wikipedia/en/a/a7/Monobook-globe.png) center right no-repeat !important;
padding-right: 11px !important;
}

/* afișare corectă la folosirea folosirea funcției preload pentru inputbox */

.editOptions p {display:inline;}

/*HERE STARTS "METABOX" COLOUR-SCHEMES*/

/* Schema de culori pentru [[Format:Metacasetă]] */

/* Configurație implicită pentru mov
Tonuri folosite; 1; 7050a0 2; 9070c0 3; b090e0 4; d0b0ff 5; f0d0ff */

.mcButo {
background-color: #d0b0ff; /* 4 */
border: 0.15em solid #000000;
border-color: #f0d0ff #b090e0 #9070c0 #f0d0ff; /* 5 3 3 5 */
border-radius: .5em .5em 0em 0em;
-moz-border-radius: .5em .5em 0em 0em;
cursor:pointer;
display: inline;
margin-right: 0.1em;
padding: 0.2em 0.3em 0.2em 0.3em;
position: relative;}

.mcButo a,
.mcButo strong {
background: none !important;
color:#7050a0 !important; /* 1 */
font-size: 90%;
font-weight: bold;
padding: 0 !important;
text-decoration: none !important;}

.mcButo a:hover,
.mcButo strong:hover {
color: black !important;
text-decoration: underline !important;}

.mcButoSel {
background-color: #9070c0; /* 2 */
border: 0.15em solid #000000;
border-color: #b090e0 #7050a0 #9070c0 #b090e0; /* 3 1 2 3 */
border-radius: .5em .5em 0em 0em;
-moz-border-radius: .5em .5em 0em 0em;
cursor: default;
display: inline;
margin-right: 0.1em;
padding: 0.2em 0.3em 0.2em 0.3em;
position: relative;
color:white;}

.mcButoSel a {
background: none !important;
color:white !important;
cursor: default;
font-size: 90%;
font-weight: bold;
padding: 0 !important;
text-decoration: none !important;}

.mcContinut {
background-color: #f8f8ff;
border: 0.2em solid #9070c0; /* 2 */
border-color: #9070c0 #7050a0 #7050a0 #9070c0 ; /* 2 1 1 2 */
-moz-border-radius: 0em .5em .5em 0em;
border-radius: 0em .5em .5em 0em;
padding: 1em;
position: static; /* Si hi posem relative falla amb MSIE */}

.mcFila {
background-color: #f8f8ff;
border-color: #7050a0 #b090e0 #b090e0 #7050a0; /* 1 3 3 1 */ width: 100%;
}

/* Configurație pentru verde 1;60b030 2;75c045 3;90d060 4;a5e085 5;c0f090 */

.mcVerde .mcButo {
background-color: #a5e085; /* 4 */
border-color: #c0f090 #90d060 #75c045 #c0f090; /* 5 3 2 5 */}

.mcVerde .mcButo a,
.mcVerde .mcButo strong {
color:#60b030 !important; /* 1 */
font-size:90%}

.mcVerde .mcButo a:hover,
.mcVerde .mcButo strong:hover {
color: black !important;
text-decoration: underline;}

.mcVerde .mcButoSel {
background-color: #75c045; /* 2 */
border-color: #90d060 #60b030 #75c045 #90d060; /* 3 1 2 3 */}

.mcVerde .mcContinut {
background-color: #f5fffa;
border-color: #75c045 #60b030 #60b030 #75c045 ; /* 2 1 1 2 */}

.mcVerde .mcFila {
background-color: #f5fffa;
border-color: #60b030 #90d060 #90d060 #60b030; /* 1 3 3 1 */}

/* Configurație roșu 1;CC0000 2;FF0000 3;FF8888 4;FFAAAA 5;FFCCCC */

.mcRosu .mcButo {
background-color: #FFAAAA; /* 4 */
border-color: #FFCCCC #FF8888 #FF0000 #FFCCCC; /* 5 3 2 5 */}

.mcRosu .mcButo a,
.mcRosu .mcButo strong {
color:#CC0000 !important; /* 1 */
font-size:90%}

.mcRosu .mcButo a:hover
.mcRosu .mcButo strong:hover {
color: black !important;
text-decoration: underline;}

.mcRosu .mcButoSel {
background-color: #FF0000; /* 2 */
border-color: #FF8888 #CC0000 #FF0000 #FF8888; /* 3 1 2 3 */}

.mcRosu .mcContinut {
background-color: #fffafa;
border-color: #FF0000 #CC0000 #CC0000 #FF0000; /* 2 1 1 2 */}

.mcRosu .mcFila {
background-color: #fffafa;
border-color: #CC0000 #FF0000 #FF0000 #CC0000; /* 1 3 3 1 */}

/* Configurație albastru 1;3379de 2;5b8dd6 3;88abde 4;a7c1e6 5;c8d6e9 */

.mcAlbastru .mcButo {
background-color: #a7c1e6; /* 4 */
border-color: #c8d6e9 #88abde #5b8dd6 #c8d6e9; /* 5 3 2 5 */}

.mcAlbastru .mcButo a,
.mcAlbastru .mcButo strong {
color:#3379de !important; /* 1 */
font-size:90%}

.mcAlbastru .mcButo a:hover
.mcAlbastru .mcButo strong:hover {
color: black !important;
text-decoration: underline;}

.mcAlbastru .mcButoSel {
background-color: #5b8dd6; /* 2 */
border-color: #88abde #3379de #5b8dd6 #88abde; /* 3 1 2 3 */}

.mcAlbastru .mcContinut {
background-color: #f0f8ff;
border-color: #5b8dd6 #3379de #3379de #5b8dd6; /* 2 1 1 2 */}

.mcAlbastru .mcFila {
background-color: #f0f8ff;
border-color: #3379de #88abde #88abde #3379de; /* 1 3 3 1 */}

/* Configurație galben 1;ffd813 2;ffe147 3;ffe977 4;fff1a4 5;fef4bc */

.mcGalben .mcButo {
background-color: #fff1a4; /* 4 */
border-color: #fef4bc #ffe977 #ffe147 #fef4bc; /* 5 3 2 5 */}

.mcGalben .mcButo a,
.mcGalben .mcButo strong {
color:#ffd813 !important; /* 1 */
font-size:90%}

.mcGalben .mcButo a:hover
.mcGalben .mcButo strong:hover {
color: black !important;
text-decoration: underline;}

.mcGalben .mcButoSel {
background-color: #ffe147; /* 2 */
border-color: #ffe977 #ffd813 #ffe147 #ffe977; /* 3 1 2 3 */}

.mcGalben .mcContinut {
background-color: #fffce8;
border-color: #ffe147 #ffd813 #ffd813 #ffe147; /* 2 1 1 2 */}

.mcGalben .mcFila {
background-color: #fffce8;
border-color: #ffd813 #88abde #88abde #ffd813; /* 1 3 3 1 */}

/* Configurație portocaliu 1;ff820e 2;ff9d42 3;ffac5d 4;ffbd7f 5;ffd0a4 6;ffeedd */

.mcPortocaliu .mcButo {
background-color: #ffbd7f; /* 4 */
border-color: #ffd0a4 #ffac5d #ff9d42 #ffd0a4; /* 5 3 2 5 */}

.mcPortocaliu .mcButo a,
.mcPortocaliu .mcButo strong {
color:#ff820e !important; /* 1 */
font-size:90%}

.mcPortocaliu .mcButo a:hover
.mcPortocaliu .mcButo strong:hover {
color: black !important;
text-decoration: underline;}

