Republica Democratică Moldovenească

*Ne finisat

Republica Democratică Moldovenească (în unele documente numită Republica Populară Moldovenească) a fost un stat a cărui autonomie față de Imperiul Rus a fost proclamată la 2 decembrie 1917 de către Sfatul Țării, organ reprezentativ al populației din regiune, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile Revoluției rusești din februarie a aceluiași an și cu dezintegrarea puterii politice din Imperiul Rus.

Inițial, Republica Democratică Moldovenească a fost declarată parte a unei viitoare Rusii federale, dar la 24 ianuarie 1918 și-a proclamat independența. În Declarația Sfatului Țării din 2 decembrie 1917 se menționează textual: „Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea republicei federative democratice rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi.”

La 27 martie/9 aprilie 1918, Republica Democratică Moldovenească a fost anexată de România.

Congresul Ostașilor Moldoveni și Formarea Sfatului Țării

La începutul secolului XX, Basarabia era o provincie a Imperiului Rus, locuită de o populație majoritar moldovenească, dar și de diverse minorități etnice. Revoluția Rusă din februarie 1917 a slăbit controlul central al guvernului imperial, creînd o oportunitate pentru diverse regiuni și grupuri etnice de a-și revendica drepturile și autonomia. În acest context, mișcările naționaliste și socialiste au cîștigat teren în Basarabia, inclusiv ideea formării unui guvern local care să reflecte voința și interesele populației locale.

Congresul Ostașilor Moldoveni a fost convocat ca o reacție la nevoia de reprezentare și autodeterminare a moldovenilor. Aceasta adunare a reunit peste 500 de delegați, reprezentînd soldați moldoveni de pe fronturile războiului și din diverse unități militare rusești. Prin participarea lor, acești delegați reprezentau o parte semnificativă a populației basarabene, susținînd ideea autonomiei.

Congresul a avut ca principal obiectiv discutarea și adoptarea unei rezoluții privind autonomia Basarabiei. În rezoluția finală, delegații au declarat autonomia național-teritorială și politică a regiunii, stabilind astfel un precedent important pentru auto-guvernare.

Una dintre cele mai semnificative decizii ale Congresului Ostașilor Moldoveni a fost formarea Sfatului Țării, un organ legislativ temporar menit să conducă Basarabia pînă la organizarea unei Adunări Constituante. Sfatul Țării urma să fie compus din 120 de membri, dintre care 84 erau moldoveni, restul locurilor fiind alocate reprezentanților minorităților naționale din regiune. Această structură reflecta un efort de a include toate grupurile etnice și de a asigura un echilibru în guvernarea locală.

Deciziile luate la Congresul Ostașilor Moldoveni și formarea Sfatului Țării au avut implicații profunde pentru viitorul Basarabiei. Aceste evenimente au marcat un pas decisiv către independența regiunii, creînd un cadru instituțional pentru autodeterminare și promovînd identitatea națională moldovenească.

În plus, Congresul a stabilit o serie de reforme culturale și educaționale, inclusiv promovarea limbii moldovenești în școli și instituții publice, reflectînd dorința de a revitaliza și de a întări cultura locală.

Pe 27 noiembrie 1917, Sfatul Țării și-a deschis porțile, avînd în componența sa 98 de reprezentanți din diverse partide, instituții și grupări profesionale. Aceștia nu erau aleși prin vot popular, ci numiți de diverse organizații, reflectînd o diversitate de perspective și interese politice.

Una dintre primele decizii ale Sfatului Țării a fost alegerea președintelui. Deși inițial a fost propus I. Pelivan, candidatura sa a fost înlocuită pe parcurs, în favoarea lui I. Inculeț.

La deschiderea Sfatului Țării, discursurile liderilor precum Pan Halippa, Panteleimon Erhan și Ion Pelivan au subliniat necesitatea unei Basarabii autonome și democratice. Pelivan a pledat pentru păstrarea identității culturale și lingvistice a moldovenilor, accentuînd importanța educației în limba moldovenească pentru continuitatea națională.

Proclamarea Republicii Democratice Moldovenești (Cronologie)

1917 noiembrie 28. ‒ Proiectul organizării ocîrmuirii Basarabiei:

      «1. Puterea înaltă în Basarabia o are Sfatul Ţării, cel mai înalt aşezămînt (organ) de cîrmuire pînă la chemarea adunării poporane (constituante).

      2. Organ împlinitor al Sfatului Ţării este Sfatul Directorilor generali (guvernul), care este răspunzător pentru trebile şi măsurile sale numai înaintea Sfatului Ţării…» ‒ Unirea; Viorel Mihail, II/4.

1917 decembrie 2. – Proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti. Declaraţie a Sfatului Ţării.