.mcPortocaliu .mcButoSel {
background-color: #ff9d42; /* 2 */
border-color: #ffac5d #ff820e #ff9d42 #ffac5d; /* 3 1 2 3 */}

.mcPortocaliu .mcContinut {
background-color: #ffeedd; /* 6 */
border-color: #ff9d42 #ff820e #ff820e #ff9d42; /* 2 1 1 2 */}

.mcPortocaliu .mcFila {
background-color: #ffeedd; /* 6 */
border-color: #ff820e #ffac5d #ffac5d #ff820e; /* 1 3 3 1 */}

/* Configurație azur 1;DDDDF7 2;D8E0EF 3;DBECF2 4;EEFFEE 5;F0F8FF 6;F7F7FF */

.mcAzur .mcButo {
background-color: #EEFFEE; /* 4 */
border-color: #F0F8FF #DBECF2 #D8E0EF #F0F8FF; /* 5 3 2 5 */}

.mcAzur .mcButo a,
.mcAzur .mcButo strong {
color:#5577CC !important; /* 1 */
font-size:90%}

.mcAzur .mcButo a:hover
.mcAzur .mcButo strong:hover {
color: black !important;
text-decoration: underline;}

.mcAzur .mcButoSel {
background-color: #D8E0EF; /* 2 */
border-color: #DBECF2 #DDDDF7 #D8E0EF #DBECF2; /* 3 1 2 3 */}

.mcAzur .mcContinut {
background-color: #F7F7FF; /* 6 */
border-color: #D8E0EF #DDDDF7 #DDDDF7 #D8E0EF; /* 2 1 1 2 */}

.mcAzur .mcFila {
background-color: #F7F7FF; /* 6 */
border-color: #DDDDF7 #DBECF2 #DBECF2 #DDDDF7; /* 1 3 3 1 */}

/* Final stilizare Metacasetă */

/* Article message box styles */
/* Cell sizes for ambox/tmbox/imbox/cmbox/ombox/fmbox/dmbox message boxes */
th.mbox-text, td.mbox-text { /* The message body cell(s) */
border: none;
/* @noflip */
padding: 0.25em 0.9em; /* 0.9em left/right */
width: 100%; /* Make all mboxes the same width regardless of text length */
}
td.mbox-image { /* The left image cell */
border: none;
/* @noflip */
padding: 2px 0 2px 0.9em; /* 0.9em left, 0px right */
text-align: center;
}
td.mbox-imageright { /* The right image cell */
border: none;
/* @noflip */
padding: 2px 0.9em 2px 0; /* 0px left, 0.9em right */
text-align: center;
}
td.mbox-empty-cell { /* An empty narrow cell */
border: none;
padding: 0px;
width: 1px;
}

/* Article message box styles */
table.ambox {
margin: 0px 10%; /* 10% = Will not overlap with other elements */
border: 1px solid #aaa;
/* @noflip */
border-left: 10px solid #1e90ff; /* Default "notice" blue */
background: #fbfbfb;
}
table.ambox + table.ambox { /* Single border between stacked boxes. */
margin-top: -1px;
}
.ambox th.mbox-text,
.ambox td.mbox-text { /* The message body cell(s) */
padding: 0.25em 0.5em; /* 0.5em left/right */
}
.ambox td.mbox-image { /* The left image cell */
/* @noflip */
padding: 2px 0 2px 0.5em; /* 0.5em left, 0px right */
}
.ambox td.mbox-imageright { /* The right image cell */
/* @noflip */
padding: 2px 0.5em 2px 0; /* 0px left, 0.5em right */
}

table.ambox-notice {
/* @noflip */
border-left: 10px solid #1e90ff; /* Blue */
}
table.ambox-speedy {
/* @noflip */
border-left: 10px solid #b22222; /* Red */
background: #fee; /* Pink */
}
table.ambox-delete {
/* @noflip */
border-left: 10px solid #b22222; /* Red */
}
table.ambox-content {
/* @noflip */
border-left: 10px solid #f28500; /* Orange */
}
table.ambox-style {
/* @noflip */
border-left: 10px solid #f4c430; /* Yellow */
}
table.ambox-move {
/* @noflip */
border-left: 10px solid #9932cc; /* Purple */
}
table.ambox-protection {
/* @noflip */
border-left: 10px solid #bba; /* Gray-gold */
}

/* Image message box styles */
table.imbox {
margin: 4px 10%;
border-collapse: collapse;
border: 3px solid #1e90ff; /* Default "notice" blue */
background: #fbfbfb;
}
.imbox .mbox-text .imbox { /* For imboxes inside imbox-text cells. */
margin: 0 -0.5em; /* 0.9 - 0.5 = 0.4em left/right. */
display: block; /* Fix for webkit to force 100% width. */
}
.mbox-inside .imbox { /* For imboxes inside other templates. */
margin: 4px;
}

table.imbox-notice {
border: 3px solid #1e90ff; /* Blue */
}
table.imbox-speedy {
border: 3px solid #b22222; /* Red */
background: #fee; /* Pink */
}
table.imbox-delete {
border: 3px solid #b22222; /* Red */
}
table.imbox-content {
border: 3px solid #f28500; /* Orange */
}
table.imbox-style {
border: 3px solid #f4c430; /* Yellow */
}
table.imbox-move {
border: 3px solid #9932cc; /* Purple */
}
table.imbox-protection {
border: 3px solid #bba; /* Gray-gold */
}
table.imbox-license {
border: 3px solid #88a; /* Dark gray */
background: #f7f8ff; /* Light gray */
}
table.imbox-featured {
border: 3px solid #cba135; /* Brown-gold */
}

/* Category message box styles */
table.cmbox {
margin: 3px 10%;
border-collapse: collapse;
border: 1px solid #aaa;
background: #DFE8FF; /* Default "notice" blue */
}

table.cmbox-notice {
background: #D8E8FF; /* Blue */
}
table.cmbox-speedy {
margin-top: 4px;
margin-bottom: 4px;
border: 4px solid #b22222; /* Red */
background: #FFDBDB; /* Pink */
}
table.cmbox-delete {
background: #FFDBDB; /* Red */
}
table.cmbox-content {
background: #FFE7CE; /* Orange */
}
table.cmbox-style {
background: #FFF9DB; /* Yellow */
}
table.cmbox-move {
background: #E4D8FF; /* Purple */
}
table.cmbox-protection {
background: #EFEFE1; /* Gray-gold */
}

/* Other pages message box styles */
table.ombox {
margin: 4px 10%;
border-collapse: collapse;
border: 1px solid #aaa; /* Default "notice" gray */
background: #f9f9f9;
}

table.ombox-notice {
border: 1px solid #aaa; /* Gray */
}
table.ombox-speedy {
border: 2px solid #b22222; /* Red */
background: #fee; /* Pink */
}
table.ombox-delete {
border: 2px solid #b22222; /* Red */
}
table.ombox-content {
border: 1px solid #f28500; /* Orange */
}
table.ombox-style {
border: 1px solid #f4c430; /* Yellow */
}
table.ombox-move {
border: 1px solid #9932cc; /* Purple */
}
table.ombox-protection {
border: 2px solid #bba; /* Gray-gold */
}

/* Talk page message box styles */
table.tmbox {
margin: 4px 10%;
border-collapse: collapse;
border: 1px solid #c0c090; /* Default "notice" gray-brown */
background: #f8eaba;
}
.mediawiki .mbox-inside .tmbox { /* For tmboxes inside other templates. The "mediawiki" class ensures that */
margin: 2px 0; /* this declaration overrides other styles (including mbox-small above) */
width: 100%; /* For Safari and Opera */
}
.mbox-inside .tmbox.mbox-small { /* "small" tmboxes should not be small when */
line-height: 1.5em; /* also "nested", so reset styles that are */
font-size: 100%; /* set in "mbox-small" above. */
}

table.tmbox-speedy {
border: 2px solid #b22222; /* Red */
background: #fee; /* Pink */
}
table.tmbox-delete {
border: 2px solid #b22222; /* Red */
}
table.tmbox-content {
border: 2px solid #f28500; /* Orange */
}
table.tmbox-style {
border: 2px solid #f4c430; /* Yellow */
}
table.tmbox-move {
border: 2px solid #9932cc; /* Purple */
}
table.tmbox-protection,
table.tmbox-notice {
border: 1px solid #c0c090; /* Gray-brown */
}

/* Disambig and set index box styles */
table.dmbox {
clear: both;
margin: 0.9em 1em;
border-top: 1px solid #ccc;
border-bottom: 1px solid #ccc;
background: transparent;
}

/* Footer and header message box styles */
table.fmbox {
clear: both;
margin: 0.2em 0;
width: 100%;
border: 1px solid #aaa;
background: #f9f9f9; /* Default "system" gray */
}
table.fmbox-system {
background: #f9f9f9;
}
table.fmbox-warning {
border: 1px solid #bb7070; /* Dark pink */
background: #ffdbdb; /* Pink */
}
table.fmbox-editnotice {
background: transparent;
}
/* Div based "warning" style fmbox messages. */
div.mw-warning-with-logexcerpt,
div.mw-lag-warn-high,
div.mw-cascadeprotectedwarning,
div#mw-protect-cascadeon {
clear: both;
margin: 0.2em 0;
border: 1px solid #bb7070;
background: #ffdbdb;
padding: 0.25em 0.9em;
}
/* Div based "system" style fmbox messages.
Used in [[MediaWiki:Readonly lag]]. */
div.mw-lag-warn-normal,
div.fmbox-system {
clear: both;
margin: 0.2em 0;
border: 1px solid #aaa;
background: #f9f9f9;
padding: 0.25em 0.9em;
}

/* These mbox-small classes must be placed after all other
ambox/tmbox/ombox etc classes. "body.mediawiki" is so
they override "table.ambox + table.ambox" above. */
body.mediawiki table.mbox-small { /* For the "small=yes" option. */
/* @noflip */
clear: right;
/* @noflip */
float: right;
/* @noflip */
margin: 4px 0 4px 1em;
width: 238px;
font-size: 88%;
line-height: 1.25em;
}
body.mediawiki table.mbox-small-left { /* For the "small=left" option. */
/* @noflip */
margin: 4px 1em 4px 0;
width: 238px;
border-collapse: collapse;
font-size: 88%;
line-height: 1.25em;
}

/* End */

/* Messagebox templates */
.messagebox {
border: 1px solid #aaa;
background-color: #f9f9f9;
width: 80%;
margin: 0 auto 1em auto;
padding: .2em;
}
.messagebox.merge {
border: 1px solid #c0b8cc;
background-color: #f0e5ff;
text-align: center;
}
.messagebox.cleanup {
border: 1px solid #9f9fff;
background-color: #efefff;
text-align: center;
}
.messagebox.standard-talk {
border: 1px solid #c0c090;
background-color: #f8eaba;
margin: 4px auto;
width: 80%;
}
.messagebox.nested-talk {
border: 1px solid #c0c090;
background-color: #f8eaba;
width: 100%;
margin: 2px 0 0 0;
padding: 2px;
}
.messagebox.small {
width: 238px;
font-size: 85%;
float: right;
clear: both;
margin: 0 0 1em 1em;
line-height: 1.25em;
}
.messagebox.small-talk {
width: 238px;
font-size: 85%;
float: right;
clear: both;
margin: 0 0 1em 1em;
line-height: 1.25em;
background: #F8EABA;
}

/* default skin for navigation boxes */
.navbox { /* navbox container style */
box-sizing: border-box;
border: 1px solid #a2a9b1;
width: 100%;
clear: both;
font-size: 88%;
text-align: center;
padding: 1px;
margin: 1em auto 0;
}
.navbox-inner,
.navbox-subgroup {
width: 100%;
}
.navbox + .navbox {
margin-top:-1px; /* single pixel border between adjacent navboxes (doesn't work for IE6, but that's okay) */
}
.navbox-title, .navbox-abovebelow, table.navbox th {
text-align:center; /* title and above/below styles */
padding-left:1em;
padding-right:1em;
}
.navbox-group { /* group style */
white-space:nowrap;
text-align:right;
font-weight:bold;
padding-left:1em;
padding-right:1em;
}
.navbox, .navbox-subgroup {
background:#fdfdfd; /* Background color */
}
.navbox-list {
border-color:#fdfdfd; /* Must match background color */
}
.navbox-title, table.navbox th {
background:#ccccff; /* Level 1 color */
}
.navbox-abovebelow, .navbox-group, .navbox-subgroup .navbox-title {
background:#ddddff; /* Level 2 color */
}
.navbox-subgroup .navbox-group, .navbox-subgroup .navbox-abovebelow {
background:#e6e6ff; /* Level 3 color */
}
.navbox-even {
background:#f7f7f7; /* Even row striping */
}
.navbox-odd {
background:transparent; /* Odd row striping */
}

@media print {
.navbox {
display: none;
}
}

/* Default styling for Navbar template */
.navbar {
display: inline;
font-size: 88%;
font-weight: normal;
}
.navbar ul {
display: inline;
white-space: nowrap;
}
.navbar li {
word-spacing: -0.125em;
}
/*
.navbar.mini li span {
font-variant: small-caps;
}
*/
/* Navbar styling when nested in infobox and navbox */
.infobox .navbar {
font-size: 100%;
}
.navbox .navbar {
display: block;
font-size: 100%;
}
.navbox-title .navbar {
/* @noflip */
float: left;
/* @noflip */
text-align: left;
/* @noflip */
margin-right: 0.5em;
width: 6em;
}

/* 'show'/'hide' buttons created dynamically by the CollapsibleTables javascript
in [[MediaWiki:Common.js]] are styled here so they can be customised. */
.collapseButton {
/* @noflip */
float: right;
font-weight: normal;
/* @noflip */
margin-left: 0.5em;
/* @noflip */
text-align: right;
width: auto;
}
/* In navboxes, the show/hide button balances the v·d·e links
from [[Template:Navbar]], so they need to be the same width. */
.navbox .collapseButton {
width: 6em;
}

/* Styling for JQuery makeCollapsible, matching that of collapseButton */
.mw-parser-output .mw-collapsible-toggle {
font-weight: normal;
/* @noflip */
text-align: right;
padding-right: 0.2em;
padding-left: 0.2em;
}

.navbox .mw-collapsible-toggle {
width: 6em;
}

/* Prevents line breaks in links; see docs at Template:Nowraplinks */

.nowraplinks a {
white-space: nowrap;
}

.nowrap {
white-space: nowrap;
}

/* Removes underlines from links */
.nounderlines a {
text-decoration: none;
}

/* Linii alternative în liste */
.mw-line-even {
background-color: #f0f0f0;
}
.mw-line-odd {
background-color: white;
}

/* Hatnotes and disambiguation notices */
.rellink,
.dablink {
font-style: italic;
padding-left: 2em;
margin-bottom: 0.5em;
}
.rellink i,
.dablink i {
font-style: normal;
}