«Moldoveni şi noroade înfrăţite ale Basarabiei! În puterea temeiului că noroadele să se unească şi să-şi eie soarta în mînile lor, alcătuindu-şi stăpîniri naţionale şi avînd în vedere aşezarea rînduielii obşteşti, Basarabia sprijinindu-se pe trecutul său istoric se declară de azi înainte REPUBLICĂ DEMOCRATICĂ MOLDOVENEASCĂ, care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Ruseşti ca părtaş cu aceleaşi drepturi.

Pînă la chemarea Adunării poporane (constituante) a Republicii Moldoveneşti, care va fi aleasă de tot norodul prin glăsuire de-a dreptul, deopotrivă şi tăinuită, după sistemul proporţional, cea mai înaltă ocîrmuire a Republicii Democratice Moldoveneşti este Sfatul Ţării… Puterea împlinitoare în Republica Democratică Moldovenească o are Sfatul Directorilor generali (guvernul), răspunzător numai înaintea Sfatului Ţării. Sfatul Ţării are în vedere:

      1. Să cheme în timpul cel mai scurt Adunarea poporană a Republicii Moldoveneşti…

      2. Să împartă norodului muncitor tot pămîntul fără plată pe temeiul folosirii drepte…

Primită în Sfatul Ţării la 2 decembrie, anul 1917». – Unirea cu Condițiuni; Viorel Mihail, II/4.

Organizare administrativ-teritorială

Republica Democratică Moldovenească era împărțită în 9 județe. Aceste județe s-au păstrat și în componența Regatului României.

Județele Republicii Democratice Moldovenești

Județele Republicii Democratice Moldovenești

Loc	Unitate teritorială	Populație, mii loc.	Suprafața, km²	Densitate, loc./km²
01.	Fișier:Interbelic Cetatea Alba County CoA.png Județul Cetatea Albă	265,2	7.595	34,9
02.	Fișier:Interbelic Balti County CoA.png Județul Bălți	211,4	5.260	37,6
03.	Fișier:Interbelic Cahul County CoA.png Județul Cahul	---	4.442	---
04.	--- Județul Chilia	---	4.229	---
05.	Fișier:Interbelic Hotin County CoA.png Județul Hotin	307,5	3.782	81,3
06.	Fișier:Interbelic Lapusna County CoA.png Județul Lăpușna	279,6	4.181	66,8
07.	Fișier:Interbelic Orhei County CoA.png Județul Orhei	213,4	4.246	50,2
08.	Fișier:Interbelic Soroca County CoA.png Județul Soroca	218,8	4.331	50,5
09.	Fișier:Interbelic Tighina County CoA.png Județul Tighina	194,9	6.333	30,7
TOTAL		3.555,2	44.399	119,93

Unirea cu România

În 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România. Votul de unire cu România a fost dat prin 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri.<ref>Charles Upson Clark - ORGANIZATION OF THE DIET</ref> Tratatul de la Paris (1920) a confirmat unirea Basarabiei cu România.

Fișier:RDM events RO.png

Unele evenimente cheie și contextul istoric în care a existat Republica Democratică Moldovenească. Toate datele se referă la calendarul gregorian (stil nou)

Soarta foștilor membri ai Sfatului Țării sub regimul sovietic

Sfatul Țării a făcut din Basarabia primul teritoriu de limbă română care a proclamat unirea cu România, în martie 1918. Când s-au întors în 1940, sovieticii învățaseră lecțiile acestui eveniment și i-au deportat pe vorbitorii de limbă română care promovaseră bacalaureatul, mai mult de 30.000 oameni care nu avuseseră timp să treacă Prutul pentru a se refugia în Moldova care a rămas românească. În acest „prim lot” care a fost doar începutul unei lungi serii,<ref>Nikolai Bugai, Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация (déportation des peuples d'Ukraine, Biélorussie et Moldavie), Dittmar Dahlmann et Gerhard Hirschfeld, Essen, Allemagne, 1999, Format:P..</ref> au fost incluși și 14 foști deputați ai Sfatului Țării, inclusiv un fost ministru al Republicii Democrate Moldovenești. Dosarul nr. 824 păstrat în arhivele Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova<ref>Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării. Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin. 15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău, arhivele Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Chișinău.</ref>, relatează soarta acestor deținuți, arestați de sovietici la 29 iunie 1940, după ce URSS, grație Pactului Ribbentrop-Molotov, anexase cu o zi înainte Basarabia.

La 30 iunie 1940, maiorul Sazîkin, șeful NKVD din Chișinău, a trimis „Comisarului Poporului” (ministrul de Interne al URSS), Lavrenti Pavlovici Beria, o telegramă prin care anunța capturarea acestora (de fapt, îi ridicase pe acești bătrâni de la casele lor) și cerea permisiunea de a organiza un proces în stil sovietic sub acuzația de „trădare a intereselor poporului moldovenesc”. dar deținuții aveau să moară în detenție, fără să fi fost „judecați”.

Vezi și

• Drapelul Republicii Democratice Moldovenești
• Stema Republicii Democratice Moldovenești
• Sediul Sfatului Țării
• Alegerea Sfatului Țării, 1917

Referințe

<references/>