/* For template documentation */
.template-documentation {
clear: both;
margin: 1em 0 0 0;
border: 1px solid #aaa;
background-color: #ecfcf4;
padding: 5px;
}

/*******************************************************
*** Infocaseta - adaptare de la fr ***
*** Vezi: [[:fr:Utilisateur:Antaya/Infobox V2]] ***
*** Actualizați simultan cu[[MediaWiki:Mobile.css]] ***
*******************************************************/

.infocaseta {
background: #f9f9f9;
color: #000;
font-size:90%;
line-height:1.1em;
float:right;
clear:right;
margin:0 0 .5em 1em;
width:300px;
border: 1px solid #aaa;
padding: 0.1em;
border-spacing: 0;
}

.infocaseta th {
vertical-align:top;
text-align:left;
}

.infocaseta .antet {
height:41px;
vertical-align:middle;
text-align:center;
font-size:150%;
font-weight:bolder;
line-height:1.2em;
color:#000
}

.infocaseta .media {
height:35px;
vertical-align:middle;
text-align:center;
font-weight:bolder;
color:#000
}

.infocaseta td {
padding: 2px;
}

/* imaginile care apar în antete */
.antet.default {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/24/Picto_infobox_default.png") no-repeat top right;}
.antet.animal {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/54/Picto_infobox_animal.png") no-repeat top right;}
.antet.alegeri {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1e/Picto_infobox_alegeri.png") no-repeat top right;}
.antet.arbitru {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a7/Referee_football_pictogram.svg/40px-Referee_football_pictogram.svg.png") no-repeat top right;}
.antet.arheologie {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/80/Picto_infobox_archaeology.png") no-repeat top right;}
.antet.arta {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f3/Picto_infobox_artiste.png") no-repeat top right;}
.antet.automobil {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/99/Picto_infobox_automobil.png") no-repeat top right;}
.antet.autor {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1e/Picto_infobox_auteur.png") no-repeat top right;}
.antet.astronomie {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/71/Picto_infobox_astronomy.png") no-repeat top right;}
.antet.avion {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Picto_infobox_aircraft.png") no-repeat top right;}
.antet.bactsivir {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dc/Picto_infobox_virus.png") no-repeat top right;}
.antet.balet {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/ba/Picto_infobox_balerina.png") no-repeat top right;}
.antet.baschet {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/16/Picto_infobox_baschet.png") no-repeat top right;}
.antet.bd {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2c/Picto_infobox_comicballoon.png") no-repeat top right;}
.antet.biografii {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/48/Picto_infobox_character.png") no-repeat top right;}
.antet.box {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a2/Picto_infobox_box.png") no-repeat top right;}
.antet.cautare {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c1/Picto_infobox_detective.png") no-repeat top right;}
.antet.ciclism {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/86/Cycling_%28road%29_pictogram.svg/45px-Cycling_%28road%29_pictogram.svg.png") no-repeat top right;}
.antet.cinema {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ea/Picto_infobox_cinema.png") no-repeat top right;}
.antet.ciuperca {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/79/Picto_infobox_fungus.png") no-repeat top right;}
.antet.comunicatie {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a2/Picto_infobox_antenna.png") no-repeat top right;}
.antet.cosmos {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/94/Picto_infobox_shuttle.png") no-repeat top right;}
.antet.curse {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/da/Picto_infobox_race.png") no-repeat top right;}
.antet.egiptul-antic {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cc/Picto_infobox_ancient_Egypt.png") no-repeat top right;}
.antet.episcop {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b3/Picto_infobox_bishop.png") no-repeat top right;}
.antet.elicopter {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Picto_infobox_helicopter.png") no-repeat top right;}
.antet.format {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/25/Nuvola_multimedia.png") no-repeat top right;}
.antet.fotbal {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a8/Picto_infobox_football.png") no-repeat top right;}
.antet.planor {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/54/Picto_infobox_planeur.png") no-repeat top right;}
.antet.fotbal2 {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3c/Picto_infobox_fotbal.png") no-repeat top right;}
.antet.gimnastica {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/12/Gymnastics_%28artistic%29_pictogram.svg/35px-Gymnastics_%28artistic%29_pictogram.svg.png") no-repeat top right;}
.antet.handbal {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e3/Picto_infobox_handbal.png") no-repeat top right;}
.antet.harta {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/Picto_infobox_map.png") no-repeat top right;}
.antet.informatica {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d1/Picto_infobox_pc.png") no-repeat top right;}
.antet.intreprindere {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Picto_infobox_enterprise.png") no-repeat top right;}
.antet.joc {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/07/Picto_infobox_game.png") no-repeat top right;}
.antet.jocvideo {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2d/Picto_infobox_gamepad.png") no-repeat bottom right;}
.antet.joc-noroc {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fd/Karte_kutijica.png") no-repeat bottom right;}
.antet.limba {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/42/Picto_infobox_book.png") no-repeat top right;}
.antet.mancare {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/aa/Picto_infobox_mets.png") no-repeat top right;}
.antet.metrou {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/ba/Picto_infobox_Mtl_metro.png") no-repeat top right;}
.antet.militar {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/03/Picto_infobox_military.png") no-repeat top right;}
.antet.monument {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e3/Monument_istoric.svg/40px-Monument_istoric.svg.png") no-repeat top right;}
.antet.muzica {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/60/Picto_infobox_music.png") no-repeat top right;}
.antet.nava {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e0/Picto_infobox_ship.png") no-repeat top right;}
.antet.nava-spatiala {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ee/Picto_infobox_rocket.png") no-repeat top right;}
.antet.om {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/82/Picto_infobox_manwoman.png") no-repeat top right;}
.antet.papa {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/31/Picto_Emblem_of_the_Papacy.PNG") no-repeat top right;}
.antet.planta {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0b/Picto_infobox_plant.png") no-repeat top right;}
.antet.politop {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c2/Picto_infobox_polychoron.png") no-repeat top right;}
.antet.proiect {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cb/Picto_infobox_tools.png") no-repeat top right;}
.antet.revista {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c4/Picto_infobox_magazine.png") no-repeat top right;}
.antet.rugby {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/06/Picto_Infobox_Rugby.png") no-repeat top right;}
.antet.regalitate {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5f/Picto_infobox_pr%C3%A9tendant_%C3%A0_un_tr%C3%B4ne.png") no-repeat top right;}
.antet.roma-antica {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2e/Picto_infobox_Roman_millitary_banner.png") no-repeat top right;}
.antet.scifi {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ed/Picto_infobox_fliyingsaucer.png") no-repeat top right;}
.antet.scrima {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/02/Fencing_pictogram.svg/45px-Fencing_pictogram.svg.png") no-repeat top right;}
.antet.software {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fe/Picto_infobox_software.png") no-repeat top right;}
.antet.sport {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Picto_infobox_Olympic.png") no-repeat top right;}
.antet.stea {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2e/Picto_infobox_star.png") no-repeat top right;}
.antet.stema {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d2/Coat-elements-2.png") no-repeat top right;}
.antet.stiinteexacte {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/57/Picto_Info_sciences_exactes.png") no-repeat top right;}
.antet.strada {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Picto_infobox_road.png") no-repeat top right;}
.antet.teatru {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/37/Picto_infobox_masks.png") no-repeat top right;}
.antet.tenis {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dc/Picto_infobox_tenis.png") no-repeat top right;}
.antet.transportrutier {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/57/Picto_infobox_motorway.png") no-repeat top right;}
.antet.tramvai {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/BSicon_exTRAM.svg/45px-BSicon_exTRAM.svg.png") no-repeat top right;}
.antet.tren {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/99/Picto_infobox_Mtl_train.png") no-repeat top right;}
.antet.tv {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b1/Picto_info_device_tv.png") no-repeat top right;}
.antet.universitate {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/66/Picto_infobox_universit%C3%A9.png") no-repeat top right;}
.antet.ue {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c0/Picto_Infobox_Europe.png") no-repeat top right;}
.antet.unesco {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/79/Unesco_World_Heritage_logo_notext_transparent.svg/45px-Unesco_World_Heritage_logo_notext_transparent.svg.png") no-repeat top right;}
.antet.wrestling {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/04/Picto_infobox_wrestling.png") no-repeat top right;}
.antet.ziare {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d6/Picto_infobox_newspaper.png") no-repeat top right;}
.media.audio {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a6/Gnome-speakernotes.png/35px-Gnome-speakernotes.png") no-repeat top left;}
.media.video {background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/en/thumb/2/20/Tango-video-x-generic.png/35px-Tango-video-x-generic.png") no-repeat top left;}

/* Sfârșit infocaseta */

/* Pentru pagina principală în lucru */
#antetpaginaprincipala { background-image: url(//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3e/MP-open-book4.png); }

/* Afișare "De la Wikipedia, enciclopedia liberă" */
#siteSub {
display: block;
font-weight: normal;
font-size: 0.95em;
}

#bodyContent #siteSub a {
color: #000;
text-decoration: none;
background-color: transparent;
background-image: none;
padding-right: 0;
}

/* Legătura 'editează pagina' în aldine, pentru a încuraja nou-veniții */
#ca-ve-edit a { font-weight: bold !important; }

@media print {
/* Nu se imprimează legătura de editare ([[Format:Ed]]) în formate
Nu se imprimează diferite clase care nu ar trebui să apară pe hârtie */
.editlink, .noprint, .metadata, .dablink { display: none }
}

#coordinates {
z-index: 1;
border: none;
background: none;
right: 30px;
top: -3em;
float: right;
margin: 0.0em;
padding: 0.0em;
line-height: 1.5em;
text-align: right;
text-indent: 0;
font-size: 85%;
text-transform: none;
white-space: nowrap;
}

/*******************/
/* Formate infobox */
/*******************/
.infobox {
border: 1px solid #aaaaaa;
background-color: #f9f9f9;
margin-bottom: 0.5em;
margin-left: 1em;
padding: .2em;
float: right;
clear: right;
}
.infobox tr {
vertical-align: top;
}
.infobox caption {
margin-left: inherit;
}
.infobox.bordered {
border-collapse: collapse;
}
.infobox.bordered td, .infobox.bordered th {
border: 1px solid #aaaaaa;
}
.infobox.sisterproject {
width: 22em;
}

/* styles for bordered infobox with merged rows */
.infobox.bordered .mergedtoprow td,
.infobox.bordered .mergedtoprow th {
border: 0;
border-top: 1px solid #aaa;
border-right: 1px solid #aaa;
}

.infobox.bordered .mergedrow td,
.infobox.bordered .mergedrow th {
border: 0;
border-right: 1px solid #aaa;
}

/* styles for geography infoboxes, e.g. countries, country subdivisions, cities, etc. */

.infobox.geography {
text-align: left;
border-collapse: collapse;
font-size: 90%;
line-height: 1.25em;
}

.infobox.geography td,
.infobox.geography th {
border-top: solid 1px #aaa;
padding: 0.4em 0.6em 0.4em 0.6em;
}
.infobox.geography .mergedtoprow td,
.infobox.geography .mergedtoprow th {
border-top: solid 1px #aaa;
padding: 0.4em 0.6em 0.2em 0.6em;
}

.infobox.geography .mergedrow td,
.infobox.geography .mergedrow th {
border: 0;
padding: 0 0.6em 0.2em 0.6em;
}

.infobox.geography .mergedbottomrow td,
.infobox.geography .mergedbottomrow th {
border-top: 0;
border-bottom: solid 1px #aaa;
padding: 0 0.6em 0.4em 0.6em;
}

.infobox.geography .maptable td,
.infobox.geography .maptable th {
border: 0;
padding: 0;
}

/***********************/
/* End Formate infobox */
/***********************/

/* Normal font styling for table row headers with scope="row" tag */
.wikitable.plainrowheaders th[scope=row] {
font-weight: normal;
/* @noflip */
text-align: left;
}

/* Eliminarea marginii albe de la imagini */
div.thumb {
border: none;
}
div.tright {
border: none;
margin: 0.5em 0 0.8em 1.4em;
}
div.tleft {
border: none;
margin: 0.5em 1.4em 0.8em 0;
}

/* Pentru a centra imagini în cutii (de exemplu în Portale) */
.floating-center-image {
display: inline-block;
width: 95%;
height: 100%;
margin: 2.5%;
}

/* Pentru a poziționa iconițe în dreapta-sus, ca de exemplu
pagini protejate sau fișiere de la commons */
div.topicon {
position: absolute;
top: -2.3em;
margin-right: -10px;
display: block !important;
}

/* FR topicon position */
div.flaggedrevs_short {
position: absolute;
top: -3em;
right: 100px;
z-index: 1;
margin-left: 0;
/* Because this is not yet a topicon, we emulate it's behavior,
this ensure compatibility with edit lead section gadget. */
margin-right: -10px;
}

/* Pentru interfața rtl. */
body.rtl #protected-icon {
/* @noflip */
left: 55px;
}
body.rtl #spoken-icon,
body.rtl #commons-icon {
/* @noflip */
left: 30px;
}
body.rtl #featured-star {
/* @noflip */
left: 10px;
}

/* Pentru diagrame de tip „plăcintă”: borduri transparente */
.transborder {
border: solid transparent;
}
* html .transborder { /* IE6 */
border: solid #000001;
filter: chroma(color=#000001);
}

/* fara campuri necompletate din formate */
.hiddenStructure {
display: none;
}

/* These mbox-small classes must be placed after all other
ambox/tmbox/ombox etc classes. "body.mediawiki" is so
they override "table.ambox + table.ambox" above. */
body.mediawiki table.mbox-small { /* For the "small=yes" option. */
/* @noflip */clear: right;
/* @noflip */float: right;
/* @noflip */margin: 4px 0 4px 1em;
width: 238px;
font-size: 88%;
line-height: 1.25em;
}
body.mediawiki table.mbox-small-left { /* For the "small=left" option. */
/* @noflip */margin: 4px 1em 4px 0;
width: 238px;
border-collapse: collapse;
font-size: 88%;
line-height: 1.25em;
}

/*change image on hover*/
.harta_img_visible {
}

.harta_img_invisible {
display: none;
}

/* Stiluri pentru liste orizontale (separator following item) */
.skin-monobook .hlist dl,
.skin-modern .hlist dl,
.skin-vector .hlist dl {
line-height: 1.5em;
}
.hlist dl,
.hlist ol,
.hlist ul {
margin: 0;
}
.hlist dd,
.hlist dt,
.hlist li {
display: inline;
margin: 0;
}
/* Display nested lists inline */
.hlist dl dl,
.hlist ol ol,
.hlist ul ul {
display: inline;
}
/* Generate interpuncts */
.hlist dt:after {
content: ":";
}
.hlist dd:after,
.hlist li:after {
content: " ·";
font-weight: bold;
}
.hlist dd:last-child:after,
.hlist dt:last-child:after,
.hlist li:last-child:after {
content: none;
}
/* for IE 8 */
.hlist dd.hlist-last-child:after,
.hlist dt.hlist-last-child:after,
.hlist li.hlist-last-child:after {
content: none;
}
/* Add parens around nested lists */
.hlist dl dl dd:first-child:before,
.hlist ol ol li:first-child:before,
.hlist ul ul li:first-child:before {
content: "(";
}
.hlist dl dl dd:last-child:after,
.hlist ol ol li:last-child:after,
.hlist ul ul li:last-child:after {
content: ")";
font-weight: normal;
}
/* For IE8 */
.hlist dl dl dd.hlist-last-child:after,
.hlist ol ol li.hlist-last-child:after,
.hlist ul ul li.hlist-last-child:after {
content: ")";
font-weight: normal;
}
/* Put numbers in ordered lists */
.hlist.hnum ol li {
counter-increment: level1;
}
.hlist.hnum ol li:before {
content: counter(level1) " ";
}
.hlist.hnum ol ol li {
counter-increment: level2;
}
.hlist.hnum ol ol li:first-child:before {
content: "(" counter(level2) " ";
}
.hlist.hnum ol ol li:before {
content: counter(level2) " ";
}

/* Tree style lists */
.treeview ul {
padding: 0;
margin: 0;
}
.treeview li {
padding: 0;
margin: 0;
list-style-type: none;
list-style-image: none;
transform: scale(1);
}
.treeview li li {
background: url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f2/Treeview-grey-line.png") no-repeat 0 -2981px;
/* @noflip */
padding-left: 20px;
text-indent: 0.3em;
}
.treeview li li.lastline {
background-position: 0 -5971px
}
.treeview li.emptyline > ul {
/* @noflip */
margin-left: -1px;
}
.treeview li.emptyline > ul > li:first-child {
background-position: 0 9px
}

/* Eliminarea marcatorilor cand sunt mai multe erori la modificarea paginii */
ul.permissions-errors > li {
list-style: none none;
}
ul.permissions-errors {
margin: 0;
}

/* Generic class for Times-based serif, texhtml class for inline math */
.times-serif,
span.texhtml {
font-family: "Nimbus Roman No9 L", "Times New Roman", Times, serif;
font-size: 118%;
line-height: 1;
}
span.texhtml {
white-space: nowrap;
}
span.texhtml span.texhtml {
font-size: 100%;
}
span.mwe-math-mathml-inline {
font-size: 118%;
}

/* Force tabular and lining display for digits and texhtml */
.digits,
.texhtml {
-moz-font-feature-settings: "lnum", "tnum", "kern" 0;
-webkit-font-feature-settings: "lnum", "tnum", "kern" 0;
font-feature-settings: "lnum", "tnum", "kern" 0;
font-variant-numeric: lining-nums tabular-nums;
font-kerning: none;
}

/* Make <math display="block"> be left aligned with one space indent for compatibility with style conventions */
.mwe-math-fallback-image-display,
.mwe-math-mathml-display {
margin-left: 1.6em !important;
margin-top: 0.6em;
margin-bottom: 0.6em;
}
.mwe-math-mathml-display math {
display: inline;
}

/* Fix styling of transcluded prefindex tables */
table#mw-prefixindex-list-table,
table#mw-prefixindex-nav-table {
width: 98%;
}

/* Liste fără buline */
.plainlist dl, .plainlist ul, .plainlist ol {
line-height: inherit;
list-style: none none;
margin: 0;
}
.plainlist dl dt, .plainlist ul li, .plainlist ol li {
margin-bottom: 0;
}

/*
* Allow limiting of which header levels are shown in a TOC;
* <div class="toclimit-3">, for instance, will limit to
* showing ==headings== and ===headings=== but no further.
* Used in [[Template:TOC]]
*/
.toclimit-2 .toclevel-1 ul,
.toclimit-3 .toclevel-2 ul,
.toclimit-4 .toclevel-3 ul,
.toclimit-5 .toclevel-4 ul,
.toclimit-6 .toclevel-5 ul,
.toclimit-7 .toclevel-6 ul {
display: none;
}

/* Modul:Citation/CS1 folosește tagul <q> pentru citate. Vrem să afișăm și citatele cu ghilimelele românești. */
q {
quotes: "„" "”" "«" "»" !important;
}

/* Mutat pictograme AB/AC în titlu */
.titleIcons,
.titleIcons > .mw-parser-output {
display: inline;
position: relative;
}
.titleIcons {
margin-left: 2px;
}

/* Ascunde lucrurile destinate anumitor grupuri de utilizator. Reafișat în
[[MediaWiki:Group-checkuser.css]], [[MediaWiki:Group-sysop.css]], [[MediaWiki:Group-abusefilter.css]],
[[MediaWiki:Group-abusefilter-helper.css]], [[MediaWiki:Group-patroller.css]],
[[MediaWiki:Group-templateeditor.css]], [[MediaWiki:Group-extendedmover.css]],
[[MediaWiki:Group-extendedconfirmed.css]] și [[Mediawiki:Group-autoconfirmed.css]]. */
.checkuser-show,
.sysop-show,
.abusefilter-show,
.abusefilter-helper-show,
.patroller-show,
.templateeditor-show,
.extendedmover-show,
.extendedconfirmed-show,
.autoconfirmed-show,
.user-show {
display: none;
}

Modul:InfoboxImage

2024-07-18T12:11:03Z

Admin:

-- Inputs:
-- image - Can either be a bare filename (with or without the File:/Image: prefix) or a fully formatted image link
-- size - size to display the image
-- maxsize - maximum size for image
-- sizedefault - default size to display the image if size param is blank
-- alt - alt text for image
-- title - title text for image
-- border - set to yes if border
-- center - set to yes, if the image has to be centered
-- upright - upright image param
-- suppressplaceholder - if yes then checks to see if image is a placeholder and suppresses it
-- link - page to visit when clicking on image
-- Outputs:
-- Formatted image.
-- More details available at the "Module:InfoboxImage/doc" page
local getArgs = require('Modul:Arguments').getArgs

local i = {};

local placeholder_image = {
"Blue - Replace this image female.svg",
"Blue - Replace this image male.svg",
"Female no free image yet.png",
"Flag of None (square).svg",
"Flag of None.svg",
"Flag of.svg",
"Green - Replace this image female.svg",
"Green - Replace this image male.svg",
"Image is needed female.svg",
"Image is needed male.svg",
"Location map of None.svg",
"Male no free image yet.png",
"Missing flag.png",
"No flag.svg",
"No free portrait.svg",
"No portrait (female).svg",
"No portrait (male).svg",
"Red - Replace this image female.svg",
"Red - Replace this image male.svg",
"Replace this image female (blue).svg",
"Replace this image female.svg",
"Replace this image male (blue).svg",
"Replace this image male.svg",
"Silver - Replace this image female.svg",
"Silver - Replace this image male.svg",
}

function i.IsPlaceholder(image)
-- change underscores to spaces
image = mw.ustring.gsub(image, "_", " ");
-- if image starts with [[ then remove that and anything after |
if mw.ustring.sub(image,1,2) == "[[" then
image = mw.ustring.sub(image,3);
image = mw.ustring.gsub(image, "([^|]*)|.*", "%1");
end
-- Trim spaces
image = mw.ustring.gsub(image, '^[ ]*(.-)[ ]*$', '%1');
-- remove file: or image: prefix if exists
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,5)) == "file:" then
image = mw.ustring.sub(image,6);
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,6)) == "image:" then
image = mw.ustring.sub(image,7);
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,7)) == "fișier:" then
image = mw.ustring.sub(image,8);
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,8)) == "imagine:" then
image = mw.ustring.sub(image,9);
end
-- Trim spaces
image = mw.ustring.gsub(image, '^[ ]*(.-)[ ]*$', '%1');
-- capitalise first letter
image = mw.ustring.upper(mw.ustring.sub(image,1,1)) .. mw.ustring.sub(image,2);

for i,j in pairs(placeholder_image) do
if image == j then
return true
end
end
return false
end

function i.InfoboxImage(frame)
local args = getArgs(frame)
local frameOnly = args['frame_only']
if frameOnly then
args = getArgs(frame, {frameOnly = true})
end
local image = args["image"];

if image == "" or image == nil then
return "";
end
if image == " " then
return image;
end
if args["suppressplaceholder"] == "yes" then
if i.IsPlaceholder(image) == true then
return "";
end
end

if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,5)) == "http:" then
return "";
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,6)) == "[http:" then
return "";
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,7)) == "[[http:" then
return "";
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,6)) == "https:" then
return "";
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,7)) == "[https:" then
return "";
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,8)) == "[[https:" then
return "";
end

if mw.ustring.sub(image,1,2) == "[[" then
-- search for thumbnail images and add to tracking cat if found
if mw.title.getCurrentTitle().namespace == 0 and (mw.ustring.find(image, "|%s*thumb%s*[|%]]") or mw.ustring.find(image, "|%s*thumbnail%s*[|%]]")) then
return image .. "[[Category:Pages using infoboxes with thumbnail images]]";
else
return image;
end
elseif mw.ustring.sub(image,1,2) == "{{" and mw.ustring.sub(image,1,3) ~= "{{{" then
return image;
elseif mw.ustring.sub(image,1,1) == "<" then
return image;
elseif mw.ustring.sub(image,1,8) == mw.ustring.char(127).."'\"`UNIQ" then
-- Found strip marker at begining, so pass don't process at all
return image;
else
local result = "";
local size = args["size"];
local maxsize = args["maxsize"];
local sizedefault = args["sizedefault"];
local alt = args["alt"];
local link = args["link"];
local title = args["title"];
local border = args["border"];
local upright = args["upright"] or "";
local thumbtime = args["thumbtime"] or "";
local center= args["center"];

-- remove file: or image: prefix if exists
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,5)) == "file:" then
image = mw.ustring.sub(image,6);
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,6)) == "image:" then
image = mw.ustring.sub(image,7);
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,7)) == "fișier:" then
image = mw.ustring.sub(image,8);
end
if mw.ustring.lower(mw.ustring.sub(image,1,8)) == "imagine:" then
image = mw.ustring.sub(image,9);
end

if maxsize ~= "" and maxsize ~= nil then
-- if no sizedefault then set to maxsize
if sizedefault == "" or sizedefault == nil then
sizedefault = maxsize
end
-- check to see if size bigger than maxsize
if size ~= "" and size ~= nil then
local sizenumber = tonumber(mw.ustring.match(size,"%d*")) or 0;
local maxsizenumber = tonumber(mw.ustring.match(maxsize,"%d*"));
if sizenumber>maxsizenumber and maxsizenumber>0 then
size = maxsize;
end
end
end
-- add px to size if just a number
if (tonumber(size) or 0) > 0 then
size = size .. "px";
end

result = "[[File:" .. image;
if size ~= "" and size ~= nil then
result = result .. "|" .. size;
elseif sizedefault ~= "" and sizedefault ~= nil then
result = result .. "|" .. sizedefault;
else
result = result .. "|frameless";
end
if center == "yes" then
result = result .. "|center"
end
if alt ~= "" and alt ~= nil then
result = result .. "|alt=" .. alt;
end
if link ~= "" and link ~= nil then
result = result .. "|link=" .. link;
end
if border == "yes" then
result = result .. "|border";
end
if upright ~= "" then
result = result .. "|upright=" .. upright;
end
if thumbtime ~= "" then
result = result .. "|thumbtime=" .. thumbtime;
end
if title ~= "" and title ~= nil then
result = result .. "|" .. title;
elseif alt ~= "" and alt ~= nil then
result = result .. "|" .. alt;
end
result = result .. "]]";

return result;
end
end

return i;

Format:Doc

2024-07-18T12:09:43Z

Admin: Redirecționat înspre Format:Documentație

#REDIRECTEAZA [[Format:Documentație]]

Format:Infobox writer

2024-07-18T12:08:39Z

Admin: Redirecționat înspre Format:Infocaseta Scriitor

#redirect[[Format:Infocaseta Scriitor]]

Format:Listă de la Wikidata

2024-07-18T12:05:30Z

Admin: Pagină nouă: <includeonly>{{#if:{{#property:{{{pid|{{{1|}}}}}}|from={{{qid|{{{2|}}}}}}}}|{{#invoke:Wikidata|getValueListWithSeparator|{{{sep| }}}|{{{pid|{{{1|}}}}}}|{{{qid|{{{2|}}}}}}|limit={{{limit|}}}}} {{Editează la Wikidata|pid={{{pid|{{{1|}}}}}}|qid={{{qid|{{{2|}}}}}}}}}}</includeonly><noinclude> {{Lua|Modul:Wikidata}} <templatedata> { "params": { "pid": { "label": "Proprietate", "description": "ID-ul proprietății de la Wikidata", "example": "P59", "type":...

<includeonly>{{#if:{{#property:{{{pid|{{{1|}}}}}}|from={{{qid|{{{2|}}}}}}}}|{{#invoke:Wikidata|getValueListWithSeparator|{{{sep| }}}|{{{pid|{{{1|}}}}}}|{{{qid|{{{2|}}}}}}|limit={{{limit|}}}}} {{Editează la Wikidata|pid={{{pid|{{{1|}}}}}}|qid={{{qid|{{{2|}}}}}}}}}}</includeonly><noinclude>
{{Lua|Modul:Wikidata}}
<templatedata>
{
"params": {
"pid": {
"label": "Proprietate",
"description": "ID-ul proprietății de la Wikidata",
"example": "P59",
"type": "string",
"required": true,
"aliases": [
"1"
]
},
"qid": {
"label": "Entitate",
"description": "ID-ul entității",
"example": "Q412",
"type": "string",
"aliases": [
"2"
]
},
"sep": {
"label": "Separator",
"description": "Șirul care să facă separarea între elementele listei",
"type": "string",
"default": " ",
"autovalue": " "
},
"limit": {
"label": "Limită",
"type": "number",
"description": "limita maximă a numărului de elemente în listă",
"default": "10"
}
},
"description": "Format prescurtat pentru afișarea unei liste a valorilor cu rang cel puțin normal dintr-o proprietate de la Wikidata",
"format": "inline"
}
</templatedata>
{{pp-template|small=yes}}
[[Categorie:Formate ce preiau date de la Wikidata]]
</noinclude>

Modul:Namespace detect/config

2024-07-18T12:02:37Z

Admin: Pagină nouă: -------------------------------------------------------------------------------- -- Namespace detect configuration data -- -- -- -- This module stores configuration data for Module:Namespace detect. Here -- -- you can localise the module to your wiki's language. -- --...

--------------------------------------------------------------------------------
-- Namespace detect configuration data --
-- --
-- This module stores configuration data for Module:Namespace detect. Here --
-- you can localise the module to your wiki's language. --
-- --
-- To activate a configuration item, you need to uncomment it. This means --
-- that you need to remove the text "-- " at the start of the line. --
--------------------------------------------------------------------------------

local cfg = {} -- Don't edit this line.

--------------------------------------------------------------------------------
-- Parameter names --
-- These configuration items specify custom parameter names. Values added --
-- here will work in addition to the default English parameter names. --
-- To add one extra name, you can use this format: --
-- --
-- cfg.foo = 'parameter name' --
-- --
-- To add multiple names, you can use this format: --
-- --
-- cfg.foo = {'parameter name 1', 'parameter name 2', 'parameter name 3'} --
--------------------------------------------------------------------------------

---- This parameter displays content for the main namespace:
-- cfg.main = 'main'

---- This parameter displays in talk namespaces:
-- cfg.talk = 'talk'

---- This parameter displays content for "other" namespaces (namespaces for which
---- parameters have not been specified):
cfg.other = 'altul'

---- This parameter makes talk pages behave as though they are the corresponding
---- subject namespace. Note that this parameter is used with [[Module:Yesno]].
---- Edit that module to change the default values of "yes", "no", etc.
-- cfg.subjectns = 'subjectns'

---- This parameter sets a demonstration namespace:
-- cfg.demospace = 'demospace'

---- This parameter sets a specific page to compare:
cfg.demopage = 'page'

--------------------------------------------------------------------------------
-- Table configuration --
-- These configuration items allow customisation of the "table" function, --
-- used to generate a table of possible parameters in the module --
-- documentation. --
--------------------------------------------------------------------------------

---- The header for the namespace column in the wikitable containing the list of
---- possible subject-space parameters.
-- cfg.wikitableNamespaceHeader = 'Namespace'

---- The header for the wikitable containing the list of possible subject-space
---- parameters.
-- cfg.wikitableAliasesHeader = 'Aliases'

--------------------------------------------------------------------------------
-- End of configuration data --
--------------------------------------------------------------------------------

return cfg -- Don't edit this line.

Modul:Namespace detect/data

2024-07-18T12:01:55Z

Admin: Pagină nouă: -------------------------------------------------------------------------------- -- Namespace detect data -- -- This module holds data for Module:Namespace detect to be loaded per -- -- page, rather than per #invoke, for performance reasons. -- -------------------------------------------------------------------------------- local cfg = require('Module:Namespace detect/config') local function addK...

--------------------------------------------------------------------------------
-- Namespace detect data --
-- This module holds data for [[Module:Namespace detect]] to be loaded per --
-- page, rather than per #invoke, for performance reasons. --
--------------------------------------------------------------------------------

local cfg = require('Module:Namespace detect/config')

local function addKey(t, key, defaultKey)
if key ~= defaultKey then
t[#t + 1] = key
end
end

-- Get a table of parameters to query for each default parameter name.
-- This allows wikis to customise parameter names in the cfg table while
-- ensuring that default parameter names will always work. The cfg table
-- values can be added as a string, or as an array of strings.

local defaultKeys = {
'main',
'talk',
'other',
'subjectns',
'demospace',
'demopage'
}

local argKeys = {}
for i, defaultKey in ipairs(defaultKeys) do
argKeys[defaultKey] = {defaultKey}
end

for defaultKey, t in pairs(argKeys) do
local cfgValue = cfg[defaultKey]
local cfgValueType = type(cfgValue)
if cfgValueType == 'string' then
addKey(t, cfgValue, defaultKey)
elseif cfgValueType == 'table' then
for i, key in ipairs(cfgValue) do
addKey(t, key, defaultKey)
end
end
cfg[defaultKey] = nil -- Free the cfg value as we don't need it any more.
end

local function getParamMappings()
--[[
-- Returns a table of how parameter names map to namespace names. The keys
-- are the actual namespace names, in lower case, and the values are the
-- possible parameter names for that namespace, also in lower case. The
-- table entries are structured like this:
-- {
-- [''] = {'main'},
-- ['wikipedia'] = {'wikipedia', 'project', 'wp'},
-- ...
-- }
--]]
local mappings = {}
local mainNsName = mw.site.subjectNamespaces[0].name
mainNsName = mw.ustring.lower(mainNsName)
mappings[mainNsName] = mw.clone(argKeys.main)
mappings['talk'] = mw.clone(argKeys.talk)
for nsid, ns in pairs(mw.site.subjectNamespaces) do
if nsid ~= 0 then -- Exclude main namespace.
local nsname = mw.ustring.lower(ns.name)
local canonicalName = mw.ustring.lower(ns.canonicalName)
mappings[nsname] = {nsname}
if canonicalName ~= nsname then
table.insert(mappings[nsname], canonicalName)
end
for _, alias in ipairs(ns.aliases) do
table.insert(mappings[nsname], mw.ustring.lower(alias))
end
end
end
return mappings
end

return {
argKeys = argKeys,
cfg = cfg,
mappings = getParamMappings()
}

Modul:Category handler/blacklist

2024-07-18T12:00:56Z

Admin: Pagină nouă: -- This module contains the blacklist used by Module:Category handler. -- Pages that match Lua patterns in this list will not be categorised unless -- categorisation is explicitly requested. return { '^Main Page$', -- don't categorise the main page. -- Don't categorise the following pages or their subpages. -- "%f[/\0]" matches if the next character is "/" or the end of the string. '^Wikipedia:Cascade%-protected items%f[/\0]', '^User:UBX%f[/\0]', --...

-- This module contains the blacklist used by [[Module:Category handler]].
-- Pages that match Lua patterns in this list will not be categorised unless
-- categorisation is explicitly requested.

return {
'^Main Page$', -- don't categorise the main page.

-- Don't categorise the following pages or their subpages.
-- "%f[/\0]" matches if the next character is "/" or the end of the string.
'^Wikipedia:Cascade%-protected items%f[/\0]',
'^User:UBX%f[/\0]', -- The userbox "template" space.
'^User talk:UBX%f[/\0]',

-- Don't categorise subpages of these pages, but allow
-- categorisation of the base page.
'^Wikipedia:Template messages/.*$',

'/[aA]rchive' -- Don't categorise archives.
}

Modul:Category handler/shared

2024-07-18T12:00:08Z

Admin: Pagină nouă: -- This module contains shared functions used by Module:Category handler -- and its submodules. local p = {} function p.matchesBlacklist(page, blacklist) for i, pattern in ipairs(blacklist) do local match = mw.ustring.match(page, pattern) if match then return true end end return false end function p.getParamMappings(useLoadData) local dataPage = 'Module:Namespace detect/data' if useLoadData then return mw.loadData(dataPage).mappings else return requi...

-- This module contains shared functions used by [[Module:Category handler]]
-- and its submodules.

local p = {}

function p.matchesBlacklist(page, blacklist)
for i, pattern in ipairs(blacklist) do
local match = mw.ustring.match(page, pattern)
if match then
return true
end
end
return false
end

function p.getParamMappings(useLoadData)
local dataPage = 'Module:Namespace detect/data'
if useLoadData then
return mw.loadData(dataPage).mappings
else
return require(dataPage).mappings
end
end

function p.getNamespaceParameters(titleObj, mappings)
-- We don't use title.nsText for the namespace name because it adds
-- underscores.
local mappingsKey
if titleObj.isTalkPage then
mappingsKey = 'talk'
else
mappingsKey = mw.site.namespaces[titleObj.namespace].name
end
mappingsKey = mw.ustring.lower(mappingsKey)
return mappings[mappingsKey] or {}
end

return